13,247 matches
-
îi face pe bolnavi să le accepte cu greu la început. Este necesar timp și încurajare ca bolnavii să le accepte ca necesități personale, în beneficiul siguranței și păstrării energiei lor. Până la două treimi din pacienții cu SM continuă să umble cu un singur baston zeci de ani după diagnosticarea bolii. Un număr semnificativ de bolnavi preferă să depindă de ajutorul altor persoane, să se sprijine de pereți sau mobilă pentru a se deplasa în loc să umble independent cu ajutorul mijloacelor de deplasare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pacienții cu SM continuă să umble cu un singur baston zeci de ani după diagnosticarea bolii. Un număr semnificativ de bolnavi preferă să depindă de ajutorul altor persoane, să se sprijine de pereți sau mobilă pentru a se deplasa în loc să umble independent cu ajutorul mijloacelor de deplasare ajutătoare. Trebuie demonstrat bolnavilor că două cârje ușoare ale antebrațului fac mai bună abilitatea de a merge în caz de slăbiciune și ataxie moderată. Întăritoarele de plastic ușoare stabilizează gleznele și genunchii, mersul putând fi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
realizeze când sunt capabili de deplasări sigure fără ajutor (de obicei dimineața, când sunt mai bine odihniți) și când trebuie să apeleze la ajutor. Deoarece mersul este foarte important pentru mulți bolnavi, poate fi benefic pentru pacienți să continue să umble ca o formă de exercițiu, chiar și când nu mai este realmente funcțional. Un scaun pe rotile sau alt mijloc de deplasare motorizat pe trei roți poate fi foarte util pentru pacienții cu SM ambulatorii. Aceste mijloace de deplasare îi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
reducerea spasticității va dezvălui alte simptome, precum ataxia sau slăbiciunea musculară, care pot fi mai greu de controlat. Un oarecare tonus 226 crescut poate fi util persoanelor cu SM și poate fi chiar esențial pentru menținerea unei abilități de a umbla sau de a se deplasa. Menținerea statului în picioare și susținerea propriei greutăți cât mai mult timp posibil este unul dintre punctele cheie în tratarea pe termen lung a pacientului cu SM. Susținerea propriei greutăți pe membrele inferioare este în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
posturală, fizioterapeutul trebuie să stimuleze pacientul spre obținerea controlului centrului greutății corpului. În general pacientul ataxic instabil, coboară centrul greutății spre șolduri, 227 prin încovoiere. În această postură, pacientul se poate simți mai stabil, dar este dezavantajat când încearcă să umble. În plus, există un risc al dezvoltării contracției flexorilor (în flexie) la nivelul șoldurilor. Pacientul poate încerca să câștige o nouă stabilitate prin fixarea trunchiului și blocarea genunchilor în hiperextensie. Pentru corectarea acestor posturi anormale, fizioterapeutul trebuie să orienteze tratamentul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
stimulii nociceptivi care agravează spasticitatea pot fi îndepărtați). Invaliditățile sunt mult influențate de recuperare, în special condiția fizică generală, echilibrul, efectuarea toaletei, activitățile existenței zilnice, deplasările, aptitudinile pentru scaunul cu rotile și antrenare pentru mers îmbunătățit, pentru cei care încă umblă. Problemele care trebuie bine evaluate având un răspuns mai puțin sigur la recuperare sunt: coordonarea, percepția, cognitivitatea, și învățarea neambulatorilor să devină ambulatori. Handicapurile au un potențial mare pentru ameliorare după tratamentul recuperator, deși bolnavii sunt adesea nesatifăcuți. Rezultatele recuperatorii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
care te fură“... Te întrebi: ce e cu băiatul ăsta? Era celebru de când s-a născut și de asta nu se poate scăpa! Am zis! Ce-i lipsea? A lucrat în teatru, dar și-a dat demisia! Hmm... Atâția alții umblă cu limba scoasă... după un loc în teatru și el și-a dat demisia!?! Și ce face? O ia pe cont propriu! Mersi... își permite... când stai lângă Cișmigiu și tatăl tău e cine e, normal că-ți permiți... Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
același tupeu, de a scrie negru pe alb, că s-ar putea să avem ceva în comun, noi, ăștia, amărâții... Și că acel ceva poate fi subiectul unei cărți fascinante. De ce fascinante? Pentru că Stasiuk ia urma marilor scriitori „naționali“, pentru că umblă pe urma lor și pentru că rămâne, de exemplu, în Rășinari, cu amintirea bodegilor, a mirosului de oaie, cu amintirea unor rude obscure de-ale lui Cioran... pentru că face, în stil propriu, așadar absolut subiectiv, o istorie a mentalităților acestei europe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
