125,468 matches
-
în ) este un film româno-sovietic din 1989, regizat de Ion Popescu-Gopo, în care sunt combinate jocul viu al actorilor și desenele animate. Filmul a fost difuzat atât în limba română, cât și dublat în limba rusă. Acesta a fost ultimul film regizat de Ion Popescu-Gopo. Acest film continuă aventurile celor două surori: Maria și Mirabela, de data aceasta într-o lume imaginară din interiorul televizorului. Alături de personajele interpretate de actori, în acest film apar și trei personaje animate: Oache, Scăpărici și
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
1989, regizat de Ion Popescu-Gopo, în care sunt combinate jocul viu al actorilor și desenele animate. Filmul a fost difuzat atât în limba română, cât și dublat în limba rusă. Acesta a fost ultimul film regizat de Ion Popescu-Gopo. Acest film continuă aventurile celor două surori: Maria și Mirabela, de data aceasta într-o lume imaginară din interiorul televizorului. Alături de personajele interpretate de actori, în acest film apar și trei personaje animate: Oache, Scăpărici și Omide, care simbolizează cele trei elemente
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
dublat în limba rusă. Acesta a fost ultimul film regizat de Ion Popescu-Gopo. Acest film continuă aventurile celor două surori: Maria și Mirabela, de data aceasta într-o lume imaginară din interiorul televizorului. Alături de personajele interpretate de actori, în acest film apar și trei personaje animate: Oache, Scăpărici și Omide, care simbolizează cele trei elemente vitale ale naturii: apa, focul și aerul, fără de care nu există viață pe pământ. Ele se transformă în oameni și sunt interpretate de actori vii. Cele
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
iar fetița începe să croșeteze folosind ghemul de lână lăsat acolo de bunică. În acel moment, pe ecranul televizorului începe să se croșeteze. Maria scoate cablul de la antenă și introduce în mufă firul de la ghemul de lână. Pe ecran începe filmul "Maria Mirabela". Fetițele se gândesc să aibă propria lor poveste, iar între timp firul de lână se rupe. Temându-se că bunica o să le pedepsească, fetițele intră în interiorul televizorului pentru a recupera ghemul de lână. Ele merg pe lângă circuite integrate
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
strâng ghemul de lână și se trezesc brusc în pătuțul lor cu ghemul în brațe. Oache, Scăpărici și Omide se transformă în desene animate și își regăsesc locul pe tabloul din dormitor. "" este o coproducție româno-sovietică realizată de "Casa de Filme 5" din cadrul Centrului de Producție Cinematografică București (România), în colaborare cu studiourile "Mosfilm" și "Soiuzmultfilm" (Moscova, URSS). Scenariul a fost scris de Valentin Ejov și de Ion Popescu-Gopo, filmul fiind regizat de Ion Popescu-Gopo. Regizorul susținea că tehnica avansată începe
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
tabloul din dormitor. "" este o coproducție româno-sovietică realizată de "Casa de Filme 5" din cadrul Centrului de Producție Cinematografică București (România), în colaborare cu studiourile "Mosfilm" și "Soiuzmultfilm" (Moscova, URSS). Scenariul a fost scris de Valentin Ejov și de Ion Popescu-Gopo, filmul fiind regizat de Ion Popescu-Gopo. Regizorul susținea că tehnica avansată începe să ajungă la îndemâna copiilor, iar realizatorii de filme trebuie să se adapteze acestui progres. "„Evoluăm cu o viteză specifică secolului nostru, tehnica ne înconjoară și se joacă cu copiii
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
România), în colaborare cu studiourile "Mosfilm" și "Soiuzmultfilm" (Moscova, URSS). Scenariul a fost scris de Valentin Ejov și de Ion Popescu-Gopo, filmul fiind regizat de Ion Popescu-Gopo. Regizorul susținea că tehnica avansată începe să ajungă la îndemâna copiilor, iar realizatorii de filme trebuie să se adapteze acestui progres. "„Evoluăm cu o viteză specifică secolului nostru, tehnica ne înconjoară și se joacă cu copiii, oferindu-le butoane pentru apăsat, pentru răsucit: se aude, se vede, se calculează, se telefonează, se face și se
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
calculează, se telefonează, se face și se desface, sunt minuni de care rămânem mereu uimiți”". Maria și Mirabela sunt interpretate de alte fetițe (Ioana Moraru și Adriana Cucinschi) decât cele din "Maria Mirabela" (1981), pe motivul că fetițele din primul film aveau opt ani în plus, deși cea care a interpretat-o pe Mirabela putea să joace întrucât avea numai 14 ani. Rolul Farazitinei este interpretată de balerina rusă Mara Pașici. Animația a fost realizată de un colectiv româno-sovietic format din
