12,919 matches
-
de 31,6 km, care străbate orașul de la est la vest colectând apele râurilor Chiuzbaia și Firiza, si a pârâurilor "Sf. Ioan", "Usturoiul", "Valea Roșie" și "Borcut". Pe râul Firiza, la 5 km distanță de centrul orașului, s-a construit Barajul Strâmtori-Firiza (52 m înălțime) prin care s-a creat un lac de acumulare în suprafață de 110 ha ce asigura necesarul de apă potabilă a municipiului. La această se adaugă "Lacul Bodi Ferneziu" și "Lacul Bodi Baia Sprie" (numit și
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
creat un lac de acumulare în suprafață de 110 ha ce asigura necesarul de apă potabilă a municipiului. La această se adaugă "Lacul Bodi Ferneziu" și "Lacul Bodi Baia Sprie" (numit și "Lacul Mogoșa" sau "Lacul Pintea Viteazul"), create prin baraje artificiale în secolul al XVIII-lea. Ele constituie îndrăgite locuri de agrement. Trebuie amintită aici existența unor izvoare de apă minerală pe Valea Borcutului, Valea Usturoi și Firiza. Din zona municipiului Baia Mare are unele caracteristici specifice, măi aparte, datorită existenței
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
2005 din România, apele râului au avariat grav podul aflat la marginea nordică a orașului, dar nu au produs pagube în oraș, întrucât malul său drept este regularizat prin îndiguiri de mal, și imediat în amonte de Buzău se află barajul Cândești. Cu toate acestea, autoritățile constată că strategia de apărare împotriva inundațiilor nu acoperă complet și sectorul de centură a orașului, porțiune din DN2, aflat în apropierea râului. Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
Lacul Roșu, Cheile Bicazului și câteva sate (cu populație între 3.000-7.000 locuitori). Localitatea are mari șanse de a deveni un oraș turistic de prim rang, avantajată fiind de poziția sa geografică potrivită: între munți, în apropierea lacului de baraj natural Lacul Roșu (la 25 km), iar la 60 km se află stațiunea Praid (aici se găsesc Salinele Praid, una dintre cele mai mari mine de sare din țară și Europa). De asemenea se poate schia în stațiunea Izvoru Mureșului
Gheorgheni () [Corola-website/Science/297010_a_298339]
-
Coramnic. 1990 (noiembrie) - orașul primește statut de municipiu. Actualul oraș nu se află pe vatra orașului vechi, deoarece acesta a fost mutat mai sus față de nivelul Dunării, în prima parte a anilor '70, odată cu umplerea lacului de acumulare format de barajul de la hidrocentrala Porțile de Fier I. Industria extractivă este reprezentată prin exploatări de bentonit, de crom, granit și balast. Principalele industrii dezvoltate la nivelul orașului sunt: industria energetică, construcții de nave fluviale, industria constructoare de motoare, generatoare și transformatoare electrice
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
de gips în valea izvoarelor cu pucioasă, ca urmare a cererilor tot mai mari de gips din partea fabricii de la Fieni. Alunecările au afectat vegetația de arbori, au provocat degradări ale reliefului și peisajului orașului. În 1975 a fost construit un baraj cu scopul de a ocroti zona agricolă prin mărginirea și dirijarea organizată a apelor Ialomiței. Localitatea s-a format în jurul anului 1760 prin contopirea așezărilor Șerbănești (atestată documentar la 26 septembrie 1538) cu Podurile de Jos și Podurile de Sus
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
o suprafață de 25 de hectare și atrage anual peste 500 de jucători, atât români, cât și străini. Un alt sport bine reprezentat este fotbalul. Echipa CS Tricolorul Breaza evoluează în Liga a III-a, reușind după un turneu de baraj promovarea în Liga a II-a, pentru un sezon, după care a retrogradat din nou și a fuzionat cu o echipă din Iași și s-a mutat în orașul din Moldova. Mai există două alte echipe: una a S.C. Hidrojet
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Clus" are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul "Klaus" sau din cuvântul "Klause" (însemnând «trecătoare între munți» sau din "clusa" «stăvilar, baraj»). Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea germană, Kolozsvár și, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană "Siebenbürgen", cu sensul de "Șapte Cetăți"). Primul nume românesc al orașului
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
