13,240 matches
-
ca obiectiv anexarea Granadei și a Navarei. Războiul Granadei a început în 1482. La 2 ianuarie 1492, ultimul conducător musulman, Muhammad al XII-lea, denumit de spanioli "Boabdil", a predat întreaga Granadă lui Ferdinand și Isabellei, "Los Reyes Católicos" („Regii Catolici”), după asedierea orașului.
Emiratul Granadei () [Corola-website/Science/320453_a_321782]
-
în Norvegia, a încetinit dezvoltarea limbii norvegiene, lucru care a durat până pe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Chiar și astăzi, norvegiana este în mare măsură influențată de limba daneză. Reforma protestantă a venit ca un mare șoc pentru Biserica catolică, care de abia în 1545 a ținut sinodul ecumenic numit Conciliul Triendin la Trento, în apropriere de Roma. Printre deciziile adoptate era și acela ca arta religioasă să „vrăjească”, să „farmece” poporul. Acest lucru a dus la dezvoltarea barocului, în
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
literatura. Unul dintre motivele pentru care reforma protestantă nu a avut succes în țările mediterane este înclinația acestor popoare pentru mistica religioasă, ceea ce poate fi vizualizat în opera lui Michelangelo „Judecata de Apoi” din Capela Sixtină în Vatican. În Spania catolică, misticismul creștin a fost și mai clar definit, ceea ce poate fi văzut în poezia bisericească lui Juan de la Cruz și în opera barocă a lui Lope de Vega. Pe de altă parte, scriitori precum Martin Luther aveau alte forme de
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
limbaj bogat, despre Gargantua, și mai târziu despre fiul acestuia, "Pantagruel", și peripețiile acestora într-o lume plină de lăcomie, prostie, violență și ghidușii, deseori concentrată pe întâmplările legate de mâncare sau excese erotice, nu i-a câzut bine Bisericii catolice. Cărțile lui Rablais au fost interzise și puse ulterior pe lista "Index librorum prohibitorum" („Index de cărți interzise”). Un lucru central în scrierile lui Rablais sunt încrederea sa totală în calitățile pozitive ale omului și a posibilitățile acestuia. Literatura spaniolă
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
fost populare: piesele religioase într-un act, "autos sacramentales"; comediile sacrale, "comedias nuevas"; și un fel de musical, "zarzuelas". Femeilor li s-a dat voie să joace mai întâi în piesele religioase, iar mai apoi și în cele sacrale. Biserica catolică se opusese la început pieselor sacrale, și în special participării femeilor la ele, deoarece Biserica le considera prostituate.. Autoritățile spaniole au decretat mai multe legi referitoare la teatru și sex. În 1587 a fost dată o lege care le-a
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
seamă din această perioadă a fost Ben Jonson (1572-1637), care cu toate că zicea că urmează regulile aristotelice, este totuși un dramaturg elisabetan tipic. Marlowe a fost un rebel precoce cu educație clasică solidă. Privea religia din punct de vedere critic, era catolic (uneori poate chiar ateist), iar în cursul a doar câțiva ani a scris o serie de tragedii mari, lirică și traduceri din poeții Antichității. A murit înainte de a fi împlinit 30 de ani, într-o încăierare într-un han. Încă
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
inspirată din Biblie, dar o adevărată capodoperă literară nu este. Christiern Pedersen (1480-1554) a fost un editor (publicase printre altele operele lui Saxo Grammaticus), care înainte de a deveni protestant și traducător al Bibliei în limba daneză, a scris lucrări religioase (catolice) pe care mai târziu Ludvig Holberg le-a ironizat. Prima carte de imnuri religioase a fost publicată în 1529 de Claus Mortensen Tøndebinder (1499-1575), dar marele poet de imnuri de acest fel a fost Hans Christensen Sthen (1544-1610), care a
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
Biserica „Sfântul Anton de Padova” din Pașcani este o biserică romano-catolică construită între anii 1985-1996 în orașul Pașcani (județul Iași). Ea se află pe strada 1 Decembrie 1918 nr. 1. Formarea comunității catolice din Pașcani datează după Unirea Principatelor Române (1859). În anii următori unirii s-a pus problema construirii de căi ferate pe teritoriul noului stat. Printre primele căi ferate proiectate a fost calea ferată care urma să lege fosta capitală a
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
căilor ferate. Muncitorii străini stabiliți în oraș împreună cu familiile au pus o serie de condiții companiei la care lucrau. Compania austriacă le-a construit locuințe în incinta atelierelor din zona de nord și din zona depoului de locomotive, o biserică catolică în zona dintre atelierele de reparat locomotive și vagoane și depoul de locomotive, o școală primară în limbile germană și polonă care a funcționat inițial pe lângă biserica catolică și un centru de cultură și distracții, tot lângă biserica catolică, unde