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
au fost cântate în limba română de Mihai Constantinescu, Loredana Groza, Stela Popescu, Anda Călugăreanu, Mihaela Runceanu, Alexandru Arșinel, grupul „Choralis” și Voicu Enăchescu. A dansat ansamblul de balet al Teatrului de Operetă din Moscova coordonat de coregraful Boris Baranovschi. Filmul "Maria Mirabela în Tranzistoria" a avut parte de un succes moderat la public (în comparație cu filmul "Maria Mirabela"), fiind vizionat de 450.159 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
Mihaela Runceanu, Alexandru Arșinel, grupul „Choralis” și Voicu Enăchescu. A dansat ansamblul de balet al Teatrului de Operetă din Moscova coordonat de coregraful Boris Baranovschi. Filmul "Maria Mirabela în Tranzistoria" a avut parte de un succes moderat la public (în comparație cu filmul "Maria Mirabela"), fiind vizionat de 450.159 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
Baranovschi. Filmul "Maria Mirabela în Tranzistoria" a avut parte de un succes moderat la public (în comparație cu filmul "Maria Mirabela"), fiind vizionat de 450.159 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că ideea filmului este „conviețuirea pașnică a basmelor cu electronica, a bunicuțelor cu
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
de 450.159 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că ideea filmului este „conviețuirea pașnică a basmelor cu electronica, a bunicuțelor cu casetele video; din această permanentă uimire s-a născut și întrebarea «hamletiană» a fetițelor: cine au apărut întâi, bunicuțele sau televiziunea
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că ideea filmului este „conviețuirea pașnică a basmelor cu electronica, a bunicuțelor cu casetele video; din această permanentă uimire s-a născut și întrebarea «hamletiană» a fetițelor: cine au apărut întâi, bunicuțele sau televiziunea?”. Filmul este considerat o plăcută „trăznaie” a unui regizor
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că ideea filmului este „conviețuirea pașnică a basmelor cu electronica, a bunicuțelor cu casetele video; din această permanentă uimire s-a născut și întrebarea «hamletiană» a fetițelor: cine au apărut întâi, bunicuțele sau televiziunea?”. Filmul este considerat o plăcută „trăznaie” a unui regizor mai tânăr ca oricând, plin de inentivitate și candoare. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Cele două fetițe atât de diferite, explorează Tranzistoria
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
permanentă uimire s-a născut și întrebarea «hamletiană» a fetițelor: cine au apărut întâi, bunicuțele sau televiziunea?”. Filmul este considerat o plăcută „trăznaie” a unui regizor mai tânăr ca oricând, plin de inentivitate și candoare. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Cele două fetițe atât de diferite, explorează Tranzistoria, lume imaginară din interiorul televizorului. Nouă glumă cinematografică pentru care realizatorul se servește, doar ca pretext, de rețeaua circuitelor electronice, ingenios concretizate în
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
este un film româno-vest german din 1980, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu inspirat din romanul ", întâia noapte de război" (1930) al scriitorului român Camil Petrescu. Rolurile principale sunt interpretate de Vladimir Găitan, Joanna Pacuła, Sergiu Nicolaescu și Sebastian Papaiani. Filmul este
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
un film româno-vest german din 1980, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu inspirat din romanul ", întâia noapte de război" (1930) al scriitorului român Camil Petrescu. Rolurile principale sunt interpretate de Vladimir Găitan, Joanna Pacuła, Sergiu Nicolaescu și Sebastian Papaiani. Filmul este alcătuit din două părți separate de inserturi; partea I-a ("Ultima noapte de dragoste") are 47 de minute, iar partea a II-a (intitulată " Întîia noapte de război") 53 de minute. Începând din luna mai a anului 1916, locotenentul
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
