11,806 matches
-
interacțiunea interlocutorilor (funcție pragmatică). În unele limbi, precum rusa, daneza, germana și olandeza, particulele modale ocupă un loc important în comunicarea orală. Alte limbi, bunăoară franceza, sunt mai sărace în asemenea elemente. Nepotrivindu-se în sistemul tradițional al părților de vorbire, particulele modale au fost multă vreme ignorate, ba chiar socotite dubioase din punct de vedere stilistic și nerecomandate. Abia în anii 1960 au început să fie studiate mai profund de către lingviști ruși și germani, în urma unei orientări tot mai pragmatice
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
din punct de vedere stilistic și nerecomandate. Abia în anii 1960 au început să fie studiate mai profund de către lingviști ruși și germani, în urma unei orientări tot mai pragmatice în lingvistică. Particula în general este tratată ca o parte de vorbire aparte în gramatici ale unor limbi ca germana, maghiara sau cele din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată etc.), iar particula modală este prezentă ca o subclasă a particulei în unele gramatici. În gramatici uzuale ale limbii franceze sau ale
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
unele gramatici. În gramatici uzuale ale limbii franceze sau ale limbii române nu se operează cu această noțiune. Totuși, unii lingviști francezi se ocupă în oarecare măsură de ea. Particulele modale provin în general prin conversiune din alte părți de vorbire, care în majoritatea cazurilor se folosesc în continuare și în calitatea lor originară: Unele cuvinte din altă clasă au evoluat într-o formă specifică pentru calitatea de particulă. Este cazul, în maghiară, al verbului "hagy" „a lăsa”, a cărui formă
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
sunt incluse printre particulele modale și elemente pe care alți lingviști le numesc modalizatori sau adverbe modale. Într-adevăr, ele au în comun exprimarea atitudinii vorbitorului față de propriul său enunț, dar unii lingviști le delimitează, considerând modalizatorul o parte de vorbire aparte. Kugler, de exemplu, deosebește modalizatorul de particulă în general, nu numai cea modală, prin gradul lor de autonomie. Modalizatorul, pe lângă faptul că poate fi inclus într-o propoziție completă ( "Géza biztosan eltalálta a célt" „Cu siguranță, Géza a nimerit
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
Din păcate nu pot să vin”. În literatura română de specialitate apar cu acest sens termenii: În gramatici ale unor limbi, de exemplu ale limbii maghiare, astfel de cuvinte sunt net delimitate de adverbe, modalizatorul având statut de parte de vorbire aparte. Delimitarea s-a făcut analizându-se comportamentul unor cuvinte considerate tradițional adverbe, în două situații diferite: atunci când răspunzând la întrebarea „cum?”, având prin urmare funcția de complement circumstanțial de mod, și atunci când nu pot răspunde la această întrebare, nefiind
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
funcție sintactică în propoziție, însă cu funcție modală, aceea de a exprima certitudinea vorbitorului despre ceea ce afirmă. În unele gramatici ale altor limbi, de exemplu ale limbilor standard din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată, muntenegreană), se consideră parte de vorbire aparte particula, în care este inclus într-un fel sau altul și modalizatorul. Uneori apare ca o subclasă a particulelor, de exemplu la Čirgić 2010, cu denumirea de particulă modală sau de "modifikator", sau la Moldovan 1996, cu denumirea de
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
despre adverbe: "Ukratko, cilj je postignut" „Pe scurt, scopul a fost atins”. În gramatici ale limbii maghiare, modalizatorul este cel care a inclus până în anii 1990 și particulele. Apoi unii lingviști au delimitat modalizatorul de particulă, considerând-o parte de vorbire aparte. Nóra Kugler vede deosebirea dintre cele două clase în gradul lor de autonomie diferit. Argumentul ei este că modalizatorul, pe lângă că poate fi inclus într-o propoziție completă ( "Géza biztosan eltalálta a célt" „Cu siguranță, Géza a nimerit ținta
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
În lingvistică, timpul este o categorie gramaticală specifică verbului, care indică unde se plasează acțiunea, întâmplarea sau starea exprimate de acesta pe axa timpului, în sensul din fizică al acestuia. Plasarea acțiunii pe axa timpului poate fi făcută în raport cu momentul vorbirii, acesta fiind prezentul din punctul de vedere al vorbitorului, înainte de acesta fiind trecutul, iar după acesta - viitorul. Acestea sunt exprimate prin timpuri numite absolute sau prin forme temporale folosite cu valoare absolută. Acțiunea mai poate fi raportată și la alt
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