pentru 24 ore pentru a merge la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde voia sa se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și însoțitorii săi sunt opriți de un baraj al Poliției, conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țara. În 1992, la trei ani după revoluția Română din 1989 prin care a fost înlăturat guvernul comunist, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
o nouă concepție. Printre hărțile realizate atunci, se remarcă cea a văii Chiana, menită să ofere patronului său o imagine de ansamblu asupra teritoriului și pozițiilor fortificate. Harta a fost realizată în strânsă legătură cu alt proiect al său, un baraj înspre mare în Florența pentru a susține alimentarea cu apă a orașului. Artistul a revenit la Florența în 18 octombrie 1503, unde în următorii doi ani a desenat și pictat o frescă intitulată Bătălia de la Anghiari, lucrare comandată de Signorie
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
Aralului de insula Kokaral. Către anul 1960 Aralul Mic avea cca 6 mii km². În 1996 pentru a preveni scurgerea surplusului de apă din Aralul Mic, alimentat de răul Sîrdaria, spre bazinul Aralului Mare, guvernul Kazahstanului a început construcția unui baraj (digul Kokaral) lung de 13 km pe locul fostei strâmtori Berg, care lega anterior cele două bazine ale Aralului. Această a condus la o ușoară creștere a nivelului Aralului Mic și la scăderea salinității apei. După darea în exploatare a
Aralul Mic () [Corola-website/Science/301022_a_302351]
-
Siriu este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Cașoca, Colțu Pietrii, Gura Siriului, Lunca Jariștei (reședința) și Mușcelușa. Comuna situată pe valea Buzăului, aflată în preajma lacului de acumulare al Barajului Siriu. Este traversată de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov. Se învecinează cu comuna Sita Buzăului din județul Covasna la nord, cu comuna Chiojdu la sud-vest, cu orașul Nehoiu la sud și cu comuna Gura Teghii la est
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
Siriu. Este traversată de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov. Se învecinează cu comuna Sita Buzăului din județul Covasna la nord, cu comuna Chiojdu la sud-vest, cu orașul Nehoiu la sud și cu comuna Gura Teghii la est. Barajul și lacul de acumulare Siriu se află pe teritoriul comunei, lângă localitatea Lunca Jariștei. Lacul Vulturilor este un lac periglacial (a luat naștere prin acțiunea de nivație și gelivație, precum și prin deplasări masive de teren în condiții periglaciare), situat la
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
grade) și până la Cheile Nerei, turistul bine îndrumat mai poate vedea păstrăvăria de pe Valea Minișului, pădurile seculare, morile de apă de la Rudăria (complexul mulinologic cel mai reprezentativ din România și cel mai mare din sud-estul Europei, intrat în patrimoniul european), barajul și lacul de pe valea pârâului Poneasca, lacul din spatele barajului de pe Valea Minișului, Poiana Gosnei. Pentru străinii care calcă pentru prima dată aceste locuri, impactul este formidabil, rămânând profund impresionați. Drumul de la Steierlak la Bozovici, stânci se înalță până la cer, de
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
poate vedea păstrăvăria de pe Valea Minișului, pădurile seculare, morile de apă de la Rudăria (complexul mulinologic cel mai reprezentativ din România și cel mai mare din sud-estul Europei, intrat în patrimoniul european), barajul și lacul de pe valea pârâului Poneasca, lacul din spatele barajului de pe Valea Minișului, Poiana Gosnei. Pentru străinii care calcă pentru prima dată aceste locuri, impactul este formidabil, rămânând profund impresionați. Drumul de la Steierlak la Bozovici, stânci se înalță până la cer, de o frumusețe fără pereche, cu izvoare de susur de
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Așezate asemenea unor salbe de mărgele de-a lungul cursului apei, pe o lungime de 3 km în sat și în afara satului, morile valorifica potențialul energetic scăzut al râului Rudarica. Exploatând la maximum avantajele terenului, corectându-l prin tunele și baraje, țăranii rudareni au durat, an după an și veac după veac, un complex mulinologic monumental și pitoresc, ingenios și eficient, capabil să rezolve nevoile de măcinare ale celor câteva sute de familii din momentul maximei expansiuni a localității. Rotile acționate
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
trecut în administrația raionului Oltenița din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Satele Preasna Veche și Codreni au fost depopulate în urma construcției barajului de la Gurbănești, pe Mostiștea, în 1985. Cinci obiective din comuna Gurbănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din perioada Latène aflată pe malul Mostiștei, la
