12,197 matches
-
Narațiunea în vizualitatea victoriană În accepția lui Raymond Lister, pictura narativă are o istorie îndelungată. Dacă termenul este suficient de extins, originile ei se găsesc în picturile rupestre din Lascaux și în alte manifestări vizuale care nu sunt decât imagini narative ale omului plecat la vânătoare în căutarea hranei sau care prezintă evenimente din viața oamenilor în toate timpurile. În Victorian Narrative Paintings , Lister abordează vizualitatea victoriană cu poveștile, ideile și anecdotele ei, reprezentate de oamenii, vestimentația, decorurile, morala, comedia sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
the Old Home de Robert Braithwaite Martineau sau The Road to Ruin de William Power Frith și care se simte respectabil și în siguranță, convins că astfel de lucruri nu i se pot întâmpla. El mai notează faptul că pictura narativă victoriană reține dramatismul, patosul și autenticitatea ca pe niște ingrediente specifice ale vizualității narative. Lister selectează și descrie în cartea sa, șaizeci de imagini pe care le consideră reprezentative pentru genul narativ pictural. El crede că adevărurile sau minciunile din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Power Frith și care se simte respectabil și în siguranță, convins că astfel de lucruri nu i se pot întâmpla. El mai notează faptul că pictura narativă victoriană reține dramatismul, patosul și autenticitatea ca pe niște ingrediente specifice ale vizualității narative. Lister selectează și descrie în cartea sa, șaizeci de imagini pe care le consideră reprezentative pentru genul narativ pictural. El crede că adevărurile sau minciunile din aceste imagini se referă la adevăruri sau minciuni, așa cum erau văzute atunci, de oamenii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pot întâmpla. El mai notează faptul că pictura narativă victoriană reține dramatismul, patosul și autenticitatea ca pe niște ingrediente specifice ale vizualității narative. Lister selectează și descrie în cartea sa, șaizeci de imagini pe care le consideră reprezentative pentru genul narativ pictural. El crede că adevărurile sau minciunile din aceste imagini se referă la adevăruri sau minciuni, așa cum erau văzute atunci, de oamenii timpului și consideră că umanitatea crede în caracterul narativ al picturilor, pentru simplul fapt că îndrăgește narațiunile. A
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de imagini pe care le consideră reprezentative pentru genul narativ pictural. El crede că adevărurile sau minciunile din aceste imagini se referă la adevăruri sau minciuni, așa cum erau văzute atunci, de oamenii timpului și consideră că umanitatea crede în caracterul narativ al picturilor, pentru simplul fapt că îndrăgește narațiunile. A London Street Scene de John Orlando Parry este o acuarelă pe care Lister o consideră între cele mai importante din selecția lui. Sunt reprezentate, într-o narațiune continuă, mai multe incidente
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în jurul unui vânzător de castane calde și fructe. În centru, este plasat un funcționar care afișează anunțuri, urmărit atent de un hornar pipernicit. Undeva, în zare, se vede cupola Catedralei Saint Paul. Lister crede că ceea ce este remarcabil, sub aspect narativ, în această pictură este, pe de o parte, un trompe-l'oeil de postere, anunțuri de vânzări, invitații la vot și spectacole de teatru și pe de alta, inscripționarea clară în dimensiuni diferite a literelor. The Sonnet de William Mulready
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
apa râului, parte din scrisorile de dragoste și a păstrat, parte din ele, lângă portretul miniatural al iubitului. A Village Choir de Thomas Webster este, în accepția lui Lister: într-o vreme în care: „ . Elementele care asociază această imagine, picturii narative, invită la speculații interpretative despre privirea aspră a violoncelistului sau despre clarinetistul care se uită disprețuitor la fermier. Ca într-un documentar social, pictura prezintă împreună oameni și instrumente muzicale și așează un fermier ponosit în compania unor cântăreți vestimentați
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
crede, ca și John Ruskin, că este unul dintre cele mai reușite poeme picturale din timpurile moderne, iar despre The Tarvelling Companions de Leopold Augustus Egg consideră că este: . La pictura lui Egg se oprește mai atent, atras de disponibilitățile narative ale seriei Past and Present I, II, III pe care Samuel Redgrave o descrie ca pe: . În Past and Present I, apare imaginea unui cuplu în care soțul își confruntă soția cu o scrisoare care pare să fie dovada infidelității