punctul de vedere al vorbitorului, înainte de acesta fiind trecutul, iar după acesta - viitorul. Acestea sunt exprimate prin timpuri numite absolute sau prin forme temporale folosite cu valoare absolută. Acțiunea mai poate fi raportată și la alt moment decât cel al vorbirii, în această perspectivă fiind vorba de simultaneitate, anterioritate și posterioritate față de acel moment, exprimate prin timpuri numite relative sau prin forme temporale folosite cu valoare relativă. Între diferite limbi pot exista diferențe importante privind felul în care se exprimă timpurile
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
forma de prezent folosită într-o propoziție subordonată al cărei verb regent este la o formă de timp trecut, exprimă o acțiune simultană cu cea a verbului regent, deci de fapt acțiunea sa se petrece tot în trecut față de momentul vorbirii: "Pitao sam ga šta traži u mojoj sobi" „L-am întrebat ce caută în camera mea”. Limba maghiară funcționează la fel: "Azt hittem, hogy alszik" „Credeam că doarme”. Alte limbi evită astfel de neconcordanțe, bunăoară franceza, verbul subordonat fiind în
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
cea de condițional perfect: Dacă știam, veneam și eu" = "Dacă aș fi știut, aș fi venit și eu". Perfectul compus se folosește de regulă cu valoare absolută, cea de a exprima o acțiune efectuată și încheiată în trecut, față de momentul vorbirii: "Am făcut o excursie". Uneori este folosit și cu valori relative: Perfectul simplu are aceeași valoare absolută ca perfectul compus, dar în limba română standard este rezervat limbii literare, fiind concurat și în aceasta de perfectul compus. Este preferat acestuia
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
este folosit și cu valori relative: Perfectul simplu are aceeași valoare absolută ca perfectul compus, dar în limba română standard este rezervat limbii literare, fiind concurat și în aceasta de perfectul compus. Este preferat acestuia în narațiuni, ca însoțitor al vorbirii indirecte: "- Unde ai fost? întrebă el. - M-am plimbat în parc, răspunse ea." Mai - mult - ca - perfectul are numai valoare relativă, cea de a exprima o acțiune terminată înaintea altei acțiuni încheiate în trecut. Acțiunea la care se raportează poate
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
Terminasem de scris când ai venit tu") sau în contextul mai larg, înaintea propoziției în care se folosește: Spre seară terminasem de scris". Perfectul conjunctiv poate exprima: Perfectul condițional-optativ cu valoare absolută exprimă în general o acțiune trecută față de momentul vorbirii ("Aș fi venit și eu"), iar cu valoare relativă - o acțiune trecută, fie anterioară alteia (" Am auzit că ar fi absolvit facultatea"), fie simultană: Dacă aș fi asistat la ceartă, n-aș fi ținut partea nimănui". Perfectul prezumtiv exprimă, ca
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
valoare relativă - o acțiune trecută, fie anterioară alteia (" Am auzit că ar fi absolvit facultatea"), fie simultană: Dacă aș fi asistat la ceartă, n-aș fi ținut partea nimănui". Perfectul prezumtiv exprimă, ca timp absolut, o acțiune trecută față de momentul vorbirii (O fi știut el ceva"), iar ca timp relativ o acțiune trecută de obicei anterioară ("Nu-și amintea dacă o fi dormit sau nu") sau simultană ("L-a putut vedea când o fi trecut pe acolo"), uneori posterioară: "N-am
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
o lumină proastă"), sau posterioară, dacă are funcția de complement circumstanțial de timp: Înainte de a fi venit el, mă simțeam bine". Viitorul propriu-zis se folosește de obicei cu valoare absolută, exprimând o acțiune care urmează să se efectueze după momentul vorbirii: Am să sosesc / O să sosesc / Voi sosi la ora cinci". Poate fi folosit și ca timp relativ, pentru exprimarea anteriorității ("După ce vom asculta toate părerile, vom trage concluziile") sau a posteriorității ("Credeam că va veni, dar n-a fost așa
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
dar n-a fost așa") față de acțiunea predicatului propoziției principale. Se mai utilizează și cu valoarea modală a imperativului: Veți lua măsurile necesare". Viitorul anterior este exclusiv un timp relativ, exprimând o acțiune care urmează să se efectueze după momentul vorbirii, dar înaintea altei acțiuni viitoare, prezentă în aceeași frază ("Nu vom putea ajunge la o concluzie definitivă până nu vom fi demonstrat...") sau în contextul mai larg: "Până atunci își va fi făcut efectul". Gerunziul ia în general valorile temporale
Timp (gramatică) () [Corola-website/Science/316402_a_317731]
-
prezintă o excepție când au valoare de imperativ: A se clăti după golire", De păstrat la răcoare". Indicativul exprimă o acțiune, o întâmplare sau o stare prezentată de vorbitor ca un fapt realizat în trecut, care se realizează în momentul vorbirii sau care se va realiza în viitor, dacă apare într-o propoziție enunțiativă. Dacă este folosit într-o propoziție interogativă, exprimă un fapt a cărui realizare rămâne de verificat. Verbul la indicativ poate fi și negat. Exemplu cu verb la
