12,997 matches
-
Constituției, agitația începe și afară. Dumitru Brătianu, ales deputat de Colegiul I de Argeș, refuză din nou mandatul, sub cuvânt că acea Cameră erea aleasă prin fraudă. Adresează țării un apel care sfârșește cu vorbele „Jos regimul corupțiunii și al minciunii!“ Erea același Dumitru Brătianu care, fiind chemat de la Con stantinopole în anul 1881 ca să ia frânele guvernului, a rostit în Cameră un discurs care a făcut senzație și a culminat cu vorbele: „Hoții la pușcărie, oamenii de treabă la lucru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
caii. "Dire la vérité, rien que la vérité ennuyeuse, tristement la vérité triste", spunea Charles Péguy. 74 La 23 august, țara a fost dată pradă hoardelor rusești, prin încetarea unilaterală a luptei. Pentru a se acoperi acest act, se strecoară minciuna robirii țării noastre, începînd doar din momentul în care Andrei Vișinski a bătut cu pumnul în masă, cerînd regelui înlocuirea guvernului Rădescu. Dar încă de la 23 august, guvernul avea în compoziția lui și comuniști, care dominau cu ajutorul trupelor sovietice. De la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
schimbate ca și cum am fi fost vechi cunoscuți, m-am ridicat să plec. Stupineanu, politicos, m-a condus pînă la ușă și mi-a urat drum bun. Am plecat de la această întrevedere, totuși, cu un sentiment de îndoială. Era adevăr, era minciună? Am păstrat un total secret și mi-am continuat programul de plecare, fără nici o modificare. 80 Trenul pleca la ora 7 dimineața și era încă întuneric afară în acea zi de 25 noiembrie 1946. La Gara de Nord, deși atît de dimineață
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ultimatum sovietic impunea „înapoierea” Bucovinei de Nord, învinuind România că a „călcat unitatea seculară a Basarabiei”, ținut populat „în majoritate de ucrainieni”(!). Sovieticii nu mai vorbesc acum de necesitatea “eliberării țăranilor moldoveni de jugul boierilor români”, ci vin cu o minciună destinată celor care știau că în Basarabia numai 12% din locuitori erau ucrainieni. Trupele sovietice au trecut Nistrul a doua zi, au trecut și Prutul, ocupând și ținutul Herța. Guvernul român a fost „sfătuit” de cel german să cedeze; în
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
să plec. Uncheșul mi-a strecurat o trăistuță cu mere dulci și devremi și Aurelia m-a condus o bucată bună de drum. Acasă n-am spus nimic de pozna mea, dar adevărul tot s-a aflat, căci vorba aceea: minciuna are picioare scurte. Catrinoasa și hoțul În apropierea morii, vis-a-vis de Ileana Ghiurcului își avea sălașul Catrinoasa, o femeie în vârstă și gârbovită. Locuia singură, neavând copii. Soțul ei murise de tânăr și ea se ajuta de gospodărie și muncile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lui Buddha, poți elimina nefericirea dacă urmezi cei opt pași ai căii sale : 1. „Înțelegerea corectă a lumii (să vezi cum este lumea într adevăr); 2. Intențiile bune( înțelegere și bunătate); 3. Vorbirea dreaptă (să te ferești de bârfă și minciună); 4. Acțiunea corectă (să nu faci rău ființelor, să nu ai relații sexuale nepotrivite, să nu furi, să te abții de la alcool și de la droguri); 5. Traiul drept (să îți câștigi existența într-un mod corect fără să faci rău
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de acord cu Ministerul Culturei Naționale și Cultelor a dispus organizarea unei intense propagande interne În scopul de a feri populația satelor și orașelor noastre de influența unor curente sociale ce ar putea naște pe teritoriul nostru prin strecurarea unor minciuni puse În circulație ca monedă falsă de răuvoitori inconștienți sau streini de interesele și sufletul neamului. Sarcina acestei propagande revine În bună parte preoțimei ca factor de cultură și conducere spirituală În popor. De aceea În fiecare duminică și sărbătoare
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
