116,985 matches
-
al Facultății de Drept și apoi rector al respectivei Universități. Nasul ei a fost Fausto Vicente Gella, fratele tatălui și avocat al Consiliului de Stat. Bunicul din partea tatălui, Agustín Vicente Pérez, a fost primar al orașului Teruel, iar cel din partea mamei, Juan Capó, a deținut o functie înaltă la Bancă Spaniei. Rudele din partea tatălui erau din Teruel, iar cele din partea mamei, erau din Mallorca. Părinții i-au transmis dragostea pentru artă, în deosebi pentru muzica. Mama cântă la pian, iar tatăl
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
avocat al Consiliului de Stat. Bunicul din partea tatălui, Agustín Vicente Pérez, a fost primar al orașului Teruel, iar cel din partea mamei, Juan Capó, a deținut o functie înaltă la Bancă Spaniei. Rudele din partea tatălui erau din Teruel, iar cele din partea mamei, erau din Mallorca. Părinții i-au transmis dragostea pentru artă, în deosebi pentru muzica. Mama cântă la pian, iar tatăl adoră opera. a moștenit o pasiune fără margini pentru opera. Totodată, a trăit înconjurată de tablouri, fiind de asemenea pasionată
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
orașului Teruel, iar cel din partea mamei, Juan Capó, a deținut o functie înaltă la Bancă Spaniei. Rudele din partea tatălui erau din Teruel, iar cele din partea mamei, erau din Mallorca. Părinții i-au transmis dragostea pentru artă, în deosebi pentru muzica. Mama cântă la pian, iar tatăl adoră opera. a moștenit o pasiune fără margini pentru opera. Totodată, a trăit înconjurată de tablouri, fiind de asemenea pasionată de pictură. Pe de altă parte, s-a mândrit întotdeauna că s-a născut la
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
a însemnat o grea lovitură pentru ea, considerându-l drept persoană pe care a iubit-o cel mai mult în viață. În anii care au urmat, în familie au avut loc mai multe decese. La 17 iulie 1993 îi moare mama. Nu mult după instalarea ei la Madrid, a început să frecventeze cercurile literare din capitală Spaniei, ceea ce i-a permis să cunoască numeroși artiști și artiste și, cu deosebire, poeți, printre care Jesús Hilario Tundidor și Claudio Rodríguez, originari din
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
în 1987, în colecția de poezii Aquario, a editurii Andrómeda, colecție îngrijita de Leoncio García-Jiménez, cel ce a semnat și prefață cărții. “Veșnică logodnică” a căutat să prezinte moartea drept ceva dorit, fără teama, precum o logodnică, o soră, o mamă sau o amantă, fiind egală tuturor și care face posibilă atingerea liniștii. Cartea a fost dedicată mamei sale. În același an, a fost selectată pentru publicarea volumului Voces nuevas (Voci noi), la editură Torremozas, condusă de , cu patru poeme: ¿Te
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
a semnat și prefață cărții. “Veșnică logodnică” a căutat să prezinte moartea drept ceva dorit, fără teama, precum o logodnică, o soră, o mamă sau o amantă, fiind egală tuturor și care face posibilă atingerea liniștii. Cartea a fost dedicată mamei sale. În același an, a fost selectată pentru publicarea volumului Voces nuevas (Voci noi), la editură Torremozas, condusă de , cu patru poeme: ¿Te imaginas? (Îți imaginezi?), Huida incandescente (Fugă incandescenta), Y los jinetes llegaron (Au ajuns și călăreții) și Con
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
