121,069 matches
-
urmă cu 100.000 de ani, capra alpină era întâlnită în toate regiunile stâncoase din Europa Centrală. Capra alpină a fost vânată mult timp, fiind adusă aproape de extincție. În vremea romanilor era privită ca un animal mistic, unele părți ale corpului său erau considerate ca având puteri vindecătoare și erau folosite ca ingrediente pentru diverse poțiuni magice. La fel, în evul mediu, coarnele, transformate în pulbere, erau folosite ca remediu pentru impotență, sângele pentru combaterea calculilor renali, iar stomacul împotriva depresiei
Capra alpină () [Corola-website/Science/321296_a_322625]
-
eficienți a avut probabil cel mai mare impact asupra succesului acestor tactici. Percy scria despre tacticile coloniștilor: „rebelii ne-au atacat într-o manieră foarte împrăștiată și neregulată, dar cu perseverență și hotărâre, și nu au îndrăznit să formeze vreun corp regulat. Într-adevăr, ei știau prea bine ce este de făcut. Oricine i-ar privi ca pe o gloată neorganizată va constata că se înșală.” Luptele au crescut în intensitate după ce forțele lui Percy au trecut din Lexington în Menotomy
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
Paralizia cerebrală este o tulburare cronică a mișcării din cauza leziunii sistemului nervos central. Paralizia cerebrală se manifestă prin mișcări reflexe involuntare și contracții musculare (spasme) care pot afecta o parte a corpului sau tot corpul. Cu paralizia cerebrală sunt asociate alte afecțiuni cum ar fi convulsiile, disfuncții vizuale sau auditive. Paralizia cerebrală (PC) este un grup de tulburări de mișcare permanente ce apar în timpul copilăriei. Semnele și simptomele variază de la o persoană
Paralizie cerebrală () [Corola-website/Science/320519_a_321848]
-
Paralizia cerebrală este o tulburare cronică a mișcării din cauza leziunii sistemului nervos central. Paralizia cerebrală se manifestă prin mișcări reflexe involuntare și contracții musculare (spasme) care pot afecta o parte a corpului sau tot corpul. Cu paralizia cerebrală sunt asociate alte afecțiuni cum ar fi convulsiile, disfuncții vizuale sau auditive. Paralizia cerebrală (PC) este un grup de tulburări de mișcare permanente ce apar în timpul copilăriei. Semnele și simptomele variază de la o persoană la alta. Problemele
Paralizie cerebrală () [Corola-website/Science/320519_a_321848]
-
de timpuriu și l-a educat pentru o viață la curte, trimițându-l în Franța. Villiers știa să danseze și să mânuiască sabia foarte bine și vorbea puțin franceză. În august 1614, Villiers care avea reputația de "cel mai frumos corp masculin din toată Anglia", a fost adus în fața regelui în speranța că regele îl va plăcea și va diminua influența pe care o deținea favoritul regelui, Robert Carr, Conte de Somerset. După introducerea sa la curte, George Villiers, sprijinit de
George Villiers, Duce de Buckingham () [Corola-website/Science/320544_a_321873]
-
Lucian Blaga din Sibiu. În decembrie 2007 a participat la programul de formare în domeniul afacerilor europene la Ministerul Internelor și Reformei Administrative. Ion Ariton a fost angajat al ICRTI Sibiu între 1986 și 1991. În perioada 1991-1993 a condus Corpul de Control al Prefectului județului Sibiu. În 1993 a devenit director comercial la SC Petrom SĂ, sucursală PECO Sibiu, si a deținut această funcție până în anul 2000, când a fost numit director general. În anul 2001 a fost din nou
Ion Ariton () [Corola-website/Science/320533_a_321862]
-
are ca obiect evoluția studiului și aplicațiillor în practică ale fenomenelor electrice. Încă din antichitate a fost remarcat fenomenul de electrizare a corpurilor. Au trecut secole până la elaborarea unei teorii electromagnetice riguroase, prin contribuțiile unor mari fizicieni ca: Ampère, Faraday, Maxwell. Einstein realizează unificarea dintre teoriile mecanicii clasice și ale electromagnetismului. Printre primele aplicații practice ale electricității putem menționa: iluminatul electric, acționarea prin
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
care definește electricitatea. O altă descoperire a acestui savant este faptul că Pământul este un magnet uriaș și astfel explică funcționarea busolei. Cercetările lui Gilbert au fost continuate de fizicianul german Otto von Guericke (1602 - 1686) care observă că între corpurile încărcate electrostatic pot apărea și forțe de respingere. În 1660, acesta inventează o mașină ce se compunea dintr-o sferă de sulf ce se rotea și care prin frecare de un material textil producea electricitate statică. Englezul Francis Hauksbee i-
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
se propagă și în vid. În 1729, Stephen Gray (1666 - 1736) observă că electricitatea poate fi transportată dintr-un loc într-altul prin fire metalice și astfel realizează distincția dintre conductori și izolatori. În plus, demonstrează că electricitatea acumulată în corpuri se distribuie pe suprafața acestora. Fizicianul francez Du Fay (1698 - 1739) face diferența în electricitate pozitivă și negativă, pe care de fapt el o denumește "electricitate sticloasă" (obținută prin frecarea sticlei) și "electricitate rășinoasă" (în acest caz materialul fiind chihlimbarul
