12,743 matches
-
cuvântul, gestul, atitudinea, comportamentul public -, rezultatul este cel așteptat: conformismul, comportamentul duplicitar, obediența față de modelele servite. Acest mod de adaptare se prelungește apoi În ființa personală, pătrunde În viața privată, În relațiile cu cei din jur. Individul Își pierde treptat eul, renunță la propria personalitate, modelându-se după dorința celor care dețin puterea de a-i decide parcursul. Tot acest sistem de presiune, care a funcționat cândva, nu mai poate fi activat acum. Dar există alte mijloace: televiziunile de consum, distracțiile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
limita tentativele de expansiune. N-are nici o considerație pentru părerile celorlalți, pentru dreptatea lor sau dorințele lor. E o natură primitivă, o structură necizelată, rămasă În stare brută, nu e preocupat decât de dorințele și drepturile sale, de pree minența Eului său medieval. Se mișcă Într-o lume a legilor și normelor fabricate de civilizație, dar nu are Încredere În ele. Acestea Îl sperie, adesea nu le Înțelege și nu poate admite ca cei slabi, dar pricepuți să se miște În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
importantă pentru unul dintre membri: a acorda ajutor nu Înseamnă numai a Învăța responsabilitatea, ci și a descoperi o cale de a face să crească stima de sine. A acorda sprijin, a Însoți oamenii fără posibilități În pelerinaje, a „Încuraja eul individual al unui străin” dizolvă egoismul, Încurajează sacrificiul de sine, procură satisfacții neîntâlnite până atunci! Intrarea Într-un grup vocal a transformat proiectul de viață al unei tinere Învățătoare: a descoperit un mediu cultural și social deosebit, a devenit parte
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
individ și câmpul social, are regimul nodului central al personalității aflate În interacțiune cu socialul (grupuri, instituții, colectivități). Iar personalitatea diferă de la individ la individ, uneori distanțele Între inși sunt enorme. La fel și identitatea: e produsul unei sinteze dintre eu și context, Înseamnă și solidarizare cu idealurile și identitatea grupului de apartenență, dar și invenție de practici sociale noi. Apar totdeauna indivizi și grupuri care vor să domine, să impună ideile și obiceiurile lor, care cred că sunt Îndreptățiți să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
socialul. Perspectiva psihosociologică asupra identității articulează psihologicul cu socialul, se prezintă ca produsul unui proces interactiv dintre individ și câmpul social, similar cu nodul central al personalității aflate În interacțiune cu socialul (reprezentat de grupuri, instituții, colectivități), ca sinteză dintre eu și context, ca solidarizare cu idealurile și identitatea grupului de apartenență și invenție de practici sociale noi. Ca subiect social, angajat Într-o luptă identitară, individul se construiește prin observarea mediului său și prin compararea cu ceilalți, prin confruntarea judecăților
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
altul Într-o concepție coerentă asupra existenței. În măsura În care construirea identității se realizează prin transmisie culturală, ancorare ideologică și practici sociale, prin asumarea unor roluri sociale și profesionale, identitatea subiectului social devine un produs al interacțiunii eu-context, o sinteză social-cognitivă Între eul propriu și multitudinea de euri cu care subiectul intră În contact. Inclusiv din alte lumi, cu obiceiuri și standarde deosebite, uneori la distanță importantă de datele identității de bază. A cunoaște alte tipuri de identități, a face schimb de reprezentări
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
asupra existenței. În măsura În care construirea identității se realizează prin transmisie culturală, ancorare ideologică și practici sociale, prin asumarea unor roluri sociale și profesionale, identitatea subiectului social devine un produs al interacțiunii eu-context, o sinteză social-cognitivă Între eul propriu și multitudinea de euri cu care subiectul intră În contact. Inclusiv din alte lumi, cu obiceiuri și standarde deosebite, uneori la distanță importantă de datele identității de bază. A cunoaște alte tipuri de identități, a face schimb de reprezentări și practici sociale, iată un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
similar? cu a celorlal?i ?i cap?ț? �mpreun? con?tiin?a de grup. Iubirea de sine, respectul de sine, con?tiin?a de sine ?i simpatia s�nt reunite �n religiozitate � venererarea necunoscutului, frica respectuoas? care subordoneaz? con?tient eul, puterii naturii ?i societ??îi. Motivarea voin?ei neevoluate (c�nd omul nu-?i reprezint? scopul ?i folose?te mijloacele pe care le are la �ndem�n?) se deosebe?te de motivarea voin?ei evoluate (omul caut? mijloace adecvate pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
