117,344 matches
-
ce am scris, mi se pare adesea că nu e textul meu, nu-mi amintesc să fi scris eu acele lucruri. Vorbesc acum și de roman și de biografii. Am convingerea că scriu bine abia atunci când simt acest lucru, când vorbele curg nestăvilite din vorbele dinaintea lor, de pe pagină. Eu sunt doar persoana care face reacția posibilă. Ceea ce scriu nu depinde de fapt de mine, așa că orice așteptare de natură teoretică, în ce mă privește, e zadarnică. Student: Dar când vine
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se pare adesea că nu e textul meu, nu-mi amintesc să fi scris eu acele lucruri. Vorbesc acum și de roman și de biografii. Am convingerea că scriu bine abia atunci când simt acest lucru, când vorbele curg nestăvilite din vorbele dinaintea lor, de pe pagină. Eu sunt doar persoana care face reacția posibilă. Ceea ce scriu nu depinde de fapt de mine, așa că orice așteptare de natură teoretică, în ce mă privește, e zadarnică. Student: Dar când vine vorba de lectură, ați
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
curg nestăvilite din vorbele dinaintea lor, de pe pagină. Eu sunt doar persoana care face reacția posibilă. Ceea ce scriu nu depinde de fapt de mine, așa că orice așteptare de natură teoretică, în ce mă privește, e zadarnică. Student: Dar când vine vorba de lectură, ați prefera să nu ne preocupe tehnica literară, adică să citim doar ca să simțim textul, ori ar trebui să căutăm mecanismele, procedeele pe care le folosiți? PA: Asta e decizia voastră. Orice abordare e permisă, nu există legi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
punctul meu de vedere. Unii caută conștiința istorică evocată... Orice lectură e bună, câtă vreme sunt citit. Student: Unii eroi ai Dvs, cum ar fi Nicholas Dyer, recurg la ocultism pentru a comunica cu trecutul, cu spiritul morților. E oare vorba de vreo influență literară, ori sunteți pasionat de cunoașterea de dincolo de rațiune, de logică? PA: Într-adevăr, cunoașterea de taină apare în multe dintre romanele mele. Nu mă prea preocupă acest subiect în viața reală. În scris, însă, se pare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Presupun că există un dialog. Asta e teza mea în tot ce scriu: câteodată trecutul și prezentul chiar comunică, uneori doar se înțeleg reciproc, alteori nici măcar atât. În unele cărți istoria pare poate să se sfârșească, dar după mine e vorba de dialog și nu de deconstrucție, dacă asta voiai să zici. Student: În metaficțiunile istorice, au cărțile despre trecut acces la real? La o parte de real măcar? PA: Nu, n-au. Dar au biografiile, studiile. Conceptul de real scapă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prea are legătură cu scrisul. Student: M-a fascinat glosarul din The Plato Papers. Mă întreb dacă v-ați gândit să faceți din el un adevărat dicționar, ori să scrieți o carte pentru copii, în care să vă jucați cu vorbele, cam ca Lewis Carroll în Alice în țara minunilor. M-am tot gândit de ce n-ați continuat glosarul în carte. PA: Fiindcă n-am mai avut ce cuvinte să folosesc. Am folosit dicționarul Oxford și n-am mai găsit altele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
am mai găsit altele. Nu știu dacă aș vrea să fac o carte din acest procedeu, dar ar fi interesant. Sigur, numai copiii știu dacă le-ar place. Student: Când scrieți romane, ce e mai important: povestea, personajele, limbajul, îmbinarea vorbelor? PA: Toate sunt la fel de importante. Nu pun nici intriga, nici eroii pe primul plan. Pe primul loc dacă există așa ceva e limbajul, felul cum scriu, ce iese. Limbajul creează și eroii și intriga. Sună stupid, însă cu multe din cărțile
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
expresie și câteodată perosnajele se ivesc dintr-o greșeală, când nici nu le așteptai, o întorsătură de frază, o descriere și gata, personajul prinde viață, intră-n poveste, chiar o schimbă. Totul se trage din actul concret de a așterne vorbe pe hârtie. Cum am mai zis, scrisul e scris, iar experiența scrisului este esențială în crearea oricărui fel de carte, roman ori altceva. Student: Dacă vă schițați uneori intriga în minte, vi s-a întâmplat vreodată să ajungeți unde nici
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
