144,219 matches
-
comunitare ulterioare și s-a materializat în Declarația privind viitorul Europei, anexată Tratatului de la Nisa (2000). La 28 februarie 2002, au început la Bruxelles, într-un entuziasm oficial general, lucrările Convenției privind viitorul Uniunii Europene (denumită și "Convenția Constituțională" sau "Adunarea Înțelepților") pentru redactarea Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa 1. După doi ani de eforturi susținute, Tratatul a fost definitivat, iar la 29 octombrie 2004 liderii celor 25 de state membre ale Uniunii Europene l-au semnat la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe plan regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate între state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite" atrăgea în calitate de coautori alte 8 state europene mici și mijlocii, anume Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Iugoslavia, Suedia și Ungaria, fiind adoptată de Adunarea generală a ONU la 21 decembrie 1965. Se constituia astfel "grupul celor 9" (căruia ulterior i se alătura Olanda) care, timp de 4 ani, avea să desfășoare o serie de acțiuni comune: întâlniri ale miniștrilor de externe ai țărilor menționate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că prima întâlnire dintre președintele egiptean Anwar Sadat și premierul israelian Menahim Begin era sugerată și mijlocită de România. În septembrie 1967, Corneliu Mănescu, ministrul de externe al României, era ales președinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării generale a ONU, el fiind primul demnitar dintr-o țară est-europeană care îndeplinea o astfel de funcție. România aducea o contribuție interesantă la completarea și definitivarea Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare. Reamintesc că proiectul acestui Tratat fusese prezentat separat, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
18 Republica Arabă Unită, la 26 septembrie 1967 și aveau să întreprindă Nigeria, la 2 noiembrie, Elveția, la 17 noiembrie și Spania, la 8 februarie 1968. Japonia, țara care cunoscuse deja ororile unor bombardamente atomice, ceruse în septembrie 1967 în Adunarea generală a ONU puterilor nucleare să adopte măsuri menite să garanteze securitatea țărilor nenucleare împotriva atacului sau amenințării cu folosirea armelor nucleare. Se crea astfel o presiune internațională care determina adoptarea la 19 iunie 1968 de către Consiliul de Securitate a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu am întâlnit pe nici unul dintre colaboratorii săi diplomați. Nimeni dintre oficialii Ministerului de Externe din acel an nu a găsit cu cale să se afle acolo; nimeni nu a rostit un cuvât de adio. Sosit în grabă de la o adunare publică de protest împotriva bombardării Iugoslaviei, îmi reproșez că nu am găsit tăria să cer acelor oameni necunoscuți să spun câteva cuvinte pentru cinstirea memoriei celui care își servise țara cu atât devotament și care fusese un coleg și un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ianuarie 1986, am primit dispoziție, din partea Centralei MAE, să fac o vizită la Consiliul Europei, situat la Strasbourg, la vreo 500 de km Est de Paris. Deplasarea viza organizarea unor întrevederi, într-un "cadru strict de lucru", îndeosebi cu Președintele Adunării Parlamentare, Secretarul general, șefii unor delegații naționale, precum și conducătorii unor departamente din Secretariatul Consiliului Europei. În discuții, urma să prezint situația din țară în diverse sectoare, dar și contactele și inițiativele internaționale ale României. În același timp, trebuia să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
belgian, și Hanno Hartig, secretar), urmate de o întrevedere cu Francis Rosenstiel, director adjunct pentru afaceri juridice și șef al Diviziei de relații externe, însoțit de colaboratoarea sa, Paula Muriel. Programul zilei se încheia cu primirea la Louis Jung, Președintele Adunării parlamentare, al cărui director de cabinet era Erik Leijon, fiul unui fost ambasador suedez în România, care își petrecuse câțiva ani ai copilăriei și adolescenței pe meleaguri românești. A doua zi, urmau întrevederi la Secretarul general, asistat de Bruno Haller
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