încet, când aproape târându-se (I, p. 42). Sunt Than și Li, cele două ființe ciudate reprezentând parcă o corcitură/ de monstru și zeiță, creaturi observate mai demult de Prometeu (I, p. 33). Titanul i-a învățat să râdă, să umble drept, cu fruntea sus și să vorbească tocmai pentru că le-a intuit spiritualitatea latentă (Eu am simțit că poartă un suflet ca și al meu !.../ Era un om, făptură între-animal și zeu !) și și-a propus să-i înalțe deasupra
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
18 familii de bucovineni din satele Ciocănești și Iacobeni de pe valea Bistriței superioare (jud. Câmpulungă, sub impulsul informațiilor fascinante despre bogăția holdelor și a podgoriilor din Țara Moldovei - informații aduse de oamenii care în anii deficitari de după primul război mondial umblau ca și acum în căutare de alimente - au venit și au cumpărat, la marginea de nord și vest a satului Rădiu (Fălciuă, un rest de moșie rămas neexpropiat. Pe acest teren, în suprafață de cca. 200 hectare, și au întemeiat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a ta.” J. J. Rousseau 123. „Acela care citește toată ziua și nu se odihnește decât prin inerție, pierde încetul cu încetul facultatea de a cugeta prin sine însuși, după cum un om care călătorește prea mult, pierde obiceiul de a umbla.” Arthur Schopenhauer 124. „Mă tem de omul a cărui știință se bazează pe o singură carte.” Proverb latin 125. „Un scriitor e un om care exprimă în scris cu luminată sinceritate, ceea ce a simțit, ceea ce a gândit, ceea ce i s-
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
spatele în greutăți și dureri; ne întâmpină întotdeauna cu aceeași bună grație, desfătându-ne și mustrându-ne de tineri, acordându-ne întărire și consolare în anii maturi.” Samuel Smiles 286. „O carte e o voce vie și nu spirit care umblă pe fața pământului. Continuă să fie gândirea vie a unei persoane despărțite de noi în spațiu și în timp. Oamenii trec, monumentele se sfărâmă în pulbere. Ceea ce rămâne și supraviețuiește este gândul uman. Ce e Platon? Fu absorbit de pulbere
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ei (...) din toate astea am făcut o comoară.” Nezami 543. „Cărțile întocmesc un fel de societate pe care ne-o alcătuim singuri. Ni le alegem după firea noastră. Cei care citesc cărțile rele sunt dimpotrivă întocmai ca și oamenii care umblă într-o tovărășie rea și care, în cel mai bun caz, își pierd timpul fără folos.” Montesquieu 544. „Cărțile vechi sunt pentru autori, iar cele noi pentru cititori.” Montesquieu 545. „Îndată ce cărțile și învățămintele filozofice pică în mâinile unui om
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
-o pe aceasta: e mică și ușoară, Poți s-o cuprinzi în mână, s-o porți la subțioară, Lăsând pe raft acasă prea-grelele volume. Acum să-ți spun, în Roma unde-o găsești anume, Iar ca să nu-ți pierzi vremea umblând o-ntreagă zi, Cu cea mai bună grijă te voi călăuzi: Spre forum-ul Minervei, sub ale Păcii-altare, O afli la libertul Secundus, de vânzare.” Marțial 611. „De-ți va cădea, o Cezar, această carte-n mână, Să-ți descrețească
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
lungă durată: rambursarea 100% a tarifelor reglementare de la 9 ianuarie 2005 până la 1 ianuarie 2015. Zece ani. Firește, suficienți, probabil... În apartament se recurge la mărunte amenajări care să-i ușureze deplasările și i se comandă un "mergător" ca să poată umbla. Noaptea, nu mai visează, sau foarte puțin. Oricum, când se trezește, nu-și mai aduce aminte nici măcar dacă a visat sau nu. Peste zi, între injecții, ședințe de kinesiterapie și recoltări de sânge, se odihnește. Citind sau somnolând lungită pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în el modelul. Dar, peste doi ani, profesorul Forel, victimă a unui atac cerebral, a început să semene cu portretul. Ca și cum boala ar releva, marcându-ne chipul, ceea ce e mai profund în noi. Cu cuțitul la gât, vezi mai limpede. Umbla vorba că regele ținuse un discurs trăznet la Chișinău, pe 6 ianuarie, de Bobotează: făgăduise să nu cedeze nicio palmă din teritoriu, fie ce-o fi. Peste câteva zile, față de prietenii adunați la el, șeful de gară își mărturisi neliniștea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Câteva zeloase lucrau fără să se întrerupă, aplecate deasupra băncilor: nici măcar nu-și ridicară capul când intră. Gabriela se duse să scoată din fundul sertarului ei o carte, și ieși. Când trecu iar prin fața secretariatului, se deschise ușa. Fetele care umblau încoace și încolo se precipitară în speranța de a se vedea în sfârșit chemate la