12,606 matches
-
loc decît pe căi dosnice. Dezbaterea politică din interiorul partidelor din România duce aproape de fiecare dată la fracționări. Fracționări de care n-a fost scutit nici PDSR. Astfel că cei care se află în bucătărie vor să fie scutiți de surprizele unor dezbateri reale, care i-ar putea scoate de acolo. În congresele noilor partide bîntuie un duh al unanimității care amintește de triumfalismele congreselor PCR. Deosebirea e că în momente de criză, aripile își iau zborul din partid, nu sînt
Cutremurul bucătăriilor de partid by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16621_a_17946]
-
observațiile despre diversitatea dialectală a germanei vorbite în România: șvabii și sașii nu se înțeleg între ei dacă își vorbesc dialectul respectiv (p. 69, 82, 141); uneori fiecare sat are graiul său particular (p. 76, p. 328). E consemnată și surpriza unui vorbitor care își întîlnește graiul de-acasă în Germania, într-un context total diferit, folosit chiar în situații oficiale: "Să știți că eu am crezut că limba noastră nu mai există"; "Și asta-i așa de interesant, că vorbește
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
lor e Poe, Baudelaire, Rollinat - și este perfect de înțeles că într-o lume damnată din cauza viețuirii în proximitatea funestă a poeziei trei poeți defuncți să apară ca genii rele, negatoare, salutînd sarcastic opera urmașului". Culegerea Scîntei galbene provoacă o "surpriză" și anume poezia Note de primăvară, "cu totul singulară în opera lui Bacovia prin aceea că reprezintă o ieșire din Infern, o cîntare a încrederii, a luminii, a frăgezimii aurorale". "Excepția" nu i se pare însă comentatorului una "contradictorie". Deoarece
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
n-ar fi fost conduși de un parlamentar peremist. Acesta a ieșit în față cu aplombul unui șef de comando local. Un comando menit să avertizeze că în România cine se leagă de PRM și de șeful său poate avea surprize și mai mari decât Mircea Dinescu la Piatra Neamț. Mesajul lansat de peremiștii de la Piatra Neamț e că nici măcar o persoană de notorietatea lui Dinescu nu scapă nepedepsită de răzbunătorii partidului. Aceștia, pe urmele șefului, nu concep libertatea cuvântului altora, ci doar
Atacul la Dinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16638_a_17963]
-
de tenis cu un schimb de mingi relativ tacticos; de aici, poate, o anumită senzație de previzibil. Masa e plasată la o fereastră, încadrată de o perdea, ca o scenă de teatru, de o “fixitate” asumată. Dar filmului îi lipsește surpriza, grăuntele de nebunie, artistic vorbind.( Fără să vrei, memoria cinefilă îți scoate la suprafață “masa” din Secvențe, filmul lui Alexandru Tatos, de o subtilitate și de un rafinament demne de vremuri mai bune)... Un grăunte de nebunie descoperi, totuși, dacă
Viitorul sună scurt by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13097_a_14422]
-
stilului și, bineînțeles, de un deosebit simț al descrierii fac din Li-i-i-ina!, de pildă, un text apropiat cumva de tendințele nouveau-roman: “Fără nici un rost deschise ochii mari și-și trecu, fără să miște capul, privirea prin odaie. Regăsi, fără nici o surpriză, toate obiectele cunoscute, cu un plus de precizie, dezolantă față de imaginea mai suplă, mai vie, care le așteptase în ea. Până și umbrele se solidificaseră parcă. Pendula arunca pe tapetul înflorat o pată tot atât de fermă, de geometrică, de aceeași durabilitate
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
archive). După modelul sintagmei engleze Valentine’s day, e construit, mai mult parodic, un „Dragobete’s Day” (Bombă, 16.02.2001), tradus că Ziua Dragobetelui: „aflați, dar, si ce se face de Ziua Dragobetelui” (ib.). Oricum, Internetul rezervă căutătorului unele surprize: nevoia resimțită de unii de a exporta produsul național se reflectă în traduceri ezitante: „it was previously called «dachia dragobete»” (rcof.org); „La Dragobete: fête des amoureux”, dar și “Le Dragobete” (assoc.wanadoo.fr); „la journée de Dragobete”, „la Fête
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
SURPRIZĂ Ți-ai deschis bobocul dimineții, mi-ai adus în suflet iarăși dorul, cum primăverii îi este dat bujorul. UN ÎNCEPUT Mi se deschide iar grădina Cu noapte de necunoscut Pentru a alege doar poteca Pe care calcă-un început Și
Surpriză, Un început, Avariție. In: Curierul „Ginta latină” by Elena Călugăru-Baciu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2239]
-