În 1994 obține premiul întâi la concursul de poezie al Primăriei din La Solana (Ciudad Real). În 1995 publică La casa abandonada (Casă părăsita), la editură Torremozas. În această lucrare, autoarea își dezvăluie simțămintele în momentele în care, după moartea mamei sale, în iulie1993a trebuit să părăsească locuința din Paseo de la Independencia nr. 23, din Zaragoza. În 1997 obține premiul întâi de poezie “”, acordat de Primăria din Piedrabuena, din provincia Ciudad Real, pentru cartea Și por mi nombre alguna vez me
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
istorie a artei. Aproape în același timp, a fost finalistă la premiul Puente de Ventas din 1997 cu românul Por amor a Wolfgang Amadeus (De dragul lui Wolfgang Amadeus), o povestire despre o femeie divorțata care muncește că infirmieră, cu o mamă bolnavă, o fată la studii la Londra, un vecin amabil și un iubit cu zece ani mai tânăr, care locuiește pe Bulevardul Donostiarra, din cartierul Ventas del Espíritu Sânto, și căruia îi plăcea să se plimbe prin parcurile Eva Perón
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
Bulevardul Donostiarra, din cartierul Ventas del Espíritu Sânto, și căruia îi plăcea să se plimbe prin parcurile Eva Perón și și să cumpere din piață Canillas, dar care acum trebuie să stea acasă, aproape în fiecare după-amiază, ca să-și îngrijească mama și care își împarte bucuriile și greutățile cu Mozart. A dedicat cartea copiilor ei. Juriul a fost alcătuit din , în calitate de președinte; Luis Prados de la Plaza, , , , Ángel Sagredo, , Javier Delgado, Pedro Calvo Hernando, , Valentina Gómez Mampaso și , în calitate de membri și Vicente
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
neînțelegerea pomenita, în cazul cărții anterioare. A fost ultima ei carte, pe care a trimis-o, în viața fiind, editoarei Luzmaría Jiménez Faro, dar și prima de la Torremozas, care a apărut după moartea sa. Moartea celei mai bune prietene a mamei sale, farmacista din Zaragoza, Enriqueta Castejón, a declanșat amintiri, a făcut-o să reia scrisul și să revină la punctul de plecare. De fapt, titlul cărții provine de la exploratorul , cunoscut pentru faptul că a descoperit și documentat ruta dintre Filipine
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
regină a Scoției din 1286 până la moartea sa. Aceasta avea să moară în timp ce călătorea spre Scoția, declanșând succesiunea disputată care a dus la războaiele de independență scoțiene. A fost fiica regelui Eric al II-lea al Norvegiei și a Margaretei, mama sa fiind fiica regelui Alexandru al III-lea al Scoției și murind la nașterea fiicei sale. Margareta a Scoției a fost născută în Tønsberg. Atunci când tratatul de aranjare a căsătoriei dintre Margareta și Eric a fost semnat la Roxburgh, la
Margareta I a Scoției () [Corola-website/Science/336803_a_338132]
-
ale regelui Alexandru, aveau să fie ruinate odată cu moartea Margaretei, pe 26 septembrie 1290, pe Insulele Orkney, cauzate de efectele răului de mare, în timp ce aceasta naviga către Scoția. Rămășițele sale au fost duse la Bergen și a fost înmormântată alături de mama sa. La moartea sa nu a lăsat niciun moștenitor evident la tronul Scoției și problema succesiunii avea să fie ridicată din nou și rezolvată în 1291-1292. Margareta nu a fost niciodată încoronată și nu a pus niciodată piciorul pe solul
Margareta I a Scoției () [Corola-website/Science/336803_a_338132]
-
copiii doar câteva minute pe zi. Părinții lui Ellis au divorțat când el avea 12 ani și de atunci, tatăl a păstrat o legătură superficială cu copiii și a dat familiei un suport financiar minimal. După spusele lui Ellis, și mama sa, suferindă de boala afectivă bipolară, era concentrată mai mult asupra vieții ei personale și nu acorda prea multă atenție copiilor și gospodăriei. În afară de neglijența percepută de Ellis din partea părinților săi , el a fost un copil bolnăvicios, care a suferit
