12,214 matches
-
și membru al Academiei Franceze; "Eugen Ionescu/Eugene Ionesco" (Slatina, 13 nov. 1909 - 28 martie 1994, Paris), marele dramaturg și critic literar român-francez, membru al Academiei Franceze; "Constantin Noica" (Vitănești, Teleorman, 12.25 iulie 1909 - 4 decembrie 1987, Păltiniș, Sibiu), filosoful român de incontestabilă valoare culturală. Cu acesta s-a fotografiat la Păltiniș, în mai multe rânduri. În ce privește dedicația olografă a lui Eugen Ionescu, îmi amintesc de faptul că soțul meu l-a vizitat acasă, la Paris, în 1984, pe când participa
Constantin Crișan () [Corola-website/Science/311258_a_312587]
-
inegalitatea dintre oameni. Ideea de a acorda premii pentru anumite merite este și ea condamnată pentru că premierea unora ar însemna „jignirea” și „punerea în inferioritate” a altora. În cartea sa "„A Study Of Our Decline”" (Un studiu al declinului nostru), filosoful Philip Atkinson (n. 1947) se exprima astfel: Folosind scuza de a nu vrea să ofenseze pe nimeni, “Corectitudinea politică” le impune oamenilor să se poarte precum un nebun care vrea să le facă pe plac tuturor. Adică toți trebuie să
Corectitudine politică () [Corola-website/Science/311874_a_313203]
-
(ebraică: משה אידל, n. 1947, Târgu Neamț, România) este un filosof și cercetător al Cabalei israelian, originar din România. El îndeplinește funcția de profesor de gândire iudaică la Universitatea Ebraică din Ierusalim. El predă, de asemenea, la Colegiul Academic din Safed. s-a născut într-o familie evreiască din Târgu Neamț
Moshe Idel () [Corola-website/Science/311897_a_313226]
-
Marie Jean Antoine Nicolas de Caritat, marchiz de Condorcet, (n. 17 septembrie 1743, la Ribemont - d. 29 martie 1794 la Bourg-la-Reine), a fost un filosof, pedagog, matematician, politolog, economist și om politic francez. "Marie Jean Antoine Nicolas de Caritat", marchiz de Condorcet este unul dintre descendenții familiei "Caritat". Familia Caritat era originară din localitatea Condorcet din "Dauphiné" Marie Jean Antoine Nicolas de Caritat, marchiz de
Nicolas de Condorcet () [Corola-website/Science/311919_a_313248]
-
de la "Stanford University" (USA) și în ""Unité de Recherche en Neuroéthique"" din Montreal (Canada). În anul 2006 a fost înființată în USA "Societatea de " ("Society for Neuroethics"). În timp ce în domeniul neuroștiințelor problemele de neuroetică sunt tot mai mult discutate, din partea filosofilor se constată o oarecare reticență. Multe din problemele actuale ale neuroeticei sunt încă de mult subiecte de dezbatere ale filosofiei în general. Adina Roskies , cercetătoare la ""Dartmouth College"" (Hanover/New Hampshire), face deosebirea între "etica neuroștiinței" și "neuroștiința eticei" (2002
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
nivele are o semnificație primordială. Se poate oare conchide din progresele făcute la nivelul biologic subpersonal că normele morale acceptate în mod general (nivel personal) își pierd tot mai mult din semnificația inițială și ar trebui în consecință înlăturate? Majoritatea filosofilor, indiferent de poziția lor metafizică - dualistă sau monistă - dau un răspuns negativ la această întrebare. Numai materialiștii eliminativi consideră că descrierea omului la nivel personal este falsă și ar trebui înlocuită cu o prezentare din perspectivă exclusiv neurobiologică. Filosofii dualiști
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
Majoritatea filosofilor, indiferent de poziția lor metafizică - dualistă sau monistă - dau un răspuns negativ la această întrebare. Numai materialiștii eliminativi consideră că descrierea omului la nivel personal este falsă și ar trebui înlocuită cu o prezentare din perspectivă exclusiv neurobiologică. Filosofii dualiști consideră că manifestările omului la nivelul personal al categoriilor morale se bazează pe un spirit imaterial, în timp ce noțiunile referitoare la nivelul biologic subpersonal derivă din activitatea materială a creierului. În consecință, între cele două nivele nu s-ar putea
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
imaterial, în timp ce noțiunile referitoare la nivelul biologic subpersonal derivă din activitatea materială a creierului. În consecință, între cele două nivele nu s-ar putea stabili o legătură strânsă, întru cât fiecare nivel se manifestă în domenii diferite ale realității. Majoritatea filosofilor contemporani se situează pe poziții metafizice moniste și resping ideea existenței a două realități diferite. Ei reduc ("reducționism") problema la o soluție simplă: nivelul personal are o realitate proprie care se explică prin nivelul biologic subpersonal, ambele cu aceeași semnificație
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
