14,503 matches
-
Gherghiceanu și jupâneasa Joița și renovată în 1830. Pe teritoriul acestei comune se afla și un eleșteu pe pârâurile Recelea și Calda, eleșteu amenajat de Cotman Vel Mihalache Cornescu, care se ocupase și de renovarea bisericii în 1830. Localitatea este traversată de meridianul 26, în partea de vest și de paralela 44, în partea de sud. Tătărani este așezat imediat la sud de orașul Ploiești. Altitudinea medie a așezării este de 140 de metri, localitatea fiind amplasată într-o zonă de
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
Prahova, Muntenia, România, formată din satele Miroslăvești, Moara, Odăile, Pietroșani, Puchenii Mari (reședința), Puchenii Mici și Puchenii-Moșneni. Comuna se află în zona de câmpie din sudul județului, pe malul stâng al râului Prahova, în zona cursului său inferior, și este traversată de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de București. Din acest drum, la Puchenii Mari se ramifică șoselele județene DJ139, care duce spre est la Râfov și (unde se termină în DN1A); și DJ140 care duce spre vest la Brazi
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
Valea Doftanei (în trecut, Teșila) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Teșila (reședința) și Trăisteni. Comuna îsi trage numele de la râul omonim care o traversează. Acesta izvorăște din munții Baiului de la o altitudine de 1260 m, din Pasul Predeluș, și străbate comuna în lungul acesteia, pe o direcție nord-sud, pe o distanță de 30 kilometri, pentru ca în partea de sud a ei să formeze lacul
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
în continuă scădere. În prezent, se află aproximativ 800 de persoane în evidență însă la propriu sunt în jur de 350 de persoane acasă. Prilogul este așezat pe un deal, iar străzile sunt paralele, partea de jos a satului fiind traversată de DJ 109K, drum care face legatura între localitățile Orașu-Nou și Calinești-Oaș, respectiv Bixad. Distanța până la Negrești-Oaș este de 12 km, iar până la Satu-Mare și Baia Mare fiind de aprox. 40km. Culturile de căpșuni erau des-întâlnite înainte de anii 90', în prezent
Prilog, Satu Mare () [Corola-website/Science/301770_a_303099]
-
Boghiș este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Drumul județean traversează satul Boghiș pe o lungime de 5 km și face legătura între localitățile Nușfalău și Ciucea. Localitatea Boghiș este unită cu localitatea Iaz printr-un drum comunal asfaltat a cărui lungime este de 2,5 km pe teritoriul unității noastre
Boghiș, Sălaj () [Corola-website/Science/301778_a_303107]
-
lunii septembrie. Toate acestea sunt însă contrabalansate de o toamnă lungă și însorită. Cantitatea medie a precipitațiilor variază între 600 - 1000 l/mp pe an. Perioada de acalmie este de 55 - 60 %, în decembrie de 70 % în ianuarie. Remetea este traversată de cel mai lung râu al Ardealului, Mureșul. Lungimea totală a Mureșului este de 803 km, din care 761 km pe teritoriul României, din care 80 km în județului Harghita. Hidronimul Mureș (menționat în izvoare antice - de ex. Ptolemeu, "Geographia
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
smârc” și acha „râu” > moraha = „râu de smârc, râu băltos” (în care caz compară și cu cuvintele germanice Moor și Morast (în germană) și morass (în engleză). Mureșul intră din sud, șerpuind localitatea, o părăsește în direcția nord. Pâraiele care traversează așezarea, care apoi să se varsă în râul Mureș sunt: din nord Pârâul Pietrii, care străbate centrul satului, pâraiele "Veszes" și "Kecskekő", care colectează debitele pâraielor Sineu și Martonca, râu care asigura aprovizionarea cu apă a satului Martonca, depopulat după
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
la Cluj, unde aderă la ordinul monahal franciscan. După câțiva ani de peregrinări se îndreaptă în Ținutul Secuiesc. Potrivit unei legende, a sosit pe aceste meleaguri dinspre Gurghiu, mai precis dinspre Vârful Crucii, coborând de-a lungul Pârâului Pietrii, care traversează așezarea și în prezent, spre râul Mureș. Îi este atribuit și numele pârâului. S-a stabilit pe dealul de pe malul stâng al Mureșului, unde a dus o viață de sihastru. De aici probabil numele localității: "Remete" înseamnă „sihastru”. Evenimentele acestea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
