119,186 matches
-
a fi executat la orele 22 în ziua de 14 mai, la lumina torțelor, el l-a dat la o parte pe călău și în fața soldaților, mulți dintre ei fiind români aduși acolo ca un avertisment, a strigat cu putere: „Trăiască România Mare!”. Ordonanța sa, croatul Jovan Kunici, anunță familia de sfârșitul lui Emil Rebreanu prin trei scrisori datate 14 august, 7 și 18 octombrie, scrisori ce sunt păstrate la Muzeul literaturii române și sunt puse în circulație de Tiberiu Rebreanu
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
Homocromia sau homocromismul (din gr. "homos" = același + "chroma" = culoare) este un fenomen prin care culoarea corpului unor animale se aseamănă cu aceea a mediului înconjurător, respectiv a substratului pe care trăiesc și le permite să fie invizibile pe culoarea de fond a substratului de viață. Această colorație specifică a animalelor se numește colorație homocromă sau colorație criptică. Homocromia permite mascarea animalului, așa încât el nu atrage atenția dușmanului sau a prăzii, fiind
Homocromie () [Corola-website/Science/335472_a_336801]
-
și uniformă sau schimbătoare. Exemple de colorație homocromă permanentă (care durează toată viața): culoarea albă a animalelor polare asemănătoare cu a zăpezii (iepuri, vulpi, păsări); culoarea asemănătoare cu a nisipului a animalelor din deșert; culoarea verde a numeroase animale care trăiesc în pădurile tropicale. Mecanismul biochimic și fiziologic al producerii colorației homocrome este foarte diferit; ex. culoarea verde a omizilor se datorează unui derivat al clorofilei, ingerat din plante, care nu se descompune la lumină; la unele mamifere, ex. la leneș
Homocromie () [Corola-website/Science/335472_a_336801]
-
virusul se transmite de la om la om prin intermediul unor țânțari vectori ca "Aedes aegypti" (țânțarul febrei galbene) și "Aedes albopictus" (țânțarul tigru asiatic); acești 2 țânțari din genul "Aedes", spre deosebire de cei din genul "Culex", înțeapă în timpul zilei și sunt antropofili, trăind pe lângă așezărilor umane, mai ales în orașe. Cele mai multe epidemii actuale din America Latină se propagă prin intermediul țânțarului "Aedes aegypti". Prezența în sânge (viremia) a virusului Zika este relativ scurtă (3-5 zile), însă virionii au fost detectați în mai multe alte fluide
Virusul Zika () [Corola-website/Science/335484_a_336813]
-
caracterizată prin culoarea roșie-aurie; există și variante albe-rozacee și brune-închis. Se aseamănă mult cu carasul argintiu, principala deosebire constând în coloritul corpului care poate să fie roșu-auriu, alb-rozaceu sau brun închis. Carasul argintiu ("Carassius gibelio") are un colorit galben-argintiu și trăiește în ape naturale, iazuri și heleșteie. Prin selecție (metisare) s-au obținut o serie de varietăți ale acestei frumoase specii. Astfel sunt varietățile: cu fondul roșu și pete rozacee, "coadă de cometă" (cu coada adânc scobită), "voal de mireasă" (cu
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
scobită), "voal de mireasă" (cu înotătoarele foarte lungi, în formă de văl simplu, dublu sau chiar triplu), "cu ochi telescopici", cu caudale trifurcate. Corpul acestui pește poate fi turtit, lunguieț sau globulos. Ajunge la dimensiuni de până la 20 cm. Poate trăi până la 20-30 de ani. Este un pește omnivor care consumă zooplancton, vegetație (mai ales alge). În acvariu consumă pe lângă hrana artificială, musculițe și pâine (în special fidea). Se cresc într-un acvariu mare la temperatura camerei, dar pot rezista chiar
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
cu care Louise va negocia pacea câțiva ani mai târziu. La vârsta de 11 ani, la 16 februarie 1488, la Paris, Louise s-a căsătorit cu Charles, Conte de Angoulême, care avea 29 de ani. Totuși, ea a înveput să trăiască cu soțul ei după ce a împlinit 15 ani. În ciuda faptului că soțul ei a avut două metrese, mariajul nu a fost unul nefericit și ei au împărțit dragostea pentru cărți. Metresa soțului ei era Antoinette de Polignac, Dame de Combronde
Louise de Savoia () [Corola-website/Science/335505_a_336834]
-
de asemenea, o altă versiune a steagului bear, cu dungile dispuse pe diagonală. A fost pentru prima dată expus pe 18 iunie 1995, în Spags, un bar bear din orașul american Seattle. Culorile steagului reprezintă pământul și diverșii urși care trăiesc între cer și pământ: albul pentru urșii polari, negrul pentru urșii negri, iar maroul pentru urșii bruni. Laba în galben auriu din colțul din stânga reprezintă spiritul și frăția tuturor urșilor. Dunga albastră (colțul stâng de sus) reprezintă cerul, iar verdele