consecință, absența oricărei responsabilități morale sau juridice. În interesul comunității, delicvenții trebuie izolați sau tratați, o vinovăție nu s-ar putea însă stabili cu siguranță, ideea de pedeapsă devenind astfel incoerentă. Există diverse strategii pentru ieșirea din această dilemă. Majoritatea filosofilor contemporani se situează pe poziția denumită în terminologia recentă de specialitate drept ""compatibilism"". Conform acestui punct de vedere, contradicția dintre liberul arbitru și determinism este doar de suprafață și, la o examinare mai amănunțită, este lipsită de orice substanță. Eroarea
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
luării decizilor datorită diferențelor în trăsăturile de caracter, convingeri și dorințe sunt perfect compatibile, liberul arbitru bazându-se tocmai pe capacitatea luării unei decizii conform dispoziției psihologice de moment. Nu toți cercetătorii sunt de acord cu concluziile compatibiliste. Karl Popper (filosof) și John Eccles (neurofiziolog), în monografia publicată în comun ""The Self and Its Brain"" (1992), păstrează ideea de libertate a voinței, renunțând însă la conceptul de determinism. Prin activitățile spirituale se manifestă voința liberă lipsită de limite. Problema centrală a
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
acestuia, Macarie, a condus în două rânduri episcopia Romanului (1531-1548 și 1551-1558) și s-a afirmat ca o personalitate de excepție atât ca ierarh cât și în calitate de om de cultură, fiind adesea pomenit ca "învățător al Moldovei" și "ales între filosofi". El este considerat ca întemeietor al unei școli de slavonie în Moldova și ctitor al narațiunii istorice, acest ultim apelativ justificându-se în bună măsură prin calitățile literare ale Cronicii pe care a întocmit-o la cererea lui Petru Rareș
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
considerat ca neetic și imoral) la percepția conform căreia suicidul este un drept sacrosanct al oricărei persoane (chiar și al persoanelor tinere și sănătoase) care decide în mod rațional și conștient să își ia viața. Printre opozanții suicidului se numără filosofi creștini, cum sunt Sfântul Augustin și Toma din Aquino, Immanuel Kant și, discutabil, John Stuart Mill - accentul lui Mill pe importanța libertății și autonomiei indică faptul că acesta respinge alegerile care ar împiedica o persoană să ia decizii viitoare autonome
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
extreme sau traume. O abordare mai puternică susține ideea conform căreia oamenii trebuie să aibă dreptul de a alege să moară, în mod autonom, indiferent dacă suferă sau nu. Printre partizanii de seamă ai acestei școli de gândire se numără filosoful scoțian David Hume, adept al empirismului, și americanul Jacob Appel, un adept al bioeticii. Suicidul este un act susținut în numeroase culturi și subculturi. În timpul celui de-al doilea război mondial, armata japoneză încuraja și glorifica atacurile kamikaze, care erau
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
(n. 7 noiembrie 1962, Breb, județul Maramureș) este un filosof, teolog, dramaturg, eseist, poet și prozator român, lector universitar la Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna”, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. este de asemenea președintele "Institutului de Studii-, Pluri-, Inter- și Transdisciplinare / Institute of Pluri-, Inter- and Transdisciplinary Studies (IPITS)" și
Vasile Chira () [Corola-website/Science/312373_a_313702]
-
ale civilizației sunt o consecință a schimbărilor care intervin în modul de a gândi al popoarelor" Le Bon susține că evoluția istorică nu se datorează rațiunii umane ci unor factori psihologici. "Să lăsăm rațiunea să fie obiectul de studiu al filosofilor, dar să nu-i cerem să intervină în guvernarea oamenilor. Sentimente cum sunt onoarea, abnegația, credința religioasă, năzuința spre glorie, dragostea de patrie care au fost motorul dezvoltării marilor civilizații nu se datorează rațiunii, ci foarte adeseori apar împotriva rațiunii
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
se concentrează pe rezolvarea problemelor emoționale și comportamentale și tulburările oamenilor, permițăndu-le oamenilor să trăiască vieți fericite și mai împlinite. REBT a fost creată și dezvoltată de psihoterapeutul și psihologul american Albert Ellis care a fost inspirat de învățăturile unor filosofi asiatici, greci, români și moderni. REBT este una dintre primele forme de Terapie Cognitiv Comportamentală (CBT) și a fost pentru prima dată expusă de Ellis la mijlocul anilor '50. reprezintă atât o tehnică psihoterapeutica cât și o școală de gandire stabilită
Terapia Rațional Emotivă și Comportamentală (REBT) () [Corola-website/Science/312942_a_314271]
-
de film, cât și criticilor de cinema. Filmologia joacă pentru cinema exact același rol pe care îl joacă teoria literaturii pentru literatură, care nu se confundă cu critica literară. Teoria filmului a fost anticipată de eseul "Materie și memorie" al filosofului francez Henri Bergson, într-un moment în care cinematograful de-abia se născuse ca un nou mediu de comunicare la debutul anilor 1900. El a comentat asupra nevoii de a crea o nouă teorie a celei de-a șaptea arte