timpul. Nu în biografii, unde, evident, perosnajul a existat și nu te poți juca prea mult cu datele lui. Dar în roman, schimbă un cuvânt, un erou, un peisaj și povestea e alta, ajungi unde nici nu gândeai. Student: Dacă vorbele curg după legile lor, aș vrea să vă întreb, în Hawksmoor, nu v-a fost greu să scrieți în limba secolului al XVIII-lea? PA: După o perioadă de ucenicie, nu. M-am așezat în sala de lectură de la British
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Nu-mi place deloc să mă autoanalizez. Nu am conștiința eului meu, și evident că ar trebui să mă suprapun eu cu mine dacă aș scrie la prezent, lucru pe care nu sunt dispus să-l fac. Trebuie să fie vorba de o traumă psihică, ceva ce mă împiedică să mă înțeleg pe mine însumi. Din moment ce nu mă pot confrunta eu cu mine, nu mă pot confrunta nici cu prezentul meu. E și asta o explicație. Student: Nu ar putea literatura
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scrisului. Figură marcantă a prozei britanice contemporane, Julian Barnes este ironic înainte de toate, dar sub ironie se ascunde un lirism intens și inconfundabil. LIDIA VIANU: Faci parte dintr-o generație de scriitori care recurg la orice mijloace, fie că e vorba de formă sau conținut (experiment, tehnic și afectiv, cu orice preț), pentru a șoca, năuci lectorul și a-l face neputincios. I-am numit pe acești scriitori Desperado. Ți se pare că ți se potrivește caracterizarea și eticheta? JULIAN BARNES
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iluzia și adevărul), și datorită faptului că alte forme de artă nu pot reda adevărul așa cum o face romanul. Filmul e un rival miraculos, care e mai bun pe alocuri, dar care nu se poate pune cu romanul când vine vorba de coerență interioară, viață afectivă, reflexie, interioritate pe scurt, cu experiența lecturii, intimă, însingurată și intensă. LV. Flaubert's Parrot ilustrează hibridizarea genurilor literare. Amesteci roman, poezie, dramă, critică și istorie literară, chiar lucrări ale studenților. Construiești o istorie în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
adevărate ale Stângii (opuse tendințelor totalitare), terorismul violent al sistemului capitalist în expansiune. 8 noiembrie 2000 4.4. Alan Brownjohn: "Mi-e de ajuns să se înțeleagă ce spun indiferent dacă poezia mea place ori nu" LIDIA VIANU: Scrii cu vorbe tocite, banale, aparent "goale", ca să folosesc un cuvânt extrem de prezent în poezia ta. Scrii clar. În spatele clarității vine o armată de sensuri complicate, de tandreți nebănuite. Eliot dădea un adevărat spectacol de vorbe și emoții înzorzonate, zgomotoase. Tu pui o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
place ori nu" LIDIA VIANU: Scrii cu vorbe tocite, banale, aparent "goale", ca să folosesc un cuvânt extrem de prezent în poezia ta. Scrii clar. În spatele clarității vine o armată de sensuri complicate, de tandreți nebănuite. Eliot dădea un adevărat spectacol de vorbe și emoții înzorzonate, zgomotoase. Tu pui o perdea de sfială între adâncimea sensibilității tale și cititor... ALAN BROWNJOHN: Eliot e cel dintâi contemporan care mi-a arătat ce înseamnă poezia modernă. Presupun că modul meu de a spune lucrurile doar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pentru individualitatea lui ca un aventurier în vestul sălbatec. Ce zice oglinda ta poetică? E evident că și tu ești un curent de sine stătător... E oare nechibzuit să dai nume curentelor? AB. Scriitorii nu au nicio putere când vine vorba de clasificări. S-a spus despre mine că aș fi "Post-Movement", ceea ce include poeții influențați de "Movement" în poezia britanică a anilor 1950. Era vorba de o influență asupra atitudinii și formei poetice, dar diferențele între grupări erau uriașe. Când
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
E oare nechibzuit să dai nume curentelor? AB. Scriitorii nu au nicio putere când vine vorba de clasificări. S-a spus despre mine că aș fi "Post-Movement", ceea ce include poeții influențați de "Movement" în poezia britanică a anilor 1950. Era vorba de o influență asupra atitudinii și formei poetice, dar diferențele între grupări erau uriașe. Când privesc în oglinda mea poetică, încerc să văd dacă, în ce am scris până acum, am înțeles exact ce fac, și am sentimentul că văd
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