află fără îndoială în punctul zero absolut. Pelicula semnată de către Mathieu Kassovitz seamănă foarte mult cu acel gen de spectacol popular în care, profitînd de naivitatea și credulitatea auditoriului, magicianul oferă iluzia unei dimensiuni fantastice numai pentru a constata cu surpriză în final că totul a fost o simplă FARS|. Există aici planul real - închisoarea, moartea unui personaj ucis de către chiar soția sa, rezolvarea crimei după nesfîrșite urmăriri, piste false - alături de unul fantastic - posibilitatea eroinei principale de a comunica cu spiritul
Trei filme by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13119_a_14444]
-
m-a dus În camera În care serveam masa. Cu aproape o oră Înainte, mi-a făcut baie și mi-a pieptănat părul cârlionțat. M-a surprins. Nu știam ce mi se Întâmplă. - Stai aici, și ai să vezi ce surpriză! - mi-a zis și m-a lăsat singură, pe Întuneric. Puțin mai târziu, În Încăpere, a intrat un domn, apoi Iba și Iva. Luminile nu s-au aprins. Pe Întuneric, m-am repezit la Iba. M-a lut, ca de
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
imagine cu totul alta față de cea reală numindu-ne „romanian gypsies”, difuzând emisiuni de tot căcatul gen Top Gear. Daca ați avut tupeul să enervați o țară întreagă, aflați că nu ne vom opri aici!” Pentru unguri, s-a rezervat surpriza spargerii site-urilor publicațiilor și televiziunilor TV2, Budapest Times, Magyarhirlap si EchoTV, fiind transmis extremiștilor următorul mesaj: „V-ați înșelat crezând că o palmă dată istoriei și poporului român va întoarce și celălalt obraz. Conștiința națională ne obligă să luăm
HACKERII DE ROMANIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349731_a_351060]
-
ca atare de G. Călinescu -, determinată de cei care au creat „cazul Eminescu” („Dilema”,1998). Când se credea că totul este așezat pentru totdeauna și că nimic nou nu mai poate surprinde în ceea ce privește viața și opera poetului național, apar nenumărate surprize editoriale[1], se nasc polemici aproape interminabile care par să fi împărțit scriitorimea română în două tabere aparent ireconciliabile, ambele nedemonstrând altceva în ultimă instanță decât că Eminescu este viu, mai actual ca oricând, se află printre noi, sintetizând nu
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
tainele. Am oprit la un restaurant cochet, imediat dupa ce am ajuns la Paphos și ne-am răcorit cu câte-un cafe frappe - făcându-ne planuri pentru timpul ce ne-a mai rămas din acea zi ... Mădălina îmi pregătise o surpriză: împreună cu un bun prieten de-al ei, un băiat cu suflet mare și de un bun simț aparte, care ne însoțea special la Paphos, am urcat un deal care se ridica semeț - nu departe de țărmul mării - până aproape de vârf
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
știam cum putuse fi societatea precedentă; la fel, adeziunea mea la modelul proletcultist era entuziasta căci nu cunoșteam altul... La 23 de ani, licențiat în litere, am ales calea regală de propășire în comunism: am devenit redactor la ziarul ăScânteiaă. Surpriză, trei ani mai tarziu, la începutul lui 1965, părăsesc a în plină liberalizare a regimului a o publicație ce devenise ăfrecventabilă... Un lucru e de reținut din evoluția mea: sistematic invitat să devin membru de Partid, am reușit să evit
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
modul unei muzicalități onirice, dar și prin dezvoltare, ca reflex al unei figuri dansante, în aerul unei galanterii, al unei incantații cu mesaj medieval: "În formă gravă și majestuoasă a rondelului macedonskian, Leonid Dimov toarnă muzicală dezordine a viselor sale, surpriză necontenita, umorul de o factură personală (blînd, insinuant), deliciul cuvîntului rar și bine sunător. Literele și grupele de litere se îmbrățișează pe pagină, în bine strunite dansuri medievale (la rondel), cu inclinări grațioase și reluări de pași". Acelorași creații, care
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
a rimei, ci de un joc de eufonii și asonante, de o plimbare liberă a degetelor pe claviatură limbii române. Textul apare, de altfel, din punct de vedere tipografic, sub formă de proza. Cu atat mai mare este pentru cititor surpriză de a descoperi în această "proza" fraze melodioase: "SATANA: De, ce să fac? Se pare că tot mai mulți spre mine se îndreaptă, plini toți de pofte și de vicii! Eu mi-s că gheonoaia, care zboară din pom în
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
față o versiune franceză din culegerea intitulată La philosophie comme histoire de la liberté de la Seuil, din 1983. Croce a fost preocupat și în alte ocazii de istoria socială și de politologie (înainte că termenul să existe), așa că nu e o surpriză faptul că un filosof și un estetician ne-a lăsat astfel de reflecții. Ele au atras atenția, de pildă, lui Palmiro Togliatti, după cum ne informează editorul francez, care, în 1919, le-a caracterizat drept "critică unui nerăbdător". Îl vor fi
