125,468 matches
-
Caramitru. Coregrafia este realizată de profesoara Vera Proca Ciortea, formația „Gymnasion” fiind cea care dansează. Filmul " Povestea dragostei" a fost vizionat de 2.028.025 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat în majoritate ideea originală a lui Gopo, precum și fantezia creației sale. În lucrarea "„Istoria
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
vizionat de 2.028.025 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat în majoritate ideea originală a lui Gopo, precum și fantezia creației sale. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că în filmul "Povestea dragostei" Gopo este „cuceritor prin capacitatea de invenție, ba
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
025 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat în majoritate ideea originală a lui Gopo, precum și fantezia creației sale. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că în filmul "Povestea dragostei" Gopo este „cuceritor prin capacitatea de invenție, ba și prin distribuție”. Natalia
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat în majoritate ideea originală a lui Gopo, precum și fantezia creației sale. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că în filmul "Povestea dragostei" Gopo este „cuceritor prin capacitatea de invenție, ba și prin distribuție”. Natalia Stancu susținea că în acest film este dominantă "„preocuparea pentru expresivitatea plastică de ansamblu și dinamismul culorii
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat în majoritate ideea originală a lui Gopo, precum și fantezia creației sale. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că în filmul "Povestea dragostei" Gopo este „cuceritor prin capacitatea de invenție, ba și prin distribuție”. Natalia Stancu susținea că în acest film este dominantă "„preocuparea pentru expresivitatea plastică de ansamblu și dinamismul culorii, pe realizator nepreocupându-l frumusețea, ci expresivitatea (când de
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
originală a lui Gopo, precum și fantezia creației sale. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că în filmul "Povestea dragostei" Gopo este „cuceritor prin capacitatea de invenție, ba și prin distribuție”. Natalia Stancu susținea că în acest film este dominantă "„preocuparea pentru expresivitatea plastică de ansamblu și dinamismul culorii, pe realizator nepreocupându-l frumusețea, ci expresivitatea (când de excepție, când absolut comună - după împrejurări) personajelor sale, după cum nu îl interesează decât pentru anumite momente ale filmului său profesionalitatea
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
în acest film este dominantă "„preocuparea pentru expresivitatea plastică de ansamblu și dinamismul culorii, pe realizator nepreocupându-l frumusețea, ci expresivitatea (când de excepție, când absolut comună - după împrejurări) personajelor sale, după cum nu îl interesează decât pentru anumite momente ale filmului său profesionalitatea actorilor”". Nicolae Mateescu considera că această variantă a basmului este demistificatoare, "„ușor ironică, vag spirituală”", în care regizorul Gopo își dă frâu liber fanteziei, "„alăturând arbitrar un moș și o babă ca din tablourile lui Breughel cu extratereștri
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
din tablourile lui Breughel cu extratereștri dansând într-un decor presupus terifiant, doi tineri frumoși ca Romeo și Julieta ai lui Zefirelli, cu o călătorie cosmică pe o scară și cu un simpatic cioroi animat”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„«Mâine, când s-o miji de ziuă, s-o apuci încotro ăi vedea cu ochii și ce ți-o ieși înainte întâi, de-a fi om, de-a fi șarpe, de-
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
și marea surpriză a „lucrătoarelor” ei când află că, pe Pământ, fiecare muritoare își poate asigura partener. De notat fantezia animației (Volodea Petka), și două debuturi remarcabile, Diana Lupescu alături de cioroiul meloman Cicy, care vor face ambii carieră, prima în filmul de actori, cel de-al doilea în animația lui Gopo.”" Un critic contemporan, regizorul Mihnea Columbeanu, a afirmat că după realizarea capodoperei "Scurtă istorie", talentul lui Ion Popescu-Gopo "„s-a disipat în cam tot atâtea filmulețe derizorii”", regizorul revenind în
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