AB. Lucrul sistematic, fără nicio îndoială. Starea de spirit e doar începutul. LV. Scrii de mână, la mașină ori folosești computerul? E important felul în care scrii? Are creația un ritual? AB. Scriu de mână, în caiete, ori, dacă e vorba de proză, pe hârtie mare. La a treia variantă, la proză, dactilografiez totul la mașina de scris ori word-processor. Un poem nu ajunge acolo decât în final (cam la a zecea variantă). Nu trebuie să îngăduim, în această epocă de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
revistele literare care-și trimit textul scris de mână! Dacă nu mă înșel, W.H. Auden n-a învățat niciodată să scrie la mașină. Fascinant. Oare Pasternak scria la mașină? LV. Într-o zi mai demult, după ce stătusem îndelung de vorbă, m-ai privit lung la plecare și ai adăugat: "Ce crezi tu despre mine e infinit mai mult decât ce cred eu însumi...". E sfială dar e și o enormă îndrăzneală în tot ce scrii. Ești în același timp un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Uneori cei ce ne vizitau familia la vremea aceea, în anii '30, erau refugiați din Germania ori Austria. Vecina și cea mai bună prietenă a mamei era o italiancă, și de multe ori eram în bucătăria ei când stăteau de vorbă și râdeau. Așa că eram obișnuită să fiu cu oameni de peste tot. New York a fost dintotdeauna un oraș de emigranți. LV. Cum a fost mai târziu viața ta culturală în New York? Teatre? Cinema? Ce reviste citeai? Când a început să te
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
când stăm întinși alăturea". Autorii Desperado nu văd în iubire o temă esențială. Au împins-o într-un colț al intrigii ori poemului, dar, la capătul lecturii, nu putem să nu ne dăm seama că, de fapt, despre afect e vorba și despre nimic altceva. Nu ai poeme de iubire declarată, dar nu e poem care să nu fie plin de tandrețe. E aici un paradox Desperado: scrii poeme pătimașe despre un discret surghiun al sentimentului. Te consideri o poetă sentimentală
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ca titlu, de A Prayer for My Daughter a lui Yeats. Rescrierea e o obsesie a autorilor Desperado. Le ceri fiilor tă te ierte fiindcă "mi-am lăsat spaimele în voi". EF. Mărturisesc că nu la Yeats mă gândeam. E vorba de teama disperată că am făcut rău cu mâna mea copiilor mei talentați și inteligenți. LV. I Have Seen Worse Days Turn se încheie tot cu un vers memorabil: "Cum schimbăm vremea sângelui?" Păstrezi ce e mai bun pentru ultimul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Vreau să spun prin aceasta că ești o poetă echilibrată. E un echilibru care a venit de la sine ori l-ai cultivat? EF. Am descoperit echilibrul odată cu vârsta... Eram agitată în tinerețe. Îmbătrânind, am descoperit fericirea, deși cred că e vorba aici mai degrabă de perioada când aveam în jur de patruzeci de ani. LV. Încă un ecou este Sylvia Plath, cu Lady Lazarus, în titlul tău Lazarus" Sister titlu evident ironic. Ai cunoscut-o pe Sylvia Plath? Ruth Fainlight i-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fost prietenă. Erai în cercul lor? E poemul tău un ecou la poemul ei? EF. Pe Ted Hughes l-am cunoscut, pe Sylvia nu. Am scris o biografie a lui Ted în 2001. Nu e un ecou din Plath. E vorba de un poem personal despre îngrijirea cuiva care are o depresie. LV. În Separations dai un motiv clar de neînțelegere dintre tine și soțul tău: Ce voiai tu era conversația, schimburi de idei, pe când eu aveam nevoie de tandrețe mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
personal despre îngrijirea cuiva care are o depresie. LV. În Separations dai un motiv clar de neînțelegere dintre tine și soțul tău: Ce voiai tu era conversația, schimburi de idei, pe când eu aveam nevoie de tandrețe mai mult decât de vorbe. E aici esența poeziei tale pe scurt. Nu scrii versuri filozofice, preferi să surprinzi tandrețea. Starea poetică e pentru tine tocmai această tandrețe. Îți planifici vocea poetică ori o descoperi pe măsură ce scrii? EF. Îmi place cum spui acest lucru. Așa
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tale imaginare. AG. Numele pe care le menționezi sunt locuri din Glasgow ori din apropiere. Îmi place să îmbogățesc textul cu nume sugestive din Scoția ori din alte literaturi. Dar proza mea (excepție făcând Logopandoncy) e în principal alcătuită din vorbe scurte și simple. LV. O altă trăsătură Desperado a romanelor tale este faptul că ignoră logica, își creează reguli narative proprii. Care e regula esențială a lumii tale imaginare? AG. Legea de bază a narațiunilor mele e să plasez ființe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]