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
din zona de nord și din zona depoului de locomotive, o biserică catolică în zona dintre atelierele de reparat locomotive și vagoane și depoul de locomotive, o școală primară în limbile germană și polonă care a funcționat inițial pe lângă biserica catolică și un centru de cultură și distracții, tot lângă biserica catolică, unde s-au desfășurat activități culturale și sportive (baluri anuale, spectacole de teatru, concerte de muzică, bibliotecă, o sală de tir și un teren de tenis). Anterior construirii căilor
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
biserică catolică în zona dintre atelierele de reparat locomotive și vagoane și depoul de locomotive, o școală primară în limbile germană și polonă care a funcționat inițial pe lângă biserica catolică și un centru de cultură și distracții, tot lângă biserica catolică, unde s-au desfășurat activități culturale și sportive (baluri anuale, spectacole de teatru, concerte de muzică, bibliotecă, o sală de tir și un teren de tenis). Anterior construirii căilor ferate, Pașcaniul era format dintr-o serie de așezări mai vechi
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
ferate, localitatea Pașcani a devenit centru urban, prin unirea tuturor acestor așezări și în special prin apariția meseriașilor străini și a celor români, care se calificau pentru această nouă meserie. La intervenția ing. Iosif Sonntag, moșierul Roznovanu a donat Bisericii Catolice, fără posibilitatea de răscumpărare, două terenuri aflate peste calea ferată: unul avea o lungime de 70-80 m și o lățime de 50-60 m și era destinat pentru construirea bisericii, iar al doilea avea o lungime de 70-80 m și o
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
era mlăștinos și nu a putut fi folosit pentru cimitir, iar moșierul Roznovanu, la insistența aceluiași Iosif Sonntag, a donat un alt teren pentru cimitir în zona de deal, cu condiția ca noul cimitir să fie folosit jumătate pentru credincioșii catolici și jumătate pentru credincioșii ortodocși. Pe acel teren s-a amenajat cimitirul existent astăzi în centrul orașului Pașcani. Pe terenul mlăștinos, aflat între atelierele de reparat locomotive și vagoane și depoul de locomotive și care fusese destinat inițial pentru amenajarea
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
cimitirul existent astăzi în centrul orașului Pașcani. Pe terenul mlăștinos, aflat între atelierele de reparat locomotive și vagoane și depoul de locomotive și care fusese destinat inițial pentru amenajarea cimitirului, compania Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE) a construit în 1872 o biserică catolică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Pe atunci, comunitatea catolică din Pașcani număra aproximativ 1.500 de credincioși. Prima atestare documentară a unei comunități catolice și implicit a unei biserici la Pașcani datează din 1875 când preot al comunității este menționat
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
mlăștinos, aflat între atelierele de reparat locomotive și vagoane și depoul de locomotive și care fusese destinat inițial pentru amenajarea cimitirului, compania Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE) a construit în 1872 o biserică catolică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Pe atunci, comunitatea catolică din Pașcani număra aproximativ 1.500 de credincioși. Prima atestare documentară a unei comunități catolice și implicit a unei biserici la Pașcani datează din 1875 când preot al comunității este menționat Lea Bonaventura, în fruntea a peste 500 familii. Biserica
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
fusese destinat inițial pentru amenajarea cimitirului, compania Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE) a construit în 1872 o biserică catolică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Pe atunci, comunitatea catolică din Pașcani număra aproximativ 1.500 de credincioși. Prima atestare documentară a unei comunități catolice și implicit a unei biserici la Pașcani datează din 1875 când preot al comunității este menționat Lea Bonaventura, în fruntea a peste 500 familii. Biserica a fost sfințită în anul 1879 de către episcopul Fidelis Dehm, vizitator apostolic în Moldova (1878-1880
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
a unei biserici la Pașcani datează din 1875 când preot al comunității este menționat Lea Bonaventura, în fruntea a peste 500 familii. Biserica a fost sfințită în anul 1879 de către episcopul Fidelis Dehm, vizitator apostolic în Moldova (1878-1880). Lângă biserica catolică a fost organizată o casă parohială pentru preot și pentru personalul deservent al bisericii, o clopotniță la intrarea în curtea bisericii, o școală primară în care se preda în limbile germană și polonă și o casă de cultură și distracții