A doua zi, urmau întrevederi la Secretarul general, asistat de Bruno Haller, director de cabinet, iar în final, cu conducerea delegației franceze: Jean Valleix și Louis Souvet, pe care aveam să îi reîntâlnesc în numeroase ocazii la Paris, fie la Adunarea Națională sau Senat, fie la reuniuni ale partidelor din care ei făceau parte. Această primă serie de întrevederi a constituit începutul unui dialog care avea să se îmbogățească pe parcurs, concretizându-se și cu unele acțiuni pozitive. De reținut, printre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de întrevederi a constituit începutul unui dialog care avea să se îmbogățească pe parcurs, concretizându-se și cu unele acțiuni pozitive. De reținut, printre altele, întâlnirea din 1986 a unor parlamentari români, aflați în vizită în Franța, cu reprezentanți ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, vizita în România (6-10 aprilie 1987) a unui grup de parlamentari și oficiali ai Consiliului Europei. La acestea, trebuie să fie adăugată o premieră în activitatea Consiliului Europei din acele timpuri audierea unui reprezentant al României
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se desfășoare, mai târziu, la 23 ianuarie 1989. La prima întrevedere cu Louis Jung, la 28 ianuarie 1986, după ce am expus, pe scurt, scopul vizitei și domeniile de interes, în perspectiva stabilirii unor relații de colaborare cu Consiliul Europei și Adunarea sa Parlamentară, președintele s-a arătat dispus să sprijine aceste demersuri și depășirea obstacolelor. El nu s-a sfiit să menționeze că această lucrare este puternic influențată de ceea ce el a numit "planificarea S.U.A." și "planificarea sovietică", dar, spunea el
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cultura ca tărâmul cel mai potrivit al dialogului. Venind vorba despre relațiile României cu unele țări Vest-europene, Louis Jung a constatat că raporturile țării noastre cu R.F. a Germaniei, la momentul respectiv, erau "mai bune" decât credea el. Aprecierile demnitarului Adunării Parlamentare m-au încurajat în demersurile mele și îmi au permis să însumez, după convorbirile cu ceilalți înalți reprezentanți, mai multe argumente pe care să le transmit în Centrala MAE, în scopul inițierii unor raporturi de durată cu acest organism
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
precum și pentru o informare concretă asupra realităților românești. Acest curs făcea parte dintr-un spirit mai larg de deschidere către țările din Est. Cu această ocazie, am aflat că deputatul Blaaw nu a mai fost reales și, în consecință, părăsește Adunarea Parlamentară de la Strasbourg. Am convenit, în final, ca, împreună cu parlamentarii de la București, să fie puse de acord forma contactelor bilaterale în Franța și detaliile unei vizite în România. Întrevederea cu Francis Rosenstiel, pe care am continuat-o și în septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
experiența acumulată de acesta în raporturile cu alte țări. El a explicat că acest consiliu este un organism bicefal, având, pe de o parte, un Comitet al Miniștrilor Afacerilor Externe (21 membri, la timpul respectiv) și, pe de alta, o Adunare Parlamentară, care este o instanță consultativă și laborator de idei. Comitetul Miniștrilor are un program de lucru interguvernamental axat pe drepturile omului, cooperarea juridică, educație, cultură, afaceri sociale, mediu și tineret. Consiliul a adoptat circa 120 convenții și acorduri deschise
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a lucrurilor. Concluzia: există o exclusivitate la membri pe structuri, dar și flexibilitate diplomatică, pentru cooperarea cu nemembrii. În cursul vizitei, am avut prilejul să îl cunosc și pe profesorul Heinrich Klebes, Secretar general adjunct al Consiliului Europei, grefier al Adunării Parlamentare, pe care l-am reîntâlnit și în alte ocazii, inclusiv la București. 2. Suita vizitelor la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg a continuat la intervale de 1-2 luni, până în 1989. De fiecare dată, am întâlnit sau reîntâlnit parlamentari și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
convorbire cu deputatul Kurt Hugosson, în toamna anului 1986, acesta a reconfirmat dorința stabilirii unor contacte de durată cu România, pe care de altfel o mai vizitase în urmă cu trei ani. În gândirea sa, vizita grupului de deputați ai Adunării Parlamentare, care se preconiza pentru începutul anului 1987, avea un caracter de informare și, în același timp, de precizare a modalităților de cooperare în mod practic. Delegația urma să prezinte rezoluțiile și actele adoptate de Adunarea Parlamentară și să examineze
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