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pasaj din notațiile lui Henry James referitoare la expoziția Academiei Regale din Londra: .Thomas crede că James speculează, în acest pasaj, un incident banal, cu intenția de a critica tablourile care spun povești și spectatorii care încearcă să le interpreteze narativ. Ea consideră că actul de a vedea este o formă de lectură, chiar dacă, Henry James, The Painter’s Eye: Notes on the Pictorial Arts. 65 este una cu specificitate vizuală: . Thomas îl citează și pe Joshua Reynolds care arată că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de lectură, chiar dacă, Henry James, The Painter’s Eye: Notes on the Pictorial Arts. 65 este una cu specificitate vizuală: . Thomas îl citează și pe Joshua Reynolds care arată că: . Ea consideră însă că absența desfășurării temporale și a funcțiilor narative, numai în aparență deficiențe ale picturii,sunt consecințe ale unor norme rigide, impuse din exterior și care pot fi depășite. Thomas îl amintește și pe Richard Redgrave pentru care: . Thomas face referire și la comentariul lui Redgrave despre faptul că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
pot fi depășite. Thomas îl amintește și pe Richard Redgrave pentru care: . Thomas face referire și la comentariul lui Redgrave despre faptul că: . Ea se referă, în acest sens, la tablourile care invocă direct textele literare, care apelează la titluri narative ori la citate din cataloagele expoziționale sau care prezintă serii secvențiale ca Hush și Hushed un diptic în care Frank Holl pictează povestea morții unui copil. Despre The Road to Ruin de William Powell Frith, care apare și în comentariul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Rake’s Progress de William Hogarth sau The Bottle și The Drunkard’s Cildren de George Cruikshank în care analogia cu textul este mai puternică decât în imaginile uniepisodice. Pe lângă elementele comune romanului și vizualității, Thomas mai semnalează interesul picturii narative pentru fizionomie și aspectul exterior, care constituie trăsături definitorii ale personajului pictat, așa cum se întâmplă în The Blind Fiddler și The Village Holiday de David Wilkie, unde trăsăturile și gesturile trimit, în mod explicit, la emoțiile și trăirile personajelor. Un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în care copilul din stânga intră cu timiditate în clasă, în timp ce este privit, cu nervozitate, de colegi, în timp ce profesorul, nemulțumit face o plecăciune ironică și în timp ce în fața catedrei un alt copil este deja pedepsit. Ea consideră că cea mai surprinzătoare trăsătură narativă din The Last In este faptul că deschide, în mintea privitorului, perspectiva unor întrebări. Unele ar putea fi formulate în legătură cu figura fantomatică îmbrăcată în alb, din dreapta imaginii, care pare că vine din altă lume, pare că a suferit la rândul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
referi la cele două figuri din marginea dreaptă a imaginii, o femeie în vârstă și o femeie cu un copil în brațe. Julia Thomas nu-și propune să răspundă la asemenea întrebări despre imaginile picturale. Ea presupune doar că picturile narative nu spun sau refuză să spună poveștile până la capăt și că lasă privitorul să caute singur indiciile care lipsesc și să construiască singur parcursuri narative. Construcții narative ale feminității În Women in Babylon: Gender and Representation in Mesopotamia,Zainab Bahrani
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
-și propune să răspundă la asemenea întrebări despre imaginile picturale. Ea presupune doar că picturile narative nu spun sau refuză să spună poveștile până la capăt și că lasă privitorul să caute singur indiciile care lipsesc și să construiască singur parcursuri narative. Construcții narative ale feminității În Women in Babylon: Gender and Representation in Mesopotamia,Zainab Bahrani analizează arta narativă în relație cu o serie de aspecte ale feminității. Cartea ei subliniază faptul că arta publică a Babylonului este un domeniu al
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
să răspundă la asemenea întrebări despre imaginile picturale. Ea presupune doar că picturile narative nu spun sau refuză să spună poveștile până la capăt și că lasă privitorul să caute singur indiciile care lipsesc și să construiască singur parcursuri narative. Construcții narative ale feminității În Women in Babylon: Gender and Representation in Mesopotamia,Zainab Bahrani analizează arta narativă în relație cu o serie de aspecte ale feminității. Cartea ei subliniază faptul că arta publică a Babylonului este un domeniu al masculinității și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sau refuză să spună poveștile până la capăt și că lasă privitorul să caute singur indiciile care lipsesc și să construiască singur parcursuri narative. Construcții narative ale feminității În Women in Babylon: Gender and Representation in Mesopotamia,Zainab Bahrani analizează arta narativă în relație cu o serie de aspecte ale feminității. Cartea ei subliniază faptul că arta publică a Babylonului este un domeniu al masculinității și că imaginea feminină este asociată obiectelor de artă din spațiul personal. Această construcție specifică a feminității
