14,040 matches
-
un afluent al râului Drinul Alb la est de Alpii de Nord ai Albaniei. În timpul dominației Imperiului Român orașul se numea "Pescium"; sau "Siparantum", după cum relatează "Geografia" lui Ptolomeu. Orașul a devenit un important centru religios al Șerbiei medievale, în timpul domniei lui Ștefan Dusan,tarul Șerbiei, stabilind centrul Bisericii Ortodoxe Sârbe în 1346. Și-a păstrat statutul până în 1766, cănd Patriarhia de la Peć a fost desființată. Peć deține Patriarhia Sârbă. Orașul și împrejurimile sale sunt respectate de aderenți ai bisericii ortodoxe
Peć () [Corola-website/Science/314405_a_315734]
-
care începea la nord de râul Arkansas și "Louisiana Inferioară", în franceză, "Basse-Louisiane". Statul Louisiana de astăzi, deși numit după regiunea istorică, ocupă doar o porțiune mică din sudul teritoriului imens pretins de francezi ca fiind al Franței. Explorată în timpul domniei "Regelui Soare" de către cel care a numit-o astfel, René-Robert Cavelier, dar și de alți exploratori, Louisiana a fost puțin dezvoltată datorită mai ales lipselor financiare și umane. Înfrângerea ulterioară a francezilor în , a obligat Franța la cedarea părții estice
Louisiana (Noua Franță) () [Corola-website/Science/314430_a_315759]
-
au încercat să iși impună absolutismul și ambițiile asupra coloniei adesea fără a da administrației coloniale suficiente mijloace financiare pentru ca aceasta să își îndeplinească misiunea. Liderii au preluat controlul și uneori au încurajat colonizarea Noii Franțe din mai multe motive. Domnia lui Henric al IV-lea a dat un impuls important colonizării Noii Franțe deoarece Henric al IV-lea, primul rege din familia Bourbon, a fost foarte interesat de afacerile externe. În secolul al XVIII-lea, miniștrii Richelieu și, mai târziu
Louisiana (Noua Franță) () [Corola-website/Science/314430_a_315759]
-
a constatat că acest castru are forma dreptunghiulară cu dimensiunile 176 x 200 m, că există un singur strat de dărâmături. Alături de obiectele specifice au fost descoperite și monedele, cele mai recente fiind din anul 116-117 din ultimii ani de domnie ai împăratului Traian. În urma săpăturilor arheologice reîncepute în anul 1992 în incinta castrului s-au descoperit numeroase cărămizi cu ștampile care atestă prezenta unor trupe romane precum: Cohors I Flavia Commagenorum, pomenită și într-o diplomă militară din anul 105
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
trupele provinciei din sudul Dunării; precum și trei detașamente din legiunile I Italică staționate la Novae (Sistov), V Macedonia staționată la Troesmis (Iglita) și XI Claudia Pia Fidelis staționată la Durostorum (Silistra). După monedele descoperite aici, castrul a funcționat numai în timpul domniei împăratului Traian și avea sarcina supravegherii populației băștinașe. Urmele ceramice dovedesc prezența unei populații getice după părăsirea castrului de către trupele romane în urma retragerii aureliene. Cercetările arheologice din anul 1992 sunt primele efectuate aici după cercetările efectuate în anii 1939-1940 de către
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
Șiretului în Dunăre a fost abandonată la sfârșitul secolului al III-lea. În timp, elemente din zidăria ei au fost folosite la înălțarea altor edificii în orașul Galați, unele fiind folosite chiar la cetatea Brăilei. Cand, între anii 1643-1647, în timpul domniei lui Vasile Lupu, s-a construit "Biserică Precista", cu hramul Adormirea Maicii Domnului, cel mai vechi monument istoric din orașul Galați, s-a folosit piatră masivă și cărămidă din castrul român de la Tirighina - Bărboși. În prezent, pe promontoriul de la Tirighina
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
Italia. În România guvernul Goga-Cuza a retras cetățenia multor evrei și a interzis publicațiile în limbile idiș și ebraică, propaganda antievreiască a câștigat teren în rândurile vecinilor români și germani. .(Sipur haim - Povestea unei vieți,). În anii 1940, la finele domniei regelui Carol al II-lea au intrat în vigoare legile rasiste și în România După ocuparea Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică, Appelfeld a început să învețe la școala elementară sovietică. În iunie 1941 Germania, aliată cu România a invadat
Aharon Appelfeld () [Corola-website/Science/313288_a_314617]
-
rusească anterioară anului 1347 în care se arată ca existând orașele Baia și Suceava. Tot de asemenea spune și Stricovski, că cronicile litvane și rutene ar mărturisi că pe "principile litvan Iuga Koriatovici, din cauza deosebitei sale bravuri invitându-l la domnia Moldovii, îl coronară la Suceava", "În 1348 Bogdan I deslepsi Moldova de Coróna Unguréscă și-și aședă capitala în Sucéva. Iuga Koriatonovici fu încoronat aici în 1374. El înființă Mitropolia Sucevei, pentru țara Moldovei cu Binecuvântarea Mitropolitului Romàno-Bulgar din Ohria