după realizarea capodoperei "Scurtă istorie", talentul lui Ion Popescu-Gopo "„s-a disipat în cam tot atâtea filmulețe derizorii”", regizorul revenind în avanscena cinematografului românesc abia în 1975, cu "Comedie fantastică", dar fără a mai avea inspirația de la începuturile carierei. Despre filmul "Povestea dragostei", criticul sus-menționat comentează următoarele: "„Un an mai târziu, artistul își reiterează formula predilectă, în Povestea dragostei, unde purcelul cel năzdrăvan din Povestea porcului a lui Creangă e de fapt un chipeș extraterestru blindat într-un combinezon antipoluare. Din
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
(n. 21 iulie 1947 sau 1948, Satu Mare) este un saxofonist, clarinetist și flautist israelian-român, evreu născut în Transilvania. Interpretează un repertoriu variat de jazz, dar și de muzică ușoară, clasică, klezmer, muzică de scena și de film. s-a născut la Satu Mare in 1947 ca fiu al violonistului Andrei Wertheimer (născut și el la Satu Mare în 1927) și a copilărit la Timișoara, unde tatăl său s-a numărat printre pionierii muzicii jazz locale și a fost dirijor
Peter Wertheimer () [Corola-website/Science/327328_a_328657]
-
etc., cu alți soliști de jazz israelieni Avi Adrian, Arik Livnat, Sophie Milman etc. A cântat ca solist cu Orchestra Filarmonica Israeliană din Tel Aviv și cu Orchestra Camerata Israeliană din Ierusalim, de asemenea în programe de televiziune, muzică de filme și scenă, pentru copii, etc Wertheimer a compus, între altele, prelucrări pentru jazz a unor creații de Johann Sebastian Bach. Compozitorul israelian Rafi Kadishson a compus o piesă, „Concerto for Peter and Orchestra” (1996), în cinstea lui. În anul 2006
Peter Wertheimer () [Corola-website/Science/327328_a_328657]
-
a fost o actriță apreciată pe scena teatrului idiș în Polonia și ulterior în România. Tatăl, Josef Kamien (1900-1942), a fost membru al renumitului ansamblu de teatru idiș din Wilno (Vilnius),„Di Vilner Truppe” . El jucase între altele, și în filmul mut românesc „Manasse” în regia lui Jean Mihail. În 1939, cănd Germania nazistă a invadat Polonia, s-a refugiat cu mama ei în România, si a trait un timp la Cernăuți. Ulterior ele au ajuns în Uniunea Sovietică, la Tașkent
Lia Koenig () [Corola-website/Science/327321_a_328650]
-
("Resident Evil") este un film de groază științifico-fantastic de acțiune din 2002 regizat de Paul W. S. Anderson. În rolurile principale joacă actorii Milla Jovovich, Michelle Rodriguez, Eric Mabius, James Purefoy, Martin Crewes și Colin Salmon. Acesta este prima parte din seria de filme Resident
Resident Evil: Experiment fatal () [Corola-website/Science/327355_a_328684]
-
un film de groază științifico-fantastic de acțiune din 2002 regizat de Paul W. S. Anderson. În rolurile principale joacă actorii Milla Jovovich, Michelle Rodriguez, Eric Mabius, James Purefoy, Martin Crewes și Colin Salmon. Acesta este prima parte din seria de filme Resident Evil, serie care se bazează pe seria de jocuri video de groază-de supraviețuire Resident Evil produsă de Capcom. Având elemente împrumutate din jocurile video "Resident Evil" și "Resident Evil 2", filmul o prezintă pe eroina amnezică Alice și o
Resident Evil: Experiment fatal () [Corola-website/Science/327355_a_328684]
-
Salmon. Acesta este prima parte din seria de filme Resident Evil, serie care se bazează pe seria de jocuri video de groază-de supraviețuire Resident Evil produsă de Capcom. Având elemente împrumutate din jocurile video "Resident Evil" și "Resident Evil 2", filmul o prezintă pe eroina amnezică Alice și o trupă de comando a corporației Umbrella în încercările acestora de a opri infecția cu virusul-T dintr-o instalație subterană secretă. Filmul a primit recenzii împărțite din partea critici, dar a avut încasări
Resident Evil: Experiment fatal () [Corola-website/Science/327355_a_328684]
-
împrumutate din jocurile video "Resident Evil" și "Resident Evil 2", filmul o prezintă pe eroina amnezică Alice și o trupă de comando a corporației Umbrella în încercările acestora de a opri infecția cu virusul-T dintr-o instalație subterană secretă. Filmul a primit recenzii împărțite din partea critici, dar a avut încasări de peste 102 milioane dolari SUA în toată lumea. Un virus a scăpat dintr-o instalație secretă numită „Stupul” („The Hive”), transformând personalului în zombi înfometați și provocând mutații în Laboratorul cu
Resident Evil: Experiment fatal () [Corola-website/Science/327355_a_328684]