Albert Ellis () [Corola-website/Science/336806_a_338135]
-
stăpână a unei moșii la țară și îi lipsea viața de la Curte. Cuplul s-a mutat înapoi în oraș când soțul ei a fost numit șamberlan al prințului moștenitor. La curte, Jaquette a devenit centrul cercului din jurul prințului moștenitor, alături de mama ei, Gustaf Lagebjelke, Mariana Koskull și soția ambasadorului olandez, care se amuzau cu mascarade și cu teatrul amator în limba franceză de la Palatul Rosersberg. Jaquette și Oscar au fost numiți ca iubiți în mai multe scrisori private ale timpului. Ei
Jacquette Löwenhielm () [Corola-website/Science/336850_a_338179]
-
scrisori private ale timpului. Ei se purtau intim unul cu celălalt și s-a observat că Jaquette nu folosea titlul când vorbea cu prințul moștenitor. Soțul ei a încercat s-o îndepărteze de la curte, însă mișcarea a fost prevenită de mama Jaquettei. În 1822, prințul moștenitor Oscar a fost trimis într-o călătorie prin Europa pentru a-și găsi o mireasă. Când Josephine de Leuchtenberg a fost aleasă Carl Gustaf Löwenhielm a fost încredințat cu aranjamentele și a făcut multe călătorii
Jacquette Löwenhielm () [Corola-website/Science/336850_a_338179]
-
și soțul ei, Chronos (Chronos protogenos — nu titanul Cronos). Ea a fost văzută ca cel mai puternic dictator al sorții și circumstanței ceea ce însemna că muritorii, la fel ca și zeii, o respectau și îi aduceau omagii. Considerată ca fiind mama ursitoarelor potrivit unei versiuni mitologice, ea este singura care are controlul propriilor decizii (cu excepția, potrivit unor surse, a lui Zeus). Potrivit călătorului antic grec Pausanias, a existat un templu în Corintul antic în care zeițele Ananke și Bia (simbolizând violența
Ananke (mitologie) () [Corola-website/Science/336858_a_338187]
-
cosmosul. Ananke și Chronos sunt parteneri care se unesc împreună ca un șarpe ce înconjoară universul. Ei au spart împreună oul primordial al creației din care au apărut pământul, cerul și marea ce au format un univers ordonat. Ananke era mama (sau o altă identitate) a Adrasteei, cea care distribuie recompense și pedepse. Cuvântul „Ananke” apare în romanul "Notre-Dame de Paris" de Victor Hugo, scris pe un zid al catedralei Notre-Dame de mâna lui Dom Claude Frollo. În "Toute la Lyre
Ananke (mitologie) () [Corola-website/Science/336858_a_338187]
-
Ananke), inevitabila „Adrasteia”, figura fără chip și sunetul gol al Destinului necunoscut, era absolută”. În fața zeiței, care posedă atât forța indestructibilă dătătoare de viață și iubire, cât și dreptul absolut asupra sorții distrugătoare, la fel ca și Mnemosyne-Memoria și Geea-Pământul Mamă, îndrăzneala bărbătească este lipsită de putere și efemeră, astfel că ordinea bazată pe elementul masculin stabilită de către Zeus și ceilalți zei olimpieni este artificială. În romanul "VALIS" al lui Philip K. Dick, Ananke este menționat ca „fatalitate oarbă sau noroc
Ananke (mitologie) () [Corola-website/Science/336858_a_338187]
-
al XIX-lea în satul Craifalău (a cărui denumire a fost schimbată la mijlocul secolului următor în Crăiești), situată aproape de Reghin. Tatăl său, Aurel Craifaleanu (1884-1938), a fost profesor universitar, doctor în chimie la Berlin (1914), întemeietorul biochimiei în România (1920). Mama, Ștefania Chisanovici (1899-1983), a fost funcționară. A absolvit liceul „Sfântul Sava” din București în 1946. În 1951 devine inginer mecanic în urma absolvirii Institutului Politehnic București, Facultatea de Mecanică, Secția „Mașini de Forță”, specialitatea „Motoare cu combustie internă”. După terminarea facultății