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
în organizarea spațiului urban. astfel, Petru I Mușat rnunță la vechea fortificație a așezării premușatine, ia măsuri de umplere a șanțului de apărare din jurul vechiului necleu dens construit în preajma bisericii Mirăuților și de ridicare, pentru nevoile sale proprii și ale domniei a unei construcții mari din lemn (19-6 m) la circa 250m vest de biserica amintită, de fapt primul nucleu al Curții Domnești din Suceava. Clădește cea mai veche cetate din piatră din Suceava, Cetatea Șcheia, pe coasta dealului Zamca, în locul
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
de romb a cetății, cu latura de 36 m în interior, cu ziduri de 3 m grosime, cu un turn și trei contraforturi puternice și cu șanț de apărare. Cetatea s-a distrus, probabil în urma unor alunecări de teren, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. imediat după construirea cetății Șcheia sau chiar în paralel cu aceasta, Petru I Mușat a ridicat Cetatea de Scaun. Construită la limita de răsărit a orașului, pe pintenul terminal și abrupt al unui înalt și întins
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
acestei biserici vorbește și cronicarul Grigore Ureche în "Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă". El spune următoarele: ""Bogdan vodă daca stătu la domnie, gândi să-ș întărească lucrurile întăi cu vecinii și să-ș arate nume bun. Pe învățătura tătâne-său, a lui Ștefan vodă, trimis-au la împărățiia turcilor pre Tăutul logofătul cel mare, cu slujitori, pedestrime, dărăbani, de au dus birul, zéce povoară
Ioan Tăutu () [Corola-website/Science/313297_a_314626]
-
tricepsul drept. Batista a fost nevoit să lase liberă centura World Heavyweight la ediția din 13 ianuarie a SmackDown-ului, cu două zile după ce Batista a depășit recordul de 280 de zile deținut de Triple H pentru cea mai lungă domnie ca și campion. Batista a fost operat cu succes pe 12 ianuarie 2006. Batista a făcut o apariție la No Way Out 2006 și a spus publicului că odată ce mâna sa va fi vindecată, se va întoarce să recâștige centura
Dave Batista () [Corola-website/Science/313300_a_314629]
-
abia un deceniu mai târziu când au avut în totalitate roluri guvernamentale. În birocrația lui Hong Taiji au fost incluși mulți etnici han, inclusiv mai mulți funcționari Ming recent capitulați. Dominația manciurienilor s-a păstrat însă pentru funcțiile de frunte. Domnia lui Hong Taiji a văzut, de asemenea, o schimbare fundamentală a politicii sale față de supușii han din Chină. Nurhaci îi trata pe etnicii Han din Liaodong diferit, în funcție de cât de multe cereale dețineau: cei cu mai puțin de 5 - 7
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
atunci când au fost învinși în lupte. Prin acestea și alte măsuri, Hong Taiji a fost capabil de a centraliza puterea Khan-ului, împiedicând astfel că pe termen lung, după moartea sa, federația Jurchen să se fragmenteze. Unul dintre evenimentele definitorii ale domniei lui Hong Taiji a fost adoptarea oficială a numelui "Manciu", pentru populațiile Jurchen unite, în noiembrie 1635. În anul următor, atunci când i s-a prezentat Sigiliul Imperial din Chină al dinastiei Yuan, după înfrângerea ultimului khan al mongolilor, Hong Taiji
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
imperiale, dincolo unificarea teritoriilor manciuriene . Hong Taiji a murit subit în septembrie 1643, fără un moștenitor desemnat. Jurchenii aveau, în mod tradițional, desemnarea liderului printr-un consiliu de nobili, statul Qing nu a avut un sistem clar de succesiune, până la domnia Împăratului Kangxi. Cei mai importanți pretendenți pentru putere în acel moment au fost fiul cel mare al lui Hong Taiji, Hooge, și fratele vitreg al lui Hong Taiji, Dorgon. A fost ales un candidat de compromis, în persoana fiului în
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
Prințul Gu), a căutat refugiu la regele Myanmar-ului, dar a fost predat armatei expediționara a Qing-ului, condusă de Wu Sangui, care l-a adus înapoi în provincia Yunnan și l-a executat la începutul anului 1662. Primii șapte ani de domnie ai Împăratului Shunzhi au fost dominați de către prințul regent Dorgon. Din cauza propriei sale nesiguranțe politice, Dorgon urmat exemplul lui Hong Taiji de a guverna în numele împăratului, în detrimentul prinților manciurieni rivali, dintre care mulți au fost deposedați sau închiși sub un
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
dată în istoria Qingului când un prinț a fost atât de onorat. După două luni de la preluarea puterii de către Shunzhi, Dorgon fost nu numai deposedat de titlurile sale, dar cadavrul sau a fost deshumat și mutilat. După un început promițător, domnia lui Shunzhi a fost scurtata de moartea sa timpurie în 1661, la vârsta de douăzeci și patru de ani de variolă. El a fost succedat de al treilea sau fiu Xuanye, care a domnit că Împăratul Kangxi. Șaizeci și unu de ani