locuit încă din epoca neolitică. Pe teritoriul localității Miercurea Nirajului au fost găsite topoare de piatră (2000 - 1700 î.Ch), monezi bizantine din epoca împăratului Iustinian, un denar din domnia lui Iulius Cezar, iar hotarul satelor Beu și Moșuni este traversat de drumul roman spre castrul din Călugăreni. Localitatea a fost atestată documentar în anul 1493 cu numele de Oppidum Zereda (Târg de Miercurea) în hrisovul voievodului Losonczi László. Documentul menționează că localitatea deține rangul de oraș și totodată garantează privilegiile
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]
-
au fost construite noi structuri, cum ar fi bastionul mare. Deasupra intrării în castel se află un balcon pe console de piatră, console ce se întâlnesc și la etajele turnurilor. Intrarea se face pe partea nordică pe un podeț care traversează șanțul ce înconjoară clădirea. În parcul Castelului Kemény se află Masa Helikon, o masă sculptată în anul 1935, în memoria lui Aladár Kuncz, de arhitectul și scriitorul Károly Kós, membru și el al Cercului Helikon. În jurul mesei din grădină erau
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
află pe Valea Mureșului, Toplița și Reghin, nu departe de locul în care Mureșul iese din Defileul Deda - Toplița. Până în anul 1920 satul a fost numit Huduc, nume împrumutat de la pârâul Huduc, parau care izvoraște de pe colinele care împrejmuiesc satul, traversează satul și se unește cu râul Mureș. Deși este atestat documentar în 1461, Maioreștiul are o istorie mult mai veche, mărturie stând urmele de civilizație descoperite de-a lungul timpului prin săpături arheologice. Au fost scoase la iveală unele substrucții
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Periș (în ) este un sat în comuna Gornești din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Periș se află situată pe malul stâng al râului Mureș și este traversat de Drumul Național (DN) 15 care asigură legătură câmpiei Transilvane prin defileul Deda - Toplița cu Moldova și prin Bistrița cu Maramureșul și Moldova de Nord, aflându-se la o distanță aproximativ egală față de reședință județului Mureș, municipiul Târgu Mureș (21
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
al Mureșului din localitate, devenind Palota-Ilva. Denumirea Palota-Poluț-Poluta, este de origine slavo- română 5 și indică vechimea acestui toponim cunoscut de români, cel puțin din perioada migrației slavilor pe teritoriul Transilvaniei, sau a fost preluat de la românii moldoveni, care au traversat munții Călimani și s-au așezat aici aducând cu ei și terminologia de etimologie slavă 6. Mai târziu, localitatea și-a schimbat denumirea in Lunca-Bradului, care este și actuala denumire a comunei. Această denumire i s-a dat deoarece în
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
află la extremitatea de vest a județului, în zona montană de la limita cu județul Harghita, pe valea Trotușului, așezată pe cursul superior al acestuia, între munții Ciucului și munții Tarcăului, la o distanță de 80 km față de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc. Este traversată de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de haltele de mișcare Goioasa și Simbrea. Comuna Agăș este situată la altitudinea de 560 m, aceasta variind dupa cum urmează
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
limita cu județul Harghita, pe valea Trotușului, așezată pe cursul superior al acestuia, între munții Ciucului și munții Tarcăului, la o distanță de 80 km față de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc. Este traversată de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de haltele de mișcare Goioasa și Simbrea. Comuna Agăș este situată la altitudinea de 560 m, aceasta variind dupa cum urmează: Simbrea 575 m, Preluci 540 m, Goioasa 542 m, Beleghet 540
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
Negustorului, Țârdenii Mari și Valea lui Ion. Comuna se află în extremitatea nordică a județului, în valea râului Blăgeasca și pe malul drept al Bistriței (emisarul celui dintâi), la limita cu județul Neamț, în vecinătatea vestică a orașului Buhuși. Este traversată de șoseaua județeană DJ156G, care o leagă spre sud-est de Gârleni (unde se termină în DN15) și spre nord de Buhuși (unde se termină în același DN15). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Blăgești se ridică la de locuitori
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