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
locuind în Parohia Pașcani. Episcopul Mihai Robu l-a numit la 24 mai 1933 pe pr. dr. Petru Pal ca paroh la Pașcani. Până la începerea celui de-al doilea război mondial, s-a dezvoltat o intensă activitate religioasă în jurul bisericii catolice. În perioada interbelică, în mijlocul comunității catolice din Pașcani au mai lucrat preoții Gheorghe Peț, Anton Romila, Petru Pal, Iosif Szurgot, Mihai Dămoc, Rudolf Stadler, Gheorghe Frenț, Neculai Ivanciuc, Petru Băcăoanu, Anton Roca. În timpul războiului, comunitatea era păstorită de pr. Petru
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
Robu l-a numit la 24 mai 1933 pe pr. dr. Petru Pal ca paroh la Pașcani. Până la începerea celui de-al doilea război mondial, s-a dezvoltat o intensă activitate religioasă în jurul bisericii catolice. În perioada interbelică, în mijlocul comunității catolice din Pașcani au mai lucrat preoții Gheorghe Peț, Anton Romila, Petru Pal, Iosif Szurgot, Mihai Dămoc, Rudolf Stadler, Gheorghe Frenț, Neculai Ivanciuc, Petru Băcăoanu, Anton Roca. În timpul războiului, comunitatea era păstorită de pr. Petru Băcăoanu. Muncitorii ceferiști pășcăneni au plecat
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
Petru Băcăoanu. Muncitorii ceferiști pășcăneni au plecat în refugiu în primăvara anului 1944, ca urmare a apropierii frontului. În vara anului 1944, orașul Pașcani a fost bombardat intens de aviația sovietică, unul dintre obiectivele bombardamentelor fiind depoul de locomotive. Biserica catolică, aflată în apropierea depoului, a fost astfel avariată în mare parte, rămânând numai zidurile exterioare și fațada centrală a acesteia. Muncitorii ceferiști întorși din refugiu după 1944 au găsit biserica atât de distrusă, că nu mai putea fi reparată. Fațada
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
biserica atât de distrusă, că nu mai putea fi reparată. Fațada centrală a bisericii s-a prăbușit după anul 1950, fiind demolate apoi și restul zidurilor rămase. După instaurarea regimului comunist în România (1948), terenul pe care se afla biserica catolică a fost naționalizat de stat. Autoritățile comuniste nu au permis construirea unei alte biserici în locul celei distruse. După un recensământ efectuat în 1945 de un preot de la Hălăucești, comunitatea catolică din Pașcani era formată din 60 de familii cu 115
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
comunist în România (1948), terenul pe care se afla biserica catolică a fost naționalizat de stat. Autoritățile comuniste nu au permis construirea unei alte biserici în locul celei distruse. După un recensământ efectuat în 1945 de un preot de la Hălăucești, comunitatea catolică din Pașcani era formată din 60 de familii cu 115 credincioși. Comunitatea catolică din Pașcani nu a mai putut ființa în lipsa unei biserici și a unui preot propriu, devenind astfel pentru mulți ani filială, pe rând, a parohiilor Fălticeni (1945-1965
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
naționalizat de stat. Autoritățile comuniste nu au permis construirea unei alte biserici în locul celei distruse. După un recensământ efectuat în 1945 de un preot de la Hălăucești, comunitatea catolică din Pașcani era formată din 60 de familii cu 115 credincioși. Comunitatea catolică din Pașcani nu a mai putut ființa în lipsa unei biserici și a unui preot propriu, devenind astfel pentru mulți ani filială, pe rând, a parohiilor Fălticeni (1945-1965), Hălăucești (1965-1971) și Mircești (1971-1990). Serviciile religioase s-au desfășurat pentru o lungă
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
a unui preot propriu, devenind astfel pentru mulți ani filială, pe rând, a parohiilor Fălticeni (1945-1965), Hălăucești (1965-1971) și Mircești (1971-1990). Serviciile religioase s-au desfășurat pentru o lungă perioadă de timp în diferite spații puse la dispoziție de credincioșii catolici și ortodocși, mai întâi într-o casă de pe str. Unirii nr. 11, unde s-a slujit în perioada 1945-1971, iar după prăbușirea acestei case la inundațiile din 1971 a fost închiriată o cameră într-o clădire de lângă autogară unde s-
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
a celebrat liturghia duminicală. În anul 1974 a fost cumpărată o casă cu teren de 920 m², aflată pe str. 23 August (redenumită apoi str. 1 Decembrie 1918) nr. 1. Deși vremurile erau grele pentru desfășurarea unei vieți religioase, comunitatea catolică din Pașcani a început să crească numeric după 1965. Ca urmare a înființării la Pașcani a mai multor fabrici (Integrata, Fabrica de perdele, Fabrica de traductoare etc.), s-au stabilit în oraș muncitori din satele cu populație catolică aflate în
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]