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
Shunzhi a fost scurtata de moartea sa timpurie în 1661, la vârsta de douăzeci și patru de ani de variolă. El a fost succedat de al treilea sau fiu Xuanye, care a domnit că Împăratul Kangxi. Șaizeci și unu de ani de domniei ai Împăratului Kangxi au fost (oficial) cei mai lungi din istorie. Domnia Împăratului Kangxi este, de asemenea, sărbătorită că începutul unei ere cunoscute sub numele de "Măreția Qing", în care dinastia a ajuns la apogeul puterii sale sociale, economice și
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
de douăzeci și patru de ani de variolă. El a fost succedat de al treilea sau fiu Xuanye, care a domnit că Împăratul Kangxi. Șaizeci și unu de ani de domniei ai Împăratului Kangxi au fost (oficial) cei mai lungi din istorie. Domnia Împăratului Kangxi este, de asemenea, sărbătorită că începutul unei ere cunoscute sub numele de "Măreția Qing", în care dinastia a ajuns la apogeul puterii sale sociale, economice și militare. Domnia lungă a Împăratului Kangxi a început când avea opt ani
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
Împăratului Kangxi au fost (oficial) cei mai lungi din istorie. Domnia Împăratului Kangxi este, de asemenea, sărbătorită că începutul unei ere cunoscute sub numele de "Măreția Qing", în care dinastia a ajuns la apogeul puterii sale sociale, economice și militare. Domnia lungă a Împăratului Kangxi a început când avea opt ani, la dispariția prematură a tatălui său. Pentru a preveni repetarea monopolizării de putere a lui Dorgon, din timpul regentei Împăratul Shunzhi, pe patul de moarte, a numit în grabă patru
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
două armate la Lhasa, capitala Tibetului, si a instalat un Dalai Lama favorabil dinastiei la Qing. Până la sfârșitul secolului al 17-lea, China a fost la cea mai mare înălțime de încredere și de control politic de la dinastia Ming încoace. Domnia Împăratului Yongzheng (d. 1723-1735 ) și a fiului său, Împăratul Qianlong (d. 1735-1796), au marcat apogeul puterii dinastiei Qing. În această perioadă, Imperiul Qing domnea peste 13 milioane de kilometri pătrați de teritoriu . După moartea Împăratului Kangxi în iarna anului 1722
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
Qing. În această perioadă, Imperiul Qing domnea peste 13 milioane de kilometri pătrați de teritoriu . După moartea Împăratului Kangxi în iarna anului 1722, al patrulea fiu al său, prințul Yong (雍 亲王), a devenit Împăratul Yongzheng. În ultimii ani ai domniei Kangxi, Împăratul Yongzheng și frații lui au luptat pentru tron, si au existat zvonuri că Împăratul Yongzheng a uzurpat tronul, o teorie pentru care există puține dovezi. De fapt , tatăl său avea încredere în el, încredintantu-i probleme politice delicate și
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
Împărăteasa Văduva Ci'an (văduva Împăratului Xianfeng) și prințul Gong, au dat o lovitură de stat înlăturând de la putere mai mulți regenți ai minorului împărat. Între 1861 și 1873, ea și Ci'an au servit că regente, alegând numele de domnie „Tongzhi" (guvernând împreună). După moartea împăratului în 1875, nepotul lui Cixi, Împăratul Guangxu, a urcat pe tronul, încălcându-se astfel obiceiul dinastic care dispunea că noul împărat să fie din generația următoare a predecesorului său. Astfel o nouă regenta a
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
Curte Interioară", care a fost dominată de familia imperiala și nobilimea manciuriana și care a fost localizată în partea de nord a Orașului Interzis. Instituția de bază a Curții Interioare a fost Marele Consiliu. Acesta a apărut în 1720 , sub domnia Yongzheng, ca un organism însărcinat cu gestionarea campaniilor militare ale Qingului, împotriva mongolilor, dar a fost nevoie să preia și alte atribuții militare și administrative și a servit pentru a centraliza autoritate sub coroană. Mării Consilierii au servit că un
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
unui chinez Han. Etnicul han numit în funcție trebuia să facă muncă substanțială și manciurianul să se asigure de loialitatea chinezului han față de conducerea Qing. Distincția dintre chinezii Han și manciurienii s-a extins la portul lor de la curte. În timpul domniei Qianlong, de exemplu, membrii familiei sale au fost distinși prin articole de îmbrăcăminte având o mică emblemă circulară pe partea din spate, în timp ce funcționarii han purtau haine cu o emblemă pătrată. În plus față de cele Șase Ministere, a existat un
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]