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
de sticlă rotit prin intermediul unei manivele și care prin frecare de patru porțiuni de piele produce electrizarea unui tub metalic. Charles Coulomb (1736 - 1806) este cel care formulează legile cantitative ale electrostaticii. În 1785, stabilește expresia forței electrostatice dintre două corpuri încărcate, în funcție de mărimea sarcinilor electrice și de distanța dintre corpuri, denumită ulterior legea lui Coulomb. Fizicianul italian Luigi Galvani (1737 - 1798) este primul care studiază efectul fiziologic al curentului electric. Compatriotul său Alessandro Volta (1745 - 1827) realizează prima pilă electrică
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
de patru porțiuni de piele produce electrizarea unui tub metalic. Charles Coulomb (1736 - 1806) este cel care formulează legile cantitative ale electrostaticii. În 1785, stabilește expresia forței electrostatice dintre două corpuri încărcate, în funcție de mărimea sarcinilor electrice și de distanța dintre corpuri, denumită ulterior legea lui Coulomb. Fizicianul italian Luigi Galvani (1737 - 1798) este primul care studiază efectul fiziologic al curentului electric. Compatriotul său Alessandro Volta (1745 - 1827) realizează prima pilă electrică. În 1800, William Nicholson (1753 - 1815) și Anthony Carlisle (1768
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
lui Nikola Tesla (1856 - 1943) patentate în 1888 și puse în practică de industriașul nord-american George Westinghouse (1846-1914). Tot prin colaborarea celor doi, în 1895 este dată în funcțiune centrala electrică experimentală de pe Cascada Niagara. În 1808 Davy realizează un corp de iluminat care utilizează arcul electric generat între doi electrozi. În 1825, fizicianul englez William Sturgeon (1783 - 1850) construiește primul electromagnet. Acesta va sta la baza electromotorului, telegrafului și comutatorului electric de mai târziu și astfel începe epoca mecanizării și
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
Galiția de est și pe teritoriul Rusiei. A servit apoi ca comandant de companie în regimentul de infanterie nr. 38 al Armatei Comune din Kecskemét, compus majoritar din maghiari. Între noiembrie 1886 și noiembrie 1888 a fost ofițer în cadrul comandamentului Corpului de armată I de la Cracovia, compus în părți aproximativ egale din soldați de limbă poloneză, germană și cehă. În urma eșecului în anul 1888 la examenul pentru ofițeri de stat major, a ajuns în 1889 ofițer la comandamentul regimentului de infanterie
Hermann Kövess von Kövessháza () [Corola-website/Science/320585_a_321914]
-
de Feldmarschalleutnant (general de divizie). Un an mai târziu a fost decorat cu Crucea de Cavaler a Ordinului Leopold (1908). Din aprilie 1910 a fost inspector al fortificațiilor din Tirolul de Sud. Între iunie 1911 Kövess a devenit comandant al Corpului al 12 -lea al Armatei Comune, staționat la Sibiu, unde el mai servise în cavalerie în tinerețe, post în care a rămas până în 1914. La 1 noiembrie 1911 a fost înaintat la gradul de general de infanterie. În calitate de comandant al
Hermann Kövess von Kövessháza () [Corola-website/Science/320585_a_321914]
-
al 12 -lea al Armatei Comune, staționat la Sibiu, unde el mai servise în cavalerie în tinerețe, post în care a rămas până în 1914. La 1 noiembrie 1911 a fost înaintat la gradul de general de infanterie. În calitate de comandant al Corpului al 12 -lea a avut necazuri în urma unui incident din anul 1912, în care 400 germani catolici din oraș, revoltați împotriva capului bisericii romano-catolice din Sibiu, prințul Egon von Hohenlohe, au hotărât să se convertească la luteranism. Prințul Egon von
Hermann Kövess von Kövessháza () [Corola-website/Science/320585_a_321914]
-
for Lady Vengeance" în 2006. În anul 2007 a primit medalia pentru merite culturale pentru contribuia sa în industria filmului coreean din partea guvernului statului Coreea de Sud.. În 2006 și 2007 a avut cel mai mare contract cu gigantul grup sud-coreean LG Corp. devenind imaginea pentru toate produsele LG Electronics. În luna august 2009, Lee Young-Ae se căsătorește cu un om de afaceri coreeano-american, nunta având loc într-un spațiu privat din Statele Unite ale Americii. Anul trecut, pe vremea asta, actrița dădea naștere
Lee Young Ae () [Corola-website/Science/320588_a_321917]
-
universului de la inceputul său nu mai poate fi recuperată în nici un fel. În articolul lui Planck forma principiului al doilea folosită implicit este:<br> (PP)"Nu există nici un proces al cărui singur rezultat să fie scăderea energiei interne a unui corp și ridicarea corespunzătoare a unei greutăți".<br> Pentru procesul lui Joule, aceasta are drept consecință: dintr-o stare de echilibru (U,V) a sistemului sunt accesibile numai stări (U',V) cu U'>U, nu numai dacă ne restrângem la procese