Ardeoani () este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Ardeoani (reședința) și Leontinești. Comuna se află în depresiunea Tazlău-Cașin, pe malul râului Tazlăul Sărat. Este traversată de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Ardeoani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ155A, care duce spre nord la Pârjol, Balcani și mai departe în județul Neamț la Tazlău, Borlești, Roznov (unde se intersectează cu
Comuna Ardeoani, Bacău () [Corola-website/Science/300653_a_301982]
-
reședința), Buruieniș, Buruienișu de Sus, Camenca, Cuchiniș și Hângănești. Comuna se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Neamț, în zona de munte pe valea Trotușului, așezată pe cursul superior al acestuia, între munții Ciucului și munții Tarcăului. Este traversată de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc, dar și de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de halta de călători Brusturoasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brusturoasa se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
Bogdănești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdănești (reședința) și Filipești. Comuna se află în sud-vestul județului, pe valea Oituzului, la vest de municipiul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN11, care leagă Oneștiul de Târgu Secuiesc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bogdănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cleja (reședința), Somușca și Valea Mică. Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și pe colinele de pe malul drept al Siretului, în bazinul râului Cleja, afluentul celui dintâi. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani, precum și (prin vestul comunei) de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11), și spre sud de Răcăciuni, Gura
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
România, formată din satele Berești-Tazlău (reședința), Boșoteni, Enăchești, Prisaca, Românești, Tescani și Turluianu. Comuna se află în depresiunea Tazlău-Cașin, pe valea râului Tazlău, imediat în aval de formarea acestuia din confluența Tazlăului Mare cu Tazlăul Sărat lângă satul Tescani. Este traversată de șoseaua județeană DJ118, care o leagă spre nord de Scorțeni (unde se termină în DN2G) și spre sud de Sănduleni (unde se termină în DN11). În satul Enăchești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ118B, care duce spre
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
versanților văii descendente a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Satul Cucova se află la nord de satul Valea Seacă și la sud de satul Scurta din Comuna Orbeni, fiind traversat de DJ 119D (asfaltat ) pe porțiunea Valea Seaca-Cucova-Orbeni. În continuarea porțiunii DJ119D, se află un drum comunal asfaltat. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bâlca, Boiștea de Jos, Borșani, Coțofănești (reședința) și Tămășoaia. Comuna se află în extremitatea sudica a județului, la limita cu județul Vrancea, pe malul drept al Trotușului în bazinul afluentului acestuia Bilca. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de Adjud. Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de halta Bâlca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coțofănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Coțofănești, Bacău () [Corola-website/Science/300665_a_301994]
-
din satele Capăta, Dumbrava, Gura Văii (reședința), Motocești, Păltinata și Temelia. Comuna se află în partea de sud a județului, pe malul stâng al Trotușului (în dreptul municipiului Onești de pe malul opus), în bazinul hidrografic al afluentului acestuia, Pârâul Mare. Este traversată de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre sud-vest de Onești (unde se termină în DN11A) și (deși momentan întrerupt) spre nord de Răcăciuni, Cleja, Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11). Din acest drum, la
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
de Sus) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Gârleni, Gârlenii de Sus (reședința), Lespezi și Șurina. Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, unde râul formează lacul de acumulare Gârleni. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de stația Gârleni și de halta de călători Lespezi Bacău. Se învecinează la nord cu comunele Racova și Berești-Bistrița, la
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]