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
s-au dus în Griquatown, unde fica lor Mary ( care mai tarziu s-a căsătorit cu David Livingstone) s-a născut. Mai tarziu familia s-a stabilit în Kuruman, la nord de răul Vasl, alături de locuitorii Batswana. Aici ei au trăit și au lucrat cu pasiune pentru cauză misionara, înfruntând multe greutăți. Robert și Mary Moffat au avut 10 copii: Mary (care s-a căsătorit cu David Livingston), Ann, Robert ( care a murit când era mic), Robert ( care a murit la
Robert Moffat () [Corola-website/Science/335507_a_336836]
-
prin forța sabiei sale din lemn de curmal, prin tăierea în două a unui copac pe care zece persoane nu îl puteau cuprinde, prin mutarea dintr-un teritoriu într-altul într-o clipită. Potrivit aceleași surse, "Saltuk-Nâme", Sarı Saltuk a trăit 99 de ani, fiind ucis prin otrăvire și printr-o lovitură de hanger. Cu toate acestea, se spune că înainte să-și dea ultima suflare l-a omorât pe cel care a l-a otrăvit și înjunghiat. Potrivit unei legende
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
sfânt din Horasan, care a venit în Anatolia pe la jumătatea secolului al XIII-lea, și precum alte personalități, a încercat și reușit să răspândească, să dezvolte cultura turcă și Alevi, susținând starea de fericire și liniște a tuturor oamenilor, care trăiesc într-o atmosferă de pace și prietenie. Yazıcıoğlu, în opera sa, "Tarihi ali Selçuk", relatează despre așezarea lui Sarı Saltuk în Dobrogea: " Fasilievs M. Paleologul Dobruca ilini ki eyü devvar bihark tendürüsy ve abu havası hubaverleridir, anlara yer yurt verdi
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
de lemn. De dimineață, cei doi își spun visul și poruncesc să se construiască o cupolă din lemn care să se înalțe până la cer. Despre modul în care a fost găsit mormântul lui Saltuk Baba există printre turci următoarea legendă :„Trăia prin pădurile Babadagului un cioban numit Koyun Baba („tatăl oilor‟). El își păștea turmele prin valea unde se află astăzi orașul. El a observat că de câte ori treceau oile pe lângă un loc ce părea a fi un mormânt, oile se despărțeau
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
("Rhynochetos jubatus") este o pasăre din familia rinochetidelor ("Rhynochetidae") care trăiește în pădurile tropicale umede din insula Noua Caledonie din Oceanul Pacific. Este de mărimea unui corb, având o lungime de 55 cm și o greutate de 700-1100 g. Are un penaj cenușiu, iar pe cap o creastă mare de pene pe care
Kagu () [Corola-website/Science/331910_a_333239]
-
Ion Racoviță a fost un mare boier din Moldova, care a trăit în secolul XVII. A îndeplinit funcția de caimacam al Moldovei în perioada mai-iunie 1685, între sfârșitul celei de-a treia domnii a lui Dumitrașcu Cantacuzino și începutul domniei lui Constantin Cantemir. Ion (Ioniță) Racoviță a fost unul din cei doi
Ion Racoviță (caimacam) () [Corola-website/Science/331915_a_333244]
-
este unul dintre primii filologi și lexicografi arabi, celebru mai ales pentru faptul că a elaborat primul dicționar al limbii arabe, dar și pentru alte inovații în domeniul lingvistic. Al-Farăhīdī s-a născut în anul 718 în Oman, dar a trăit și a predat în Irak la al-Bașra unde a și murit la vârsta de peste șaptezeci de ani. Anul morții sale nu este cunoscut cu exactitate: 791 d.Hr. / 175 H., sau 786 d.Hr. / 170 H. sau 776 d.Hr
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
la autorul al-Marzubănī (910-994) în lucrarea acestuia "Kităb al-muqtabas fī ’aḫbăr an-nuḥăt wa-l-’udabă’ wa-š-šu‘ară’ wa-l-‘ulamă’", și în celebrul "Kităb al-fihrist" de Ibn an-Nadīm (m. 995 / 998). Din surse aflăm că a dus o viață pioasă și modestă, trăind din vânătoarea cu șoimi și deținând o grădină pe care i-o lăsase tatăl său. În tinerețe a aderat la gruparea kharigită "șufriyya", dar ulterior a îmbrățișat islamul sunnit sub influența profesorului său ’Ayyūb as-Saḫtiyănī (m. 748) care era un
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
triburilor de pe malul fluviului Enisei aveau o formă zoomorfică, ceea ce înseamnă că erau mai vechi decât ale celorlalte triburi. Primii ,ongoni” erau realizați din craniul, scheletul și pielea umplută a animalului considerat totem. Se credea că în ongonul confecționat astfel trăiește sufletul animalului socotit totem. Ongon cu timpul a ajuns să capete și rolul de protector al animalelor domestice, dar și purtător de noroc în timpul deplasărilor la vânătoare. În cazul primelor triburi turcice bolile erau determinate prin localizarea totemului în corpul