Mod (gramatică) () [Corola-website/Science/316432_a_317761]
-
ul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă o acțiune, o întâmplare sau o stare prezentată de vorbitor ca un fapt realizat în trecut, care se realizează în momentul vorbirii sau care se va realiza în viitor, dacă apare într-o propoziție enunțiativă. Dacă este folosit într-o propoziție interogativă, exprimă un fapt a cărui realizare rămâne de verificat. Verbul la indicativ poate fi și negat. ul poate fi definit
Indicativ () [Corola-website/Science/316433_a_317762]
-
scopul de a contribui, după cum însuși folcloristul mărturisește, „"la înfăptuirea unității naționale culturale și la unificarea limbii"”. Comparând cuvintele din "Micul dicționar" cu cele din dicționarele de azi, observăm că unele și-au schimbat sensul, iar altele au dispărut din vorbirea curentă, devenind arhaisme. Pe unele dintre acestea, chiar E. Hodoș le-a considerat cuvinte vechi: Altele se mai păstreză doar în operele literare: Din preocuparea ligvistică a lui E. Hodoș de a face înțeleasă limba noastră, face parte și obiceiul
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
mai multe grupe: unii au rămas pe loc, alții au apucat spre Balcani, în Macedonia și țările vecine, alții spre Istria.”" Formarea dialectelor limbii române a stârnit adesea controverse. Nu știm de ce Hodoș amintește numai dialectele macedoromân, istroromân și dacoromân ("vorbirea noastră"), neglijând dialectul meglenoromân. O problemă tot atât de importantă care nu i-a rămas străină lui E. Hodoș este ortografia cu litere latine a limbii. Ca și alți lingviști, a susținut că, până în secolul al XIX-lea, s-a folosit alfabetul
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
este severă. Statisticile arată că o treime din acești pacienți mor, o treime supraviețuiesc cu traume neurologice majore și doar o treime supraviețuiesc în stare de sănătate bună. Cele mai frecvente afecțiuni neurologice sunt dizabilități de învățare, convulsii, dizabilități în vorbire, hidrocefalie, paralizie cerebrala și tulburări vizuale. Copiii mici sunt la mare risc, în special pentru abuzul care provoacă SBS, având în vedere diferența mare în dimensiune între copilul mic și un adult. SBS apare de obicei la copii sub vârsta
Sindromul copilului scuturat () [Corola-website/Science/322392_a_323721]
-
populației de etnie poloneză din Prusia și politica „Drang nach Osten”, considerată a constantă încă din timpurile medievale. După 1949, termenul „Teritoriile Recuperate” nu a mai fost folosit de propaganda oficială poloneză, dar mai este folosit în mod ocazional în vorbirea curentă. Plecând de la ideea că aceste teritorii nu trebuie considerate ca fiind speciale în cadrul statului polonez, autoritățile au început să se refere la ele ca „Teritoriile Apusene și Nordice”. Istoricii Wolff și Cordell afirmă că, alături de ridiculizarea istoriografiei comuniste, „teza
Teritoriile recuperate () [Corola-website/Science/328890_a_330219]
-
4G LTE. Are corpul din policarbonat și este disponibil în culorile negru, cyan, magenta, și alb. Sub ecran sunt sunt trei butoane standard de Windows Phone: Back (care dublează aplicația de comutare la apăsare lungă), Windows/Home (apăsare lungă de vorbire) și butonul de căutare, care lansează o casetă de căutare Bing. Cameră foto are 8 megapixeli cu rezoluția maximă de 3264×2448 pixeli, optică Carl Zeiss, focalizare automată, două blițuri LED, stabilizare video care filmează la 720p cu 30 de
Nokia Lumia 900 () [Corola-website/Science/325488_a_326817]
-
sunt ca acelea ce se purtau în secolele XVII și XVIII. Majoritatea populației amish vorbește, ca limbă maternă, limba Deitsch sau limba germană din Pennsylvania. Populația amish născută după 1960, cu vederi mai progresiste, tinde să împrumute limba engleză în vorbirea curentă. Dintre comunitățile timpurii, care s-au stabilit în Statele Unite, multe au renunțat la identitatea amish și au devenit menoniți. Stilul de viață al populației amish este dictat de un regulament numit "Ordnung". Regulamentele diferă de la comunitate la comunitate. Ceea ce
Amish () [Corola-website/Science/324898_a_326227]
-
recensământul populației și locuințelor din luna martie 2002, sătul Dolhești era al treilea sat ca mărime din comuna, având un numar de 412 gospodării și 1.501 locuitori. Satul Pluton își trage denumirea de la o specie de cerbi care în vorbirea locală veche se numea ploton și care se găsea în trecut în poienile de pe aceste meleaguri. Numele este tradus din limba slavona și înseamnă cerbărie. Satul se compune din cătunele Petru Vodă, Cujbeni, Agăpieni și Slatina (Tărîțeni). La recensământul din
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]