Croce si socialismul stiintific by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17672_a_18997]
-
ca o expozitie personală pur și simplu. Nu știu care a fost ecoul acesteia în rîndul comisiei de evaluare și cît de greu va atîrnă ea în istoria studenetească a pictoriței, dar pentru privitorul neîmpovărat cu responsabilități didactico-administrative, expoziția este realmente o surpriză. Deși foarte tînără și încă departe de a fi intrat în atenția publică, Mirela Trăistaru și-a individualizat deja expresia și, în același timp, și-a construit riguros o atitudine artistică. Lucida că majoritatea colegilor ei de generație, cu o
Gestul crud si reveria culturală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17682_a_19007]
-
anii ^80. Mircea Cărtărescu răsuflă ușurat când constată că cenaclul Facultății de Litere, față de care la un moment dat se simțise străin, începe să semene cu concepția să despre această instituție: "Au apărut și serile faste, cu lecturi fulminante și surprizele, dar mai ales a aparut acel "team spirit", acea coerentă de atitudine, de gândire, aproape aș spune de ideologie artistică fără de care un cenaclu e numai o șezătoare. S-a format o ierarhie și o distribuție de roluri (criticul gen
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
aceste cuvinte ale lui Virgiliu, tot din Eneida, mirmidonumque dolos. Efectul extraordinar al situării vicleniilor grecilor, pomenite, - si vicleniile grecilor, între fenomenele grandioase ale naturii, cu noaptea învăluind pămîntul abia ieșind din ocean, învăluind polumque, si polii; și,... aici vine surpriză virgiliană, atît de grea și de modernă, estetic vorbind... După toate aceste, ea, noaptea acoperind și vicleniile grecilor. Vorbitorul de la tribuna tuna și fulgeră contra claselor stăpînitoare, contra exploatării omului de către om...Mă uitam la el, ca surd, sau orb
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
e adevărat dificil - pînă ce Arhiva noastră de Filme să atingă standardele și performanțele cinematecilor europene pe care le cunoscusem. După întoarcerea de la stagiul efectuat la Bruxelles, "mi s-a dat peste mîna"; și nu doar de stăpînire, ci și - surpriză! - de către unii colegi care m-au socotit "nebun" în pretențiile mele: "La noi nu se poate și gata!" Mi-am exercitat profesia de istoric de film și arhivist cu satisfacțiile și neplăcerile, cu promovările și cererile de eliberare din funcțiile
Chestionar cu gripă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18142_a_19467]
-
veleitarilor sau a dorinței unor scriitori de a-și asigura un loc mai bun. Principiul junimist de a lăsa operele să vorbească este cît se poate de firesc. Nu toți își aduc însă aminte de el. Am citit cu oarecare surpriză (totuși, nu prea mare!) două editoriale din nouă serie a Contemporanului. Ideea europeană (nr. 2 și 3 din 1999) în care dl. Nicolae Breban da un Răspuns criticilor mei, încercînd a-i pune la punct pe toți cei care, de
Aproximatii polemice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18147_a_19472]
-
gazetar incisiv, îl putem socoti pe Barbu Cioculescu drept una din personalitățile literaturii noastre de azi, inca insuficient evaluat de o critică ce are grijă a neglijă totdeauna rezervă de "minți ne-iubite, inimi coclite" (ibidem), din care totdeauna răsar surprize. Barbu Cioculescu, Navigînd, navigînd, Ed. Cartea Românească, 1998, 80 pag., preț nemenționat.
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
care îl constrînge, pe de altă parte, să se confrunte cu judecățile de valoare devenite locuri comune ale epocii, judecați în care se odihnește astăzi poezia română. Marin Mincu face o asemenea tentativă, iar antologia să nu e lipsită de surprize. Din ea lipsește, de pildă, Ana Blandiana, prezența mereu, în orice enumerare, în orice antologie, nu o dată înaintea unor poeți mai importanți; sau este pusă pe locul pe care îl merită o poeta că Angela Marinescu; ori este scos din
Încă o antologie by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/18164_a_19489]
-
de controverse, din care nu reiese întotdeauna că ar funcționa libertatea cuvîntului (dezamăgitor a fost pentru Ileana Mălăncioiu regimul Constantinescu, fiindcă din partea celorlalți știa la ce trebuie să ne așteptăm). Pactul cu Diavolul o preocupă, dar nu a avut mari surprize la dezvăluirile din Cartea albă a Securității. Tristețea sa vine din faptul că pentru același pact unii au fost "Tratați ca ultimii ticăloși", alții ca victime, "unele cazuri au fost ignorate, altele mai aveau puțin să fie aplaudate". Și totuși
"Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14309_a_15634]