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
astfel de animal nu i se tundea lâna sau părul și nici nu era încărcat cu poveri. Sufletul proprietarului animalului era adevăratul stăpân al lui și nu persoana în sine. După moarte sufletul stăpânului era transportat de animal. Oamenii care trăiau în aceste triburi mureau în timpul vânătorii sau în luptă și nu de moarte naturală deoarece cei ce mureau din cauza unei boli erau disprețuiți și sufletul lor era considerat rău. Sufletul lor rău aducea numai nenorociri tribului. Bătrânii speriați de această
Credințele și religiile preislamice din Turcia () [Corola-website/Science/331928_a_333257]
-
Abu Abd Allah al-Qurtubi al-Hasani al-Sabti sau simplu Al-Idrisi (n. 1099 - d. 1165 sau 1166) a fost un geograf musulman, cartograf, egiptolog și călător care a trăit în Sicilia, la curtea regelui Roger al II-lea. Muhammed al-Idrisi s-a născut în Ceuta, aparținând dinastiei Almoravizilor marocani și a murit în Sicilia. Al-Idrisi a fost un descendent al Idrisizilor, care la rândul lor au fost descendenții lui
Muhammad al-Idrisi () [Corola-website/Science/331921_a_333250]
-
pe larg prezentate egalitatea între sexe și drepurile femeilor. Declarația de la "Barcelona" semnată în anul 1995 cu prilejul "Parteneriatului Euro-Mediteranean" specifică dreptul femeilor de a contribui în condiții egale la dezvoltarea economică, socială, culturală și politică a statului în care trăiesc. Una dintre instituțiile cele mai implicate în apărarea drepturilor și libertăților femeii este "Parlamentul European", ai cărui membri s-au întrunit pe 24 octombrie 2001 pentru o dezbatere la finalul căreia statul turc a fost asigurat că se va face
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
5 articole. Tibiile și tarsele poartă niște spini caracteristici. Adulții stau în preajma apelor, mai mult ascunși prin stufișuri, printre plante. Sunt nocturni sau crepusculari, rareori zboară ziua, majoritatea zboară seara și noaptea. Zborul lor este încet și destul de scurt. Adulții trăiesc puțin, de regulă numai câteva zile și foarte rar 2-3 săptămâni; nu se hrănesc în acest timp și numai uneori ling nectar din flori sau picături de apă de pe frunzele plantelor. Dezvoltarea este holometabolă. Depun ouăle în pachet, prinse într-
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
uneori ling nectar din flori sau picături de apă de pe frunzele plantelor. Dezvoltarea este holometabolă. Depun ouăle în pachet, prinse într-o gelatină și lipite, în momentul depunerii, pe pietrele sau plantele din apă. Larvele de trihoptere sunt acvatice și trăiesc în ape dulci, stagnante sau curgătoare și se întâlnesc adesea în mare număr în bălți și râuri. Numai o singură specie este terestră, "Enoicyla pusilla", care își construiește un tub din nisip și resturi de plante și trăiește tot prin
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
acvatice și trăiesc în ape dulci, stagnante sau curgătoare și se întâlnesc adesea în mare număr în bălți și râuri. Numai o singură specie este terestră, "Enoicyla pusilla", care își construiește un tub din nisip și resturi de plante și trăiește tot prin apropierea apelor, prin mușchi. Larvele cu ajutorul glandelor sericigene își construiesc căsuțe tubulare ca niște manșoane, numite tuburi, deschise la ambele capete, pe care le poartă cu ele și pe care le îmbracă pe dinafară cu diferite materiale din
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
Abu Sahl Isa ibn Yahya al-Masihi a fost astronom, matematician, fizician și lingvist. S-a născut în orașul Gorgan în anul "circa" 970. A fost școlit în Bagdad, mai tarziu mutându-se în orașul Khwarezmia, unde a trăit până în anul 1011. În Khorezm, la Academia Mă’mun, a lucrat aproape de doi contemporani celebri ai săi, Beruni și Avicenna. Lucrările științifice ale lui Masihi despre Beruni, precum și tratatele scrise de Avicenna și dedicate lui al-Masihi pot dovedi acest lucru
Abu Sahl al-Masihi () [Corola-website/Science/331942_a_333271]
-
d. Hr. și a murit în 767 d. Hr. într-o închisoare din Bagdad. Bunicul său, Zuta se spune că ar fi venit din Kabul la al-Kufa (Irak), unde s-a stabilit după ce a fost eliberat.. Conform calendarului musulman, a trăit 70 de ani, primii 52 sub conducerea omeyadă, iar următorii 18 ani sub guvernarea primilor doi califi abasizi Saffah (104-36/722-54) și Mansur (95-158/ 714-75), a căror revoluție Abu Hanifa a susținut-o inițial, ulterior opunându-se. Nu sunt date
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]