Dionisie Craifaleanu () [Corola-website/Science/336867_a_338196]
-
pe cel din urmă și se temeau de politică împotriva nobililor pe care Taejong dorea să o instituie. În 1398 a condus o revoltă împotriva lui Jeong Da-jeon și Yi Bang-seok, exterminând facțiunea ministrului și omorandu-si frații și pe mama lor, regina Sindeok. Apoi l-a împins pe fratele său, Jeongjong să fie prinț moștenitor. Dezamăgit, Taejo abdica în 1399 iar Jeongjong accede la tron. În 1400, generalul Bak Po dezamăgit de faptul că Taejong nu l-a răsplătit pentru
Taejong de Joseon () [Corola-website/Science/336899_a_338228]
-
de către statul cehoslovac. A murit în sărăcie și uitare, fiind reabilitat de abia după Primăvara de la Praga. Născut, așadar, în 16 martie 1880, în Ústí nad Labem (actual Cehia) dintr-o familie de clerici (tatăl numindu-se Vaclav Kadlec și mama numindu-se Marie Nee, născută Buršíková), împreună cu fratele său mai mic, Janem, a decis să urmeze o carieră militară. După finalizarea școlii generale și a studiilor liceale în limba germană, la Praga, s-a înscris, în 1896, la "Școala pentru
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
tatăl său, care era avocat, a obținut o numire ca ajutor de șerif în orașul Inveraray din ținutul Argyllshire, pe malul Loch Fyne. Kenneth a iubit marea și a fost fericit acolo, dar, pe când el avea vârsta de cinci ani, mama sa a murit de febră puerperală, și tatăl său, care avea o problemă cu băutura, i-a dat pe Kenneth, fratele său, Willie, sora sa, Helen, și bebelușul Roland în grija lui Ingles, bunica copiilor, care locuia în satul Cookham
Kenneth Grahame () [Corola-website/Science/336920_a_338249]
-
Cele șapte cântece de Martin Codax sunt cuprinse, alături de muzică ( toate înafară de un text), în "Pergaminho Vindel", probabil, un manuscris din secolul al 13-lea, unic în toată filologia romanică. În aceste "cantigas" interlocutorul este aproape întotdeauna o fată, mama ei, prietena fetei sau prietenul ei. Stilistic, ele sunt caracterizate printr-o formă simplă strofică, cu repetiție, variație, și paralelism, și sunt marcate prin utilizarea refrenului (în jur de 90% din texte). Ele constituie cea mai mare parte din lirica
Cantiga de amigo () [Corola-website/Science/337061_a_338390]
-
sub numele de travaliu distocic, este atunci când deși uterul se contractă normal, bebelușul nu trece de pelvis în timpul nașterii deoarece este fizic blocat. Complicațiile pentru copil includ neprimirea suficientă de oxigen ce ar putea duce la deces. Acesta crește riscul mamei de a suferi o infecție, având ruptură uterină sau sângerare post-partum Complicațiile pe termen lung pentru mamă includ fistula obstetrică. Se spune că travaliul obstrucțional este rezultatul unui travaliu prelungit, atunci când faza activă a travaliului durează mai mult de douăsprezece
Travaliu obstrucțional () [Corola-website/Science/337090_a_338419]
-
în timpul nașterii deoarece este fizic blocat. Complicațiile pentru copil includ neprimirea suficientă de oxigen ce ar putea duce la deces. Acesta crește riscul mamei de a suferi o infecție, având ruptură uterină sau sângerare post-partum Complicațiile pe termen lung pentru mamă includ fistula obstetrică. Se spune că travaliul obstrucțional este rezultatul unui travaliu prelungit, atunci când faza activă a travaliului durează mai mult de douăsprezece ore. Principalele cauze ale travaliului obstrucțional includ: un făt mare sau poziționat anormal, un pelvis mic și
Travaliu obstrucțional () [Corola-website/Science/337090_a_338419]