11,678 matches
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 454 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă de lacuri artificiale în lunca Mureșului (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pășuni, culturi, vegetație arboricolă) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: rață fluierătoare ("Anas penelope
Eleșteele Iernut – Cipău () [Corola-website/Science/330266_a_331595]
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.919 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în două bioregiuni, continentală și panonică) de luncă (mlaștini, turbării, pajiști, fânețe, terenuri arabile, păduri de foioase) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.982 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă naturală cu râuri, lacuri ("Ianca, Plopu, Movila Miresii, Seaca, Esna, Lutul Alb"), mlaștini, turbării, pășuni și terenuri arabile; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 727 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în lunca inundabilă a Dunării (lacuri, râuri, pajiști, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj (sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl adăpostește o gamă variată păsări cu specii de: rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 470 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 13.164 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală cuprinsă între râurile Putna și Milcov) reprezintă o zonă naturală (râuri, pășuni, păduri de foioase, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 874 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică pontică și stepică ce înglobează bălțile "Hagieni, Mangalia" și "Limanu") reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, stepe, pajiști naturale, pășuni) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 4.625 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică panonică) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) în lunca inundabilă a râului Timiș; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului este semnalată prezența mai
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
este protejat prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională și se întinde pe o suprafață de 18.759 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.504 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147
Măxineni (sit SPA) () [Corola-website/Science/330438_a_331767]
-
râului Târnava Mare, în apropiere de Mediaș. Prima menționare a localității a fost în 1331 sub denumirea de Ekeemeza Maior, ceea ce indică o posibilă existență încă înainte de colonizarea sașilor din secolul al XIII-lea. Denumirea "Ekeemeza Maior" înseamnă "câmp mare arabil (cu plugul)", ceea ce dovedește că inițial ocupația principală a fost cultura cerealelor. Cu timpul, locuitorii s-au specializat în viticultură. O a doua menționare apare în 1334, numai cu denumirea de Ekemezev. Următoarea menționare este din 1359, în care localitatea
Biserica fortificată din Târnava () [Corola-website/Science/329473_a_330802]
-
Austriei, Francisc Iosif I. Cărțile sunt scrise în limba română cu litere chirilice. (2003, editura Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, monografia „Manasia (Ialomița) contribuții monografice” profesor dr. Sorin Geacu și pr. Adrian Scărlătescu). Parohia a posedat în trecut 9 ha teren arabil și s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Legea Fondului Funciar pentru 9,32 ha. Manasia este situată în partea de vest a județului Ialomița, pe stânga râului Ialomița, având o suprafață de 200 ha. Căi de comunicație: DN2A Urziceni-Constanța
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 235 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Câmpiei Fizeșului (unitate geomorfologică aflată în sudul Câmpiei Transilvaniei. Arealul „Căian” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.693 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea alpină a Depresiunii Ciucului (unitate geomorfologică aflată la poalele vestice ale Munților Harghitei și cele estice ale Munților Ciucului), din bazinul superior al Oltului. Acesta include rezervațiile naturale Mlaștina Valea de Mijloc, Mlaștina Beneș, Mlaștina Borsároș
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.480 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate, vii și livezi) încadrată în bioregiunea geografică (continentală a Podișului Getic) aflată la poalele Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali), ce cuprinde bazinul hidrografic al Văii Vâlsanului (cu afluenții: Izvorul Dimei, Izvorul Popii, Robaia, Toplița
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
plante endemice. Populația locală este predominant formată din etnici huțuli. Sunt locuite zonele mai joase ale Muntelui Negru — în Transcarpatia, în văile Tisei Negre (Frasin) și Albe (Bogdan), în partea de nord a crestei fiind satele Bîstreț și Dzembonea. Terenurile arabile ocupă doar 0,5 % din suprafață, în timp ce pădurea acoperă aproximativ 70 %, fînețele 5 %, pajiștile și pășunile 22 %. Pentru conservarea naturii, după Primul Război Mondial s-au înființat mici rezervații; în 1964 — fiind comasate într-una singură, de 7702 ha. Acum
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]
-
cumpenelor de apă variază între 150 și 270 de metri. Suprafața este deluroasă, dezmembrată de multe vâlcele și ravene. Dealurile au versanți domoli, fiind acoperite cu vegetație de stepă, cu cernoziomuri. O mare parte din suprafața este ocupată de terenuri arabile, pădurile ocupă doar 4,4% din suprafața totală. Afluentul principal ai râului Râbnița este râul Vărăncăul Lung (de stânga) cu o lungime de 17 km. Valea râului este puțin șerpuitoare, în formă de V latin, cu lățimea de 2-5 km
Râul Rîbnița () [Corola-website/Science/328433_a_329762]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 283 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie aflată pe malul estic al Mureșului (râuri, lacuri, pajiști, pășuni, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune continentală; ce conservă habitate naturale de tip: "Pajiști stepice subpanonice" care adăpostesc plante xerofile cu specii de colilie ("Stipa stenophyla") și păiuș ("Festuca valesiaca") și protejază faună de amfibieni și reptile, pești și fluturi. La baza
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 86 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie în lunca Bârladului (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune stepică a Podișului Moldovenesc; ce conserva habitate naturale de tip: "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)"; și protejează o gamă floristica variată
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.163 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, terenuri arabile cultivate și pășuni) încadrată în bioregiunea alpină și continentală aflată în Subcarpații Vrancei, unitate de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali; ce adăpostește, conservă și protejază o gamă faunistică și floristică diversă. Situl Bisoca
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
și se întinde pe o suprafață de 10.249 de hectare, incluzând ariile protejate Pădurea „La Castani” și Rezervatia naturală Stanii Clițului. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri de șleau, pășuni și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Someșan (subunitate geomorfologica a Podișului Transilvaniei. Zona deluroasa (dezvoltată pe depozite miocene, paleogene și neogene) este acoperită în cea mai mare parte cu pâlcuri de pădure și pajiști. Situl Lozna adăpostește cinci tipuri
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
europene Natura 2000 în Romania) și se întinde pe o suprafață de 6.565 hectare. Aria protejată încadrată în bioregiunea geografică panonică a Câmpiei Timișului (subunitate geomorfologică a Câmpiei de Vest), reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află câteva păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]
-
se întinde pe o suprafață de 1.108 hectare. Aria protejată aflată în bazinul inferior al râului Teleorman și încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Burnazului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Române), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, pășuni, terenuri arabile și culturi și păduri de luncă) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare . La baza desemnării sitului se află câteva păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei
Vitănești - Răsmirești (sit SPA) () [Corola-website/Science/331083_a_332412]
-
și asigură condiții de cuibărire, hrana și viețuire pentru mai multe specii de păsări aflate pe traseul transilvan, în migrația lor prin Europa. Aria naturală reprezintă o zonă (râuri, lacuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Hârtibaciului (subunitate geomorfologica a Podișului Târnavelor, ce aparține Depresiunii colinare a Transilvaniei) și a bazinului mijlociu al Oltului. Situl este fragmentat de cursurile mai multor râuri, printre care cele mai importante
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Legiilor. Aria protejată aflată în bazinul râului Fizeș (afluent de dreapta al Someșului Mic) și încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Transilvaniei (subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pășuni, terenuri arabile și culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl prezintă o arie naturală cu nouă tipuri de habitate (Păduri dacice
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]