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
posibilității de a ascunde. Impactul vizual al rochiei uriașe este accentuat prin prezența bărbaților de statură măruntă din partea stângă a imaginii și prin plasarea bărbaților de statură obișnuită în partea dreaptă, gata să fie striviți de forța crinolinei imense. Disponibilități narative asemănătoare oferă și Crinoline on the Water unde câteva doamne la care barcagiul privește neputincios ocupă, cu fustele lor enorme, aproape tot spațiul din marginea pontonului. Crinolinomania este însă văzută de lumea victoriană, pe care Thomas o prezintă în cartea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cultural al crinolinei ar putea deveni una dintre narațiunile posibile ale feminității în perioada victoriană. În loc de concluzii În prima parte a lucrării, se sintetizează abordări și evoluții recente în naratologie și naratologii, aplicații și elaborări în naratologia vizuală și promisiuni narative ale picturii. În această secțiune, a fost selectat suportul informativ minimal pentru dezvoltarea părții a doua a lucrării, care-și propune să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și care consideră că narațiunea poate fi comunicată
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Este semnalat faptul că în acest tablou transdisciplinar media nu oferă disponibilități narative egale. Un nucleu de sens poate migra în orice media, dar potențialul narativ este completat și actualizat în mod diferit de la un mediu de comunicare la altul. Când se definește, se caracterizează și se inventariază manifestările mediale, sociologul, criticul de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Este semnalat faptul că în acest tablou transdisciplinar media nu oferă disponibilități narative egale. Un nucleu de sens poate migra în orice media, dar potențialul narativ este completat și actualizat în mod diferit de la un mediu de comunicare la altul. Când se definește, se caracterizează și se inventariază manifestările mediale, sociologul, criticul de artă, artistul filosoful sau fenomenologul listează materialități diferite. În aceste condiții, ceea ce constituie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de spectacolul dramatic, de operă, cinematografic, de televiziune, muzical sau media digitală. Sunt amintiți Monika Fludernik și Brian Richardson care arată că drama valorifică elemente-cheie ale narațiunii, Mary-Laure Ryan,Emma Kafalenos și Ero Tarasti care consideră că disponibilitățile de comunicare narativă ale muzicii constituie o preocupare constantă. Se face referire la Seymour Chatman care crede că narativitatea spectacolului cinematografic este amplificată prin folosirea vocii umane, Jason Mittellcare arată că filmul și televiziunea folosesc practici narative similare și Marie-Laure Ryan care studiază
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
care consideră că disponibilitățile de comunicare narativă ale muzicii constituie o preocupare constantă. Se face referire la Seymour Chatman care crede că narativitatea spectacolului cinematografic este amplificată prin folosirea vocii umane, Jason Mittellcare arată că filmul și televiziunea folosesc practici narative similare și Marie-Laure Ryan care studiază rolul hărții și al diagramei în analiza structurilor narative. Este valorificat modul în care Marie-Laure Ryan comentează revizuirea picturală a romanului A Human Document de William Hurrell Mallock din opera lui Tom Phillips. Această
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
referire la Seymour Chatman care crede că narativitatea spectacolului cinematografic este amplificată prin folosirea vocii umane, Jason Mittellcare arată că filmul și televiziunea folosesc practici narative similare și Marie-Laure Ryan care studiază rolul hărții și al diagramei în analiza structurilor narative. Este valorificat modul în care Marie-Laure Ryan comentează revizuirea picturală a romanului A Human Document de William Hurrell Mallock din opera lui Tom Phillips. Această secvență constituie o articulație importantă în construcția lucrării, pentru că atrage atenția asupra comunicării prin ceea ce
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Raymond Lister și Victorian Narrative Painting de Julia Thomas. Este prezentat modul în care Zainab Bahrani și Julia Thomas conectează vizualitatea cu unele aspecte ale feminității. Sunt expuse modurile în care Mark Stansbury O’Donnell și Emma Kafalenos valorifică funcția narativă. Este descrisă maniera în care Lucia Corrain și Anne Beyaert demonstrează, în Ateliers de sămiotique visuelle, că în textele plastice există o textură de semnificanți care favorizează analiza imaginii. Se observă că Thomas, în Victorian Narrative Painting, Lewis, în Narrative
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]