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
cultivarea legumelor și porumbului. Deoarece în timpul ploilor de primăvară și toamnă aducea multă viitura și se revarsă, cursul râului Olănești a fost regularizat prin lucrări de îndiguire, iar pe teritoriul comunei vecine - Vlădești pe cursul sau a fost construit un baraj în spatele căruia s-a format un lac de acumulare. Relieful comunei Păușești-Măglași este brăzdat de multe viai. În satul Valea Cheii, în partea de vest a râului Olănești se află pârâul Cheia. Pe parcursul acestui parau pe teritoriul satului Cheia s-
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Dridu (în trecut, Dridu-Sărindarele) este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Dridu (reședința) și Dridu-Snagov. Comuna se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile râului Ialomița, aproape de confluența acestuia cu râul Prahova, în zona barajului Dridu, unde Ialomița formează un lac de acumulare. Este străbătută de șoseaua județeană DJ101, care o leagă spre nord-vest de Jilavele (unde se termină în DN1D) și înspre est de Fierbinți-Târg, apoi în județul Ilfov de Grădiștea, Moara Vlăsiei, Balotești
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru a se varsă în Siret în locul numit "Holm". În locul numit "Oarza", pe marginea drumului, se află o fântână cu cumpănă de unde trecătorii pot să-și potolească setea. La răsărit de satul Șcheia, un baraj de pământ formează un iaz folosit pentru piscicultura. Pe drumul de la șoseaua Roman-Iași, spre Șcheia, la mică distanță de la intrare, pe dreapta poate fi văzută o fântână joasă care captează un mic izvor de suprafață. În satul Șcheia, la câteva
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
se află la 29 km sud-est de Hârlău, circa 11 km de Podu Iloaiei și la 32 km nord-vest de municipiul Iași. Este traversată de râul Bahlui, un râu periculos în perioada inundațiilor, însa nu face probleme satului Spinoasa datorită barajului de acumulare de la Belcești, care preia și reglează cursul dar mai ales debitul râului Bahlui. Satul Spinoasa are o școală care cuprinde clasele l-lV deoarece este un sat mic cu aproximativ 100 case, iar restul copiilor care depășesc clasele
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
pentru protejarea mediului înconjurator. Hidroelectricitatea, lemnul și produsele din trestie de zahăr acoperă 59% din necesarul de consum energetic al Braziliei. Dotată cu un potențial hidroelectric estimat la 255 milioane KW, Brazilia a investit treptat în proiectarea și construirea de baraje, pentru a satisface necesarul de energie al unei economii în creștere. Prima uzină hidroelectrică a început să funcționeze în 1889, generând 250 KW, ceea ce reprezenta jumătate din termoelectricitatea generată în acea epocă. În 1997, proporția era cu totul alta: 54
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
pentru cucerirea Budapestei. Totuși, brutalitatea și dorința de a avea succes indiferent de costuri au fost defecte imposibil de tăgăduit ale lui Jukov. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al acțiunilor lui Jukov din timpul luptelor pentru apărarea barajului de acumulare Istra (Истринское водохранилище). Generalul Rokossovski, care conducea una dintre armatele de sub comanda lui Jukov, a cerut permisiunea să se retragă pe o poziție mai avantajoasă, în 18 noiembrie 1941. Jukov a refuzat categoric să aprobe retragerea tactică. Rokossovski
Gheorghi Jukov () [Corola-website/Science/300115_a_301444]
-
înalt vârf are 851m și se numește "Bellevue de l'Inini". În largul coastelor se găsesc o serie de insule, două arhipelaguri fiind mai importante: "Îles de Rémire" și "Îles du Salut". Rețeaua hidrografică a Guyanei Franceze este foarte dezvoltată. Barajul "Petit-Saut" aflat în regiunea de nord formează un lac artificial și o hidrocentrală alăturată produce energia electrică necesară regiunii. O problemă cronică este afluxul de emigranți ilegali și de căutători de aur dinspre Brazilia și Surinam. Granița cu Surinam-ul este
Guyana Franceză () [Corola-website/Science/300163_a_301492]
-
Bascov, județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970-1974, pe o lungime de aproximativ 91 km. Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia DN7C se
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]