-
este o comedie muzicală românească din 1978, regizată de Geo Saizescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Violeta Andrei, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu și Jean Constantin. "" este un film de vacanță care prezintă o poveste de dragoste pe litoralul românesc al Mării Negre în anii '70, având ca pretext realizarea „comenzii 201” de către o uzină metalurgică din Constanța. El a fost unul dintre cele mai populare filme ale anilor ’70
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
Constantin. "" este un film de vacanță care prezintă o poveste de dragoste pe litoralul românesc al Mării Negre în anii '70, având ca pretext realizarea „comenzii 201” de către o uzină metalurgică din Constanța. El a fost unul dintre cele mai populare filme ale anilor ’70. Între uzinele metalurgice „Drum nou” din București și „Prometeu” din Constanța are loc un schimb de scrisori referitoare la pretinsa risipă de material pentru comanda 201 pe care o execută uzina din orașul de pe malul mării. Inginerul
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
de Ioana Teodorescu (Violeta Andrei) din brigada artistică a uzinei „Drum nou”, care pierduse și ea trenul. Cum cei doi aveau valize identice, se produce o încurcătură de bagaje care se va repeta de mai multe ori pe toată durata filmului. În tren, Toma călătorește alături de celelalte trei componente ale brigăzii artistice. Fetele coboară la Costinești, dar cum repartițiile se aflau la Ioana ele se duc la Constanța pentru a găsi un loc de cazare. Toma nu are nici el unde
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
sărută pe malul mării. Studioul Cinematografic București a contractat la 26 martie 1959 un scenariu intitulat „Cinci fete cucuiete sau Marea e de vină”, după o idee a lui Bogdan Căuș. Dialogurile au fost scrise de dramaturgul Alexandru Mirodan. Realizarea filmului a fost amânată o lungă perioadă. Scenariul a reintrat în atenția conducătorilor cinematografiei românești după mai bine de 15 ani, dar Bogdan Căuș și Alexandru Mirodan au renunțat să mai colaboreze la rescrierea scenariului. Varianta finală a scenariului a fost
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
scenariului. Varianta finală a scenariului a fost realizată de Alexandru Struțeanu și Beno Meirovici. Regizorul Geo Saizescu era autorul doar al dialogurilor, dar cei doi scenariști au fost de acord ca numele lui să fie trecut pe generic în calitate de coscenarist. Filmul a intrat în faza de producție la 3 mai 1977. Filmările au început la 25 iulie 1977 și s-au desfășurat în principal în stațiunile de pe litoralul Mării Negre, fiind finalizate la 25 octombrie 1977. Filmul a fost realizat în studiourile
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
trecut pe generic în calitate de coscenarist. Filmul a intrat în faza de producție la 3 mai 1977. Filmările au început la 25 iulie 1977 și s-au desfășurat în principal în stațiunile de pe litoralul Mării Negre, fiind finalizate la 25 octombrie 1977. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Copia standard a fost definitivată la 8 decembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 3.117.000 lei. Pe lângă actorii profesioniști în film apar și doi
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
25 octombrie 1977. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Copia standard a fost definitivată la 8 decembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 3.117.000 lei. Pe lângă actorii profesioniști în film apar și doi scenariști: Dumitru Radu Popescu și Petre Sălcudeanu, pe post de pescari la Mamaia. Muzica din film a fost interpretată de Orchestra de estradă a Radioteleviziunii Române, dirijată de Sile Dinicu. Versurile cântecelor au fost scrise de Flavia
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
la 8 decembrie 1977. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 3.117.000 lei. Pe lângă actorii profesioniști în film apar și doi scenariști: Dumitru Radu Popescu și Petre Sălcudeanu, pe post de pescari la Mamaia. Muzica din film a fost interpretată de Orchestra de estradă a Radioteleviziunii Române, dirijată de Sile Dinicu. Versurile cântecelor au fost scrise de Flavia Buref și puse pe muzică de compozitorul Temistocle Popa. Coregrafia a fost coordonată de Cornel Patrichi. Filmul "Eu, tu
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]