nepriceput, dar nu un ticălos și un viclean. Ai dreptate, cum putea un călăreț fără pereche ca domnul Bodo să cadă ca un sac de grâu? Dar am vrut să te cruț de spaimă, domniță. Acum Îmi dau seama că minciuna are picioare scurte, cum spune prostimea. Adelheid Își Întorsese calul și se pregătea de plecare, fără să asculte potopul de vorbe fără rost ale netrebnicului. Văzând că nu o putea opri, acesta Își ridică brațele spre cer și strigă cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sperii. și eu, cu capul meu cel prost, am născocit toată povestea, ca să nu vă neliniștesc. Nobilă domniță, vă rog fierbinte nu-i povestiți părintelui meu Constantius despre prostia mea. Aș muri de rușine dac-ar afla toată mânăstirea ce minciuni prostești mi-a suflat Sa tana la ureche! Adelheid izbuti să murmure doar atât: — Trăiește? După ce grăsanul o asigură Încă o dată că Bodo e În viață, neuitând să adauge că trebuie să se grăbească, fata Îi porunci s-o ducă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a putea face În fața Măriilor Voastre un nou jurământ de credință. Să jure că niciodată nu vor mai unelti, că s-au Înșelat și-și dau seama de greșelile lor. Stăpâne, nici prin gând nu-mi trecea că era o minciună nerușinată și că voiau să mă facă și pe mine părtașul fărădelegii lor. Până și sper jurul de popă s-a jurat pe Sfânta Cruce pe care o purta pe piept că va fi o Întâlnire de Împăcare și un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lăudăros decât mine. Capetele mai Înțelepte l-au compătimit pe părintele meu că are un asemenea fiu descreierat. Cei mai mulți Însă m-au plăcut, pentru că erau la fel de proști și de aroganți. Sfătuitorii Împăratului și-au rupt dinții Încercând să mestece toate minciunile pe care le-am turnat. Mie mi-a făcut mare plăcere să-i pun pe urme false, spuse Giancarlo, cu un surâs răutăcios, dar important a fost că În felul acesta am aflat o sumedenie de lucruri care au folosit
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
porții metalice care străjuia intrarea în cel mai înfricoșător spațiu de exterminare calculată, metodică și planificată de pe planeta noastră: "Lagărul de muncă forțată Auschwitz", gândit și realizat de mințile cele mai diabolice ale "creștinilor" hitleriști. "Munca te face liber!" O minciună cu consecințe incalculabile pentru popoarele lumii, în spatele căreia se ascundeau genocidul, holocaustul... Singura națiune cu sânge nobil, unica rasă superioară de pe planetă erau nemții. Rasa ariană! Supraomul! În rest, popoare și națiuni inferioare, nedemne să facă umbră pământului, trebuind gazate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
soră siameză cu "Munca te face liber", adică îți dă senzația de împlinire, de satisfacție, de bucurii nesfârșite și de îndepărtare a oricărui sentiment de tristețe, devii un om nou, cu un orizont optimist și luminos, capabil de fapte mărețe...! Minciuni criminale!!! Încă o dată, luați aminte la faptul că sintagma de mai sus ilustrează, la cel mai înalt grad, caracterul duplicitar și demagogic al celor două sisteme, nazist și comunist, ambele bazate pe maximă teroare și eliminarea totală a oricărei libertăți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
evoluția poeziei, între poemele lui Pindar și ale lui Rilke ar fi diferențe ca de la roabă la rachetă. De scris, se scrie mult și bine. Facebook-ul e o invenție postmodernă care incită milioane de oameni la superficia lizare. E o minciună despre Prietenie și Singurătate. E de-ajuns ca omul să fie alfabetizat și se trezește scriind texte pe care le numește fulgerător poezii, asta chiar fără a ști definiția poeziei, fără a fi aflat vreodată de împărăția metaforei, de blestemul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
proiecte pregătiți în viitorul apropiat? Cum bine spunea Aristotel, de multe ori lucrurile diferă prin ceea ce au în comun. Așa și zilele de lucru de care vorbim. Deseori se interpun idolii baconieni, un fel de viruși ai spiritului. Între ei, minciuna cu care ne încoronăm de voie sau fără voie: utilitatea noastră în relație cu cei din jur. Prozaisme. Servituți? Depindem poate și de-o victoriolă, de un extaz inutil. Ținutul meu: improbabilul. Nu zicea rău Cioran că universul e o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de alta, realitățile și tendințele ideologice care aveau să înece prin nocivitate aceste speranțe naive ale occidentalilor, prea ușor și prea repede, mulțumiți de faptul că pe toate planurile câștigaseră războiul. Cu alte cuvinte, credeau cu prea multă certitudine în minciunile asiatice ale "genialului" Stalin cu care fuseseră aliați fideli. Mai târziu, acești occidentali au realizat că ei, în realitate, fuseseră manipulați de ruși, aducând, fără să-și dea seama, aproape toate ideile comuniste la noi. Putem spune fără rezerve că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la tălpi până i s-a rupt laba piciorului stâng, moment în care le-a spus călăilor că va vorbi. I s-a dat hârtie, însă el a denunțat toți activiștii de partid din județul Vrancea pe care îi știa. Minciuna a fost descoperită peste câteva zile, astfel că a fost dus pentru alte torturi la camera 97, unde a fost introdus cu capul în hârdău. În momentul în care Țurcanu a aflat de poza pe care o avea Timaru, a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