Filmologie () [Corola-website/Science/312956_a_314285]
-
eseul lui datând din anul 1906, "Iluzia cinematografică", publicat în volumul "Evoluția creatoare", a respins filmului capacitatea de a exprima ceea ce descrisese chiar el. Cu toate acestea câteva decenii mai târziu în cărțile sale "Cinéma I" și "Cinéma II" (1983-1985), filosoful Gilles Deleuze a preluat ideile din eseul "Materie și memorie" drept bază a filosofiei filmului, combinându-le cu elemente preluate din gândirea semiotică a lui Charles Sanders Peirce. Filmologia în epoca filmului mut era preocupată de definirea elementelor cruciale ale
Filmologie () [Corola-website/Science/312956_a_314285]
-
sau Khayyam (, Ghiăs od-Dīn Abul-Fatah Omăr ibn Ibrăhīm Haiăm Nișăbūrī) (n. 18 mai 1048 la Nișapur, Persia - d. 4 decembrie 1131) a fost un poet, matematician, filosof și astronom persan. Izvoarele cu privire la viața lui Khayam se contrazic adeseori. Numele ar putea denota proveniența dintr-o familie de fabricanți de corturi, dar nici acest lucru nu se poate afirma cu certitudine. Deși supranumele Khayam îl desemnează pe meșteșugarul
Omar Khayam () [Corola-website/Science/310884_a_312213]
-
(se pronunță /ˈwʊlstənkrɑːft/; n. 27 aprilie 1759 - 10 septembrie 1797) a fost o scriitoare britanică, filosof și feministă. a scris nuvele, tratate, o istorie a Revoluției Franceze, o carte de conduită și o carte pentru copii. Wollstonecraft este cunoscută mai ales pentru cartea "A Vindication of the Rights of Woman" (1792), în care argumentează că femeile
Mary Wollstonecraft () [Corola-website/Science/310972_a_312301]
-
Wollstonecraft a fost atacată în repetate rânduri de către conservatorii britanici. Din cauza proastei reputații creată de către aceștia, lucrările ei au fost ignorate (ocolite) o lungă vreme chiar de către mișcarea feministă britanică (până în jurul lui 1880). Mary Wollstonecraft a fost căsătorită cu filosoful pre-anarhist William Godwin și a fost mama lui Mary Shelley, autoarea lui "Frankenstein". "Mary Wollstonecraft" a murit, la 10 septembrie 1797, în urma unei febre puerperale, la 10 zile după nașterea fiicei sale, "Mary Wollstonecraft Godwin", viitoarea scriitoare engleză Mary Shelley
Mary Wollstonecraft () [Corola-website/Science/310972_a_312301]
-
își reprezentau vechii greci viitorul sufletelor în "Câmpurile Elisee" ("Elysium") sau în infern ("Hades"). "Tartarul" (infernul cel mai profund) era destinat în special pentru revoltații împotriva zeilor, în timp ce "Câmpurile Elisee" erau rezervate unor favoriți aleși după capricii divine. Printre primii filosofi, Anaxagora a fost acela care a contribuit la reprezentarea sufletului într-o formă pură, dar un rol important la atribuirea unui sens religios a fost jucat de oracolele sibilinice și, mai ales, de misterele orfice și eleusine, a căror influență
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
o formă pură, dar un rol important la atribuirea unui sens religios a fost jucat de oracolele sibilinice și, mai ales, de misterele orfice și eleusine, a căror influență în conturarea unei speranțe moralizatoare în viitorul omenirii a făcut concurență filosofilor, poeților și istoricilor. Misterele orfice afirmă origina divină și preexistența spiritului, pentru care trupul este o închisoare temporară. Aceste mistere au exercitat o influență considerabilă asupra creației poetice a lui Pindar și asupra filosofiei lui Platon. În mitologia nordică, sfârștul
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
Girona. Limita cu frontiera franceză. a fost un punct mic dar important pentru republicani în timpul Războiului Civil Spaniol, și a mai fost unul dintre puținele locuri de unde se puteau obține provizii din străinătate. Portbou este, de asemenea, locul în care filosoful german Walter Benjamin a murit și a fost îngropat în 1940. Există un monument în onoarea lui făcut de Dani Karavan. Acesta este situat în apropiere de granița cu Franța în regiunea Costa Brava, și adesea servește ca un punct
Portbou () [Corola-website/Science/309673_a_311002]
-
căi, orale sau scrise, impune fie sisteme ideologice, fie subsisteme, ce țin de putere și autoritate, cum ar fi subsisteme economice, tehnologice, politice sau culturale. Limba de lemn nu este apanajul exclusiv al comuniștilor. Toți specialiștii - medicii, juriștii, militarii, preoții, filosofii etc. - au limba lor de lemn. Diferența constă în faptul că respectivele jargoane specializate înseamnă ceva, cel puțin pentru cei inițiați, și deci nu sunt dezinformatoare nici pentru cei ce le înțeleg, nici pentru cei ce nu le înțeleg. Limba
Limbă de lemn () [Corola-website/Science/309678_a_311007]