noapte de dragoste, întâia noapte de război" publicat în 1930 de scriitorul Camil Petrescu a avut parte de un mare succes de critică, fiind considerat un caz de conștiință în contextul Primului Război Mondial. După cum este înscris pe genericul de început al filmului, "„scenariul este inspirat din romanul lui Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război”". Sergiu Nicolaescu a precizat că el a făcut "„multe și importante schimbări, mai ales în ceea ce privește structura dramaturgică a poveștii”" , filmul nefiind o ecranizare fidelă
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
genericul de început al filmului, "„scenariul este inspirat din romanul lui Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război”". Sergiu Nicolaescu a precizat că el a făcut "„multe și importante schimbări, mai ales în ceea ce privește structura dramaturgică a poveștii”" , filmul nefiind o ecranizare fidelă a romanului, ci doar inspirat de opera literară din care a împrumutat dialoguri și scene. El s-a axat pe analiza sentimentelor pe fundalul unei drame sociale care este războiul. Mai multe nume sunt schimbate față de
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
alte articole regizorul spune că era vorba de anul 1965 ) de profesorul Paul Cornea, directorul general al Studioului Cinematografic București, un "„intelectual și politruc de profesie”" trecut de partea comuniștilor din „convingere” , și întrebat dacă ar dori să regizeze un film de ficțiune. Până atunci, el realizase doar scurtmetraje documentare pentru Studioul „Alexandru Sahia”. Nicolaescu a răspuns că ar dori să realizeze ecranizarea romanului " Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu, care-l impresionase, dar directorul studioului
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
cinematografiei încă din anul 1972, dar fără a avea vreun regizor desemnat. Scriitorul Dumitru Carabăț a înaintat în 1976 un scenariu intitulat „Ca pământul și ca piatra”. În paralel, la 1 septembrie 1976, regizorul Sergiu Nicolaescu a predat Casei de Filme 3 un scenariu inspirat din romanul lui Camil Petrescu; autorii acestui scenariu erau Nicolaescu și Anușavan Salamanian. Într-un interviu publicat în octombrie 1979, regizorul afirma că dorința de realiza o ecranizare după romanul " Ultima noapte de dragoste, întâia noapte
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
scenariști D. Carabăț, S. Nicolaescu și A. Salamanian. Decupajul lui Sergiu Nicolaescu a fost înaintat Consiliului Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.) la 24 iulie 1978, el fiind aprobat la 25 decembrie. În același timp, regizorul Mircea Veroiu lucra la realizarea filmului "Între oglinzi paralele" (1979), inspirat din același roman și din piesa "Jocul ielelor". Acel film a fost produs de Casa de Filme 5 și a avut premiera la 19 februarie 1979. Nicolaescu i-a spus ministrului culturii, deși nu vorbise
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
Consiliului Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.) la 24 iulie 1978, el fiind aprobat la 25 decembrie. În același timp, regizorul Mircea Veroiu lucra la realizarea filmului "Între oglinzi paralele" (1979), inspirat din același roman și din piesa "Jocul ielelor". Acel film a fost produs de Casa de Filme 5 și a avut premiera la 19 februarie 1979. Nicolaescu i-a spus ministrului culturii, deși nu vorbise anterior cu Veroiu, că cele două filme nu vor semăna între ele. Regizorul a afirmat
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
24 iulie 1978, el fiind aprobat la 25 decembrie. În același timp, regizorul Mircea Veroiu lucra la realizarea filmului "Între oglinzi paralele" (1979), inspirat din același roman și din piesa "Jocul ielelor". Acel film a fost produs de Casa de Filme 5 și a avut premiera la 19 februarie 1979. Nicolaescu i-a spus ministrului culturii, deși nu vorbise anterior cu Veroiu, că cele două filme nu vor semăna între ele. Regizorul a afirmat că după acel roman pot fi realizate
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
același roman și din piesa "Jocul ielelor". Acel film a fost produs de Casa de Filme 5 și a avut premiera la 19 februarie 1979. Nicolaescu i-a spus ministrului culturii, deși nu vorbise anterior cu Veroiu, că cele două filme nu vor semăna între ele. Regizorul a afirmat că după acel roman pot fi realizate mai multe filme care să nu semene unui cu celălalt. „Eu am vrut să fiu cât mai fidel, nu atât romanului, cât lui Camil Petrescu
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]