bătrâna ce coopera la fel de inocent. - Da, mamaie! Peaici. Simți ceva deasupra capului? Bărbatul nu dorea să-i forțeze bătrânei o recunoaștere mincinoasă a percepțiilor, doar de dragul de a-i face lui pe plac. Doar că... mamaia nu era învățată cu minciuna și nici de scorneli nu era capabilă. - Tot furnicături simt, mamă! - răspunse femeia. Dar - se-ntrerupse ea pentru un moment, căutând din priviri aprobarea bărbatului - parcă mai simt și... căldură? Ca o confirmare a experimentului, bătrâna folosise un cuvânt ce
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
când am făcut cunoștință, de vreo trei ori mi-a repetat numele. N-am reușit să înțeleg nimic din înșiruirea aia imposibilă de consoane, așa că, în final, am scăpat un nedumerit: - Da... am înțeles! - dar emisesem o mică și nevinovată minciună. Superficial, l-am categorisit ca fiind o ființă rece - Popor nordic, mi-am zis în sinea mea - ne zâmbeam și... cam la atât se reducea conversația noastră. Mama însă, ne-a pus alături de multe ori în India. La Pune am
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
-i țin un discurs dom‑ nului aceluia de la OMON în care să-i explic că puciștii deja pierduseră la Moscova, că auzisem acest lucru la radio, că ceea ce face el e o greșeală. V.A. : Era un adevăr sau o minciună ? A.M.P. : Era un adevăr. Auzisem deja că pierd. Dar știți cum era, totul era pe muchie. Și ce să știe el în pustia aia a Ucrainei ce se întâmpla la Moscova ? Deci l-am luat cu tupeu și i-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sinceritate. Lumea are impresia că e sincer chiar și atunci când nu este. Iar dacă e prins că minte, spune : „Domnule, am mințit ! Îmi pare rău !“. Și te uiți la el, pare sincer și-ți vine să-i treci cu vederea minciuna. În timp ce Emil Constantinescu sau Victor Ciorbea erau oameni extraordinar de artificiali. Dar natura lui de comunicator nu trebuie să ne facă să avem o judecată foarte aspră față de Emil Constantinescu. Era un om cinstit ! Lucrul acesta este foarte important, având
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
culturale care sunt rugați să încaseze și să expedieze suma în fiecare lună la sediul redacției. Clopoțelul de Storojineț, tipărit la Cernăuți, a spus adevăruri fundamentale: „Presa a devenit școala mulțimii”, „Presa e sentinela neadormită care luptă cu înverșunare contra minciunii, răului și tiraniei pentru izbânda dreptății și a binelui”, iar dispariția ei „ar însemna o totală stagnare a vieții publice”, care s-ar asemăna cu întreruperea „dintrodată a căilor de comunicație, a firelor de telegraf și telefon etc.” * Concordia, săptămânal
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
au publicat și alte rânduri care generau emoții: Semănătorul și sfânta muncă - versuri de Alexandru Vlahuță, Pâinea - după Maurice Bouchor de Sarvary, Doine, de George Coșbuc, Liniște de Șt. O. Iosif, Sluga, de Mihail Sadoveanu, Justiție - numele tău e o minciună de D. Călinescu, Figuri din trecutul Bucovinei (Alexandru Petina la 20 iulie 1924, de exemplu), O vizită la principele Carol - de Ion San Giorgiu, preluat din Lupta Națională din Focșani, foarte multe materiale semnate de I. Dominte: Moșneagul și baba
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai multor cărturari” a hotărât să „scoată o gazetă săptămânală scrisă mai mult pe înțelesul poporului” și are ca țintă „nu numai să dezrobească pe cei pentru care este editată, din cătușele asupritorilor, ci mai vârtos să rupă rețeaua de minciuni și fărădelegile deșarte cu care „a fost îmbătată de capitularea, în timpul din urmă”... Gazeta publică editorialul „Rostul Partidului Țărănesc”, un partid al căilor de mijloc, între sistemul liberalilor și acțiunile ușuratice și pline de contrazicere a național țărăniștilor.” Desrobirea face
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
satul meu spre Apus, / Și-am cerut-o 80 sâmbăta / Pentru dus la Canada... Foaie verde de prin vie / Pleacă omul și nu știe / Află slabă bucurie / Așa am plecat, și eu / Cu nădejdea-n Dumnezeu, / C-am auzit o minciună / Că America e bună / Dar din ochi mult lăcrămez / Și din inimă oftez...” Dreptatea publică susținut la rubrica Bibliografia recenzii ori cuprinsul cărților, revistelor și ziarelor primite la redacție. Despre Mărăști, Democratul, Școala, Calendarul copiilor, Poporul, Credința, Cuvântul țărănimii, Gazeta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]