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
daca "U'1</sub>". Entropia este neschimbată în procesul adiabatic reversibil iar în a doua parte ireversibilă nu poate decât să crească. Aceasta justifică afirmația de mai sus. Planck extinde afirmația aceasta la urmatoarea situație: Fie un sistem oarecare de corpuri, izolat adiabatic de exterior (dar asupra căruia se poate acționa deplasând greutăți). Imaginăm un proces reversibil, în timpul căruia corpurile pot interacționa unul cu celălalt, dar astfel incât la sfârșitul lui toate corpurile ajung în situația inițială, cu excepția unuia - îl numim
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
decât să crească. Aceasta justifică afirmația de mai sus. Planck extinde afirmația aceasta la urmatoarea situație: Fie un sistem oarecare de corpuri, izolat adiabatic de exterior (dar asupra căruia se poate acționa deplasând greutăți). Imaginăm un proces reversibil, în timpul căruia corpurile pot interacționa unul cu celălalt, dar astfel incât la sfârșitul lui toate corpurile ajung în situația inițială, cu excepția unuia - îl numim "K" și a deplasării unei greutăți în câmpul gravitațional. Afirmăm că "entropia lui K în starea finală "(U,V
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
la urmatoarea situație: Fie un sistem oarecare de corpuri, izolat adiabatic de exterior (dar asupra căruia se poate acționa deplasând greutăți). Imaginăm un proces reversibil, în timpul căruia corpurile pot interacționa unul cu celălalt, dar astfel incât la sfârșitul lui toate corpurile ajung în situația inițială, cu excepția unuia - îl numim "K" și a deplasării unei greutăți în câmpul gravitațional. Afirmăm că "entropia lui K în starea finală "(U,V)" este aceeași cu cea în starea inițială "(U,V). Într-adevăr, completăm procesul
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
demonstrează direct - prin argumente pur fizice - integrabilitatea cantității de căldură schimbată de sistemul compus cu exteriorul și justifică astfel procedura ulterioară a lui Carathéodory de introducere a temperaturii absolute. Considerăm pentru aceasta un sistem, izolat adiabatic de exterior, de două corpuri K, K în contact termic unul cu celălalt : schimbări ale stării sale pot fi induse numai de deplasarea unor greutăți in câmpul gravitațional. Considerăm numai procese reversibile ale acestui sistem. Astfel, în cursul evoluției sistemului are loc relația:<br>formula 18
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
2.1) este astfel încât soluțiile ei sunt independente de θ: aceasta nu este posibil decât dacă în raportul N1(S,θ)/N2(S,θ) dependența de θ se "simplifică". Ca și în paragraful precedent, acest factor este independent de natura corpurilor K și K și, normat corespunzător, este temperatura absolută. Scriind N=T(θ)N(S), N=T(θ)N(S), definim entropiile standard ale lui K și K prin: <br>formula 19 astfel incât: <br>formula 20 unde se vede direct că
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
parcurge un proces ciclic al cărui singur rezultat să fie un lucru mecanic efectuat asupra exteriorului (ΔL<0) luând căldură de la un singur rezervor (ΔQ>0). Drept o completare naturală, arătăm integrabilitatea formei dQ în același cadru al celor două corpuri K și K în contact termic din paragrafele precedente, folosind principiul al doilea in forma Kelvin-Planck. De data aceasta luăm drept parametri volumele V si V și temperatura de echilibru (empirică) θ. Cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul este:<br
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
presupunând θ > θ, putem parcurge drumul de la (V,V,θ) la (V,V,θ) și apoi la (V,V,θ) iar în punctul final punem sistemul în contact cu un rezervor la temperatura θ (un rezervor este astfel că orice corp în contact cu el ia temperatura lui). Din principiul întâi, sistemul absoarbe căldură de la rezervor și deoarece "ΔU = ΔL + ΔQ" , "ΔU= 0" iar "ΔQ>0", lucrul mecanic efectuat "asupra" exteriorului este pozitiv (ΔL<0). Dar după formularea lui Kelvin-Planck, aceasta
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
pozitiv (ΔL<0). Dar după formularea lui Kelvin-Planck, aceasta e imposibil; deci e o singura temperatură care corespunde lui V,V; deci forma dQ este integrabilă. Din acest punct, putem folosi argumentația lui Carathéodory. Max Planck pune următoarea chestiune: două corpuri K, K se află inițial în stările (θ,V),(θ,V); ele sunt puse în contact unul cu celălalt, izolate complet de mediul exterior, cu excepția unei greutăți care, la sfârșitul procesului, s-a ridicat sau s-a coborît, masurând astfel
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]