socială și terminând cu cele spiritual-culturale. Este viziunea integrată adoptată și de declarațiile politice ale Uniunii Europene. Ilustrativ, poate fi citat exemplul Rețelei de excelență "Dezvoltarea Sustenabilă într-o Lume Diversă" ("Sustainable Development in a Diverse World")51, sponsorizată de EU, care este focalizată pe relația sustenabilitate și diversitate culturală. Dezvoltarea sustenabilă, în acest caz, este procesul de identificare integrativă a comportamentelor și a unui stil de viață al fiecăruia dintre noi care să releve atribute profund umane: competențe autoreflexive, angajamente
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a fi un sacrificiu pentru ființa iubită, este "satisfacerea egoistă a vanității ori a unor socoteli ascunse"58. El provoacă fiecăruia din cei doi protagoniști "o ușoară amețeală de amor propriu și de asemenea de desfătare fizică"59. El lingușește eul, sinele atât de "vrednic de ură" al ființelor omenești, precum și senzualitatea acestora, plăcerea trupească "pură", atât de disprețuită în tradiția creștină. Acest reproș este adresat nu atât bărbatului, cât femeii și fetei tinere. Pentru că, de fapt, se consideră că bărbatul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ci interioare. Că nu Dumnezeu sau diavolul trag sforile, ci mai curând Eros și Thanatos, pulsiunile vieții și morții. Presupuselor etaje ale vieții divine infernul, purgatoriul și paradisul li se adaugă, fără a li se suprapune totuși, straturile umanului "sine", "eu" și "supraeu". Cel mai important, psihanaliștii arată că trupul și sexualitatea nu sunt în ele însele detestabile. Că mai curând reprimarea sistematică, încrâncenată a sexualității este cea care dă naștere nevrozelor, perversiunilor și sentimentelor de culpabilitate. Freudo-marxistul Wilhelm Reich mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adulții nu numai că flirtează din ce în ce mai mult, dar găsesc în același timp noi virtuți ale acestui joc amoros. Apusese de mult epoca aceea în care se aștepta de la femei o abnegație totală, în care cochetăria era asimilată cu vanitatea, cu eul "detestabil". De acum înainte seducția, atât feminină, cât și masculină, nu mai este considerată un păcat, similară cu frumusețea diavolului, ci o virtute, înălțată pe firmamentul stelelor celei de-a șaptea arte. Dumnezeu nu era mort, cum declara Nietzsche, dar
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de compatibilitate dintre valorile europene și cele românești, dinamica atitudinilor și elementele care pot influența, în mod pozitiv, formarea și schimbarea atitudinală. În cadrul secțiunii Identitate personală și identitate socială au fost analizate procesele și structurile implicate în funcționarea psihismului uman: „Eul social” și „identitatea socială” prin prisma relațiilor și percepțiilor interumane, a cogniției sociale, a dinamicii și proceselor de grup. Memoria socială în contextul integrării europene reprezintă „ingredientul” primordial dacă se dorește constituirea unui spațiu geopolitic real, pragmatic și puternic fundamentat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Desigur, mă va sună dacă... și, deodată mi-am dat seama că mă simțeam deja singură. Mi-aș fi dorit atunci o prietenă cu care să bârfesc, dar eram nevoită să adun totul în mine. Devenisem singurul meu interlocutor, cu eul meu stăteam doar de vorbă și cu nimeni altcineva. A doua zi, la scoala, mă tot gândeam și răzgândeam la telefonul lui. Văzusem în Andrei un fel de provocare. Îmi amintesc că seară, am facut un duș și m-am
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
împotriva acestui sistem. Nu mă simțeam deloc constrânsa, pentru că eu aveam acea libertate a ființei mele și știam exact cum s-o gestionez, adică eram deja o democrată în toată regulă, atât timp cât înțelegeam libertatea că pe o constrângere impusă de eul meu propriei mele personalități. Oricâtă libertate mi s-ar fi dat, eu tot n- aș fi spart vitrinele magazinelor, n-aș fi adus droguri in Piata Universității, n-aș fi strigat lozinci și nici nu mi-aș fi bârfit țară
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
despre ce să scrii? Despre întâmplări din “culise”, despre iubitele tale, oricum altceva decât ceea ce ai scris până acum. -Mă dezamăgești, Lăură!...Sperăm să-mi ceri, dimpotrivă, cărți de specialitate. -De ce? -Fiindcă românele sunt cărți “ieftine”, care proclama cultul eului. Era decisă să o înfrunte sistematic. Își aținti ochii asupra ei, apoi murmura. -Vin imediat, draga! Ea-l aștepta emoționată parcă. Îl primi adorabil cu brațele larg deschise. Gestul ei trădă același viu interes pentru persoana lui. -Vom face istorie
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Nu-i mărturisise Laurei, dar ,,împrumutase" deja numele eroinei pe care ea avea s-o întruchipeze : doamna R. (aluzie probabil la realitatea imediată, bănuia Lăură ). Ideea îl făcea să se simtă el însuși ,,un erou", îi dădea noțiunea obiectivă a eului distinct și deosebit de ipotetica să proiecție că narator în român. Se oprirăƒ câteva minute la intrarea principala a Ambasadei României, căci noaptea îi înfășurase în mantaua ei protectoare. A intrat apoi acolo, uitându-se atent împrejur săƒ vadă dacă nu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