vorbitor. Decepție. Maica Zenobia, astupând cadrul ușii cu persoana ei forte, le făcu semn să se îndepărteze. Precedat de călugărița cu înfățișare de jandarm, care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de toate!" Și se ocupa de toate cu furie. Alerga prin birouri și pe la ghișee pentru a pleda de-a-ndoaselea cauza tatălui ei; în trecere, le reproșa funcționarilor indolența și bruschețea care nu rimau cu calitatea lor de slujbași ai poporului. Umbla cu mama ei prin spitale și dispensare și nu se ferea să denunțe, dacă era cazul, tratamentele de favoare și alte practici blamabile. În fine, se ducea pe la edituri ca să ciupească traduceri din rusă, pentru că nu aveau bani, părinții ei
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de strălucirea Ideii!", spuse cu fruntea superb încununată de norii filosofiei: "Vara, când soarele e la zenit, lucrurile dispar, înecate în excesul de lumină. Atunci o vedem pe ea, claritatea, în loc să vedem datorită ei. Ei bine, orbit de Ideea mea, umblam ca un somnambul. Eram un somnambul al soarelui." Obosit să vâneze carnea, pune deoparte tacâmurile, în timp ce Maria-Tereza mănâncă cu poftă: "Te plictisesc, poate?" Îl privește cu ochii ei care albăstresc totul în jur și surâde. Ce gândește de fapt? Dar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și mai ales, teama ca împărtășindu-se din această învățătură, să nu ajungă cumva să trăiască precum profesorii săi, adică întocmai „ca niște demnitari mireni, în mare cinste și slavă și în toată tihna trupească, îmbrăcându-se în haine scumpe, umblând cu cai aleși, de rasă și în trăsuri minunate.” <footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.108. footnote> Episodul este absolut frapant, dacă ne gândim la faptul că autorul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
anterioare ale textului, această adevărată dare de seamă privind proviziile schitului pentru iarnă, pare literalmente scrisă de o altă persoană. Totuși, dacă ne gândim că una dintre primele ascultări pe care le-a primit Paisie în mănăstirile pe unde a umblat a fost la cămară și la bucătărie, iar la momentul scrierii Autobiografiei la mănăstirea Neamț, era întâi-stătătorul și organizatorul unei obști de opt sute de călugări, multinaționale și multilingve, ne putem imagina că spiritul gospodăresc a răzbit și în ultima porțiune
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
căutând liman de limpezire a gândurilor, intrăm în librărie sau ne oprim la pangarul bisericii de parohie, cumpărăm o carte despre viața unui mare ostenitor întru Hristos, pe care o strecurăm cu nădejde în geantă și plecăm acasă convinși ca umblăm impreună cu un prieten. Se întâmplă însă, ca uneori titlul care ne-a cucerit să cuprindă între paginile sale vreun tratat de teologie, a cărui înțelegere presupune cunoașterea în prealabil a unor noțiuni de dogmatică ce nu sunt chiar la îndemâna
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
biografic sau istoric. Încercarea este de un curaj extraordinar pentru autor, care pe lângă talentul de scriitor, trebuie să dovedească o minuțiozitate de cercetător autentic în documentarea despre viața Sfântului respectiv, epoca în care a trăit și locurile pe unde a umblat. Rezultatul este însă de multe ori fascinant. Un roman captivant, pe care îl citim cu sufletul la gură și care ne apropie ușor și pentru totdeauna de un Sfânt al lui Dumnezeu, întipărindu-ne în minte povestea vieții și nevoințelor
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cu ploaia, cu frunza și cu pământul cleios. Nu mai aflăm niciodată dacă a ajuns cu bine la cuib, iar o ultimă și genială trăsătură de condei a povestirii ne spune că important pentru furnica noastră e faptul că a umblat, a încercat, a căutat, ceea ce până la urmă „se cheamă că a trăit și ea, nu?”. Valoarea imensă a povestirii nu constă desigur în firul epic, aproape inexistent, de altfel, ci în poeticitatea fără egal a limbajului (specifică lui Ion Druță
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și numele cartierului, dat fiind că în greacă, „fanari” înseamnă și astăzi „far, felinar, lampă”), fanarioții, grupați în jurul Patriarhiei Ortodoxe de Constantinopol, reprezintă un segment de elită al populațiilor balcanice încă din secolul al XVI-lea. Familii de greci erudiți, umblați prin școli, călătoriți prin lume, cunoscători și foarte buni vorbitori ai multor limbi străine, în special orientale, adevărați Moștenitori și supraviețuitori ai Bizanțului, fanarioții par de la început a fi elite destinate unui traseu de elită. Pentru erudiția lor istorică, diplomatică
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]