grupului de deputați ai Adunării Parlamentare, care se preconiza pentru începutul anului 1987, avea un caracter de informare și, în același timp, de precizare a modalităților de cooperare în mod practic. Delegația urma să prezinte rezoluțiile și actele adoptate de Adunarea Parlamentară și să examineze cu partea română posibilitățile de cooperare în domeniile cultural, al mediului și cel transfrontalier. El a ținut să fie explicit, prevenindu-mă că în Adunarea Parlamentară și în delegație sunt "mulți conservatori". De aceea, este nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mod practic. Delegația urma să prezinte rezoluțiile și actele adoptate de Adunarea Parlamentară și să examineze cu partea română posibilitățile de cooperare în domeniile cultural, al mediului și cel transfrontalier. El a ținut să fie explicit, prevenindu-mă că în Adunarea Parlamentară și în delegație sunt "mulți conservatori". De aceea, este nevoie ca discuțiile să fie deschise "open minded" pentru a îi face să își schimbe ideile. În această perspectivă, un mare rol se atribuie întâlnirilor informale cu delegația parlamentară română
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și uitat", dar, "dacă vom fi refuzați și nu ni se vor oferi direct informațiile, vom fi nevoiți să reluăm vechile rapoarte, întocmite de conservatori". După ce a avut loc întâlnirea delegației deputaților români, condusă de M. Ivașcu, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, cu parlamentari și demnitari ai Consiliului Europei, în noiembrie 1986, la Oficiul acestui consiliu la Paris, s-au început pregătirile corespunzătoare pentru vizita delegației care urma să se deplaseze, în aprilie 1987, în România. În acest sens, la 28
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
raport de tipul "Blaaw", iar parlamentarii au considerat că pot continua dialogul cu România, inclusiv prin intermediul Ambasadei de la Paris, unde eram interlocutorul lor direct. 3. În continuare, în centrul preocupărilor mele s-a situat pregătirea vizitei în România a președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Louis Jung, care s-a desfășurat între 15-22 iulie 1987. La 9 iunie 1987, am făcut o vizită la Consiliul Europei, unde am întâlnit și pe Erik Leijon, directorul de Cabinet al Președintelui Adunării Parlamentare a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Louis Jung, care s-a desfășurat între 15-22 iulie 1987. La 9 iunie 1987, am făcut o vizită la Consiliul Europei, unde am întâlnit și pe Erik Leijon, directorul de Cabinet al Președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Louis Jung. Tema discuției a fost vizita în România a președintelui Louis Jung, prima vizită în România, la nivel înalt, a unui conducător al Consiliului Europei. Am arătat că Parlamentul României Marea Adunare Națională acordă o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Cabinet al Președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Louis Jung. Tema discuției a fost vizita în România a președintelui Louis Jung, prima vizită în România, la nivel înalt, a unui conducător al Consiliului Europei. Am arătat că Parlamentul României Marea Adunare Națională acordă o importanță deosebită acestei vizite, scop în care programul va cuprinde întrevederi la cele mai înalte niveluri, respectiv ministrul afacerilor externe, președintele Parlamentului, precum și șeful statului. Această vizită avea să se încheie cu rezultate pozitive. Pentru mine, era
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
față de problemele Coșului 3 drepturile omului al reuniunii C.S.C.E. de la Viena. A ținut să remarce că această invitație este o primă experiență cu o țară din Est, care a avut constant contacte cu Consiliul Europei și numeroși deputați și conducerea Adunării Parlamentare, interesându-se de posibilitatea instituirii statutului de observator. De asemenea, a afirmat că în contactele avute cu ungurii, aceștia au recunoscut că sistemul lor îi a dus la faliment. La rândul meu, am reconfirmat interesul României de a avea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
scurtă prezentare de circumstanță a scopului reuniunii, am fost invitat să iau cuvântul. După ce am mulțumit pentru onoarea ce se face țării mele, prin invitația adresată, am trecut în revistă contactele și întâlnirile recente între parlamentarii români și cei din Adunarea Parlamentară a Consiliului, precum și cu înalți funcționari ai acestuia. Am transmis un mesaj de salut din partea șefului delegației parlamentare române, M. Ivașcu, și a conducerii Marii Adunări Naționale. În continuare, răspunzând solicitării președintelui, am expus sintetic câteva jaloane ale istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
trecut în revistă contactele și întâlnirile recente între parlamentarii români și cei din Adunarea Parlamentară a Consiliului, precum și cu înalți funcționari ai acestuia. Am transmis un mesaj de salut din partea șefului delegației parlamentare române, M. Ivașcu, și a conducerii Marii Adunări Naționale. În continuare, răspunzând solicitării președintelui, am expus sintetic câteva jaloane ale istoriei României moderne, specificând că, deși cu câteva decenii în urmă era considerată "eminamente agrară", în perspectiva Mileniului III, dorește să devină o țară dezvoltată. Am