trăiască ,,comod" printre propiile pericole, dar trăia într-o lume mult mai păcătoasa - se scuzăƒ ea - și știa precis că ,,păcatele" ei erau dublate de virtuți, așa încât n-ar fi putut fi eliminatăƒ fără a slăbi puterea acestora din urmăƒ . Eul ei lăuntric, care era de esență lirica, o urmărea pretutindeni, chiar și aici, peste hotare, dar ea ținea la profesor, căci relația lor se baza foarte mult pe empatie, pe identificarea unuia cu celălalt și tocmai de aceea erau atât
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
care începuse să se despartă. Se simțea destul de nesigur pe terenul asta, dar începuse să scrie la noul lui român: Scrisori către domnișoaraa L. Preferase stilul epistolar, concepându-și române sub formă de scrisori pentru a putea deosebi mai usor eul real de cel ficțional; și, deși încerca să scrie la persoana a III a, se trezea brusc încătușat în propriul eu, scriind mereu la persoana I. Ea continuă să-și schimbe mereu look-ul, să-reînvie scene apuse, fapt care o
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
În reverie (...)” (,,Somn”). Drumului abrupt către neant (inclusiv al sensurilor) i se opune dificilul ,,salt al infinitului”, al ,,acrobatului eleuzin”, si poate că nimic nu capătă mai multă pregnanta În volumul Alinei Tăcu decât acest mod de a călători al eului În căutarea poeziei. Ieșirea din spațio-temporalitatea măsurabila - cale, de altfel, bătătorita de Închinătorii Euterpei - are Însemnătate nu atât În sine, cât mai ales pentru calitatea să corelativa, atunci când Înăuntru și În afara năpădesc deopotrivă ființă, dorindu-se cantate de dublul flaut
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
zburat? Ți-a căzut În palmă o stea. Nu, mie mi s-au scufundat toate stelele, toată noaptea În suflet. Caut steaua care ești tu. Ești o stea, cred, mare, luminoasă, caldă. Ești un Început, ești un sfârșit, ești un eu, ești un noi, esti ce vrei tu să fii, ce vrem noi... Abia ai Întins aripile și s-au frânt. Ai căzut prea de sus și te-ai scufundat prea adânc, În pământ. De ce, de ce? Întinde-ți mâinile spre noi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
copilului. Educația colectivă, prin și în grup, în special cel școlar, este benefică copilului, deoarece intrând în colectiv, acesta va fi forțat să-și domine tendințele nonconformiste, să se raporteze prioritar la ceilalți, pentru ca în final să-și consolideze propriul Eu. Oglindirea cea mai elocventă a teoriei psihanalitice în pedagogie o oferă ansamblul relațiilor profesor-elev. Eficacitatea activității educative desfășurată de către profesor pare a fi determinată de caracterul și intensitatea activității prin care elevii se simt legați afectiv-emoțional și caracterial de propriul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
făcându-i loc în rândul științelor timpului. Ei au trasat liniile care au permis configurarea noii științe, fără să-i precizeze clar și definitiv conturul și conținutul (intensiunea și extensiunea). Ei ocupă perioada în care sociologia își caută identitatea, propriul eu. A doua generație de sociologi (clasicii sociologiei), respectiv Durkheim în Franța, Tonnies, Simmel, Weber în Germania, Small și Giddings în Statele Unite ale Americii, au reușit să-i ofere noii modalități de investigare a realității sociale un fundament științific autentic (obiect
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Simmel, Weber în Germania, Small și Giddings în Statele Unite ale Americii, au reușit să-i ofere noii modalități de investigare a realității sociale un fundament științific autentic (obiect, metode, conținut). Ei reprezintă perioada în care sociologia și-a găsit propriul eu ca știință a vieții sociale. Prima și a doua generație de sociologi (pionierii și clasicii sociologiei) au făcut posibilă, prin opera lor, o nouă știință despre societate și au solicitat tot mai vehement și justificat, pentru sociologie, un loc în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
rândul științelor sociale. Cu acești importanți gânditori se încheie perioada din istoria sociologiei pe care am putea-o numi perioada în care sociologia își caută identitatea, deschizând perioada în care sociologia își revendică identitatea, trasându-și caracteristicile esențiale ale propriului Eu. Bibliografie Bădescu, Ilie, Istoria sociologiei, Editura Porto-Franco, Galați, 1994, pp.35-118 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Editura Antet, f.a., pp. 42-77 Corcuff, Philippe, Noile sociologii, Editura Institutul European, Iași, 2005, pp.11-23 Costea, Ștefan, Istoria generală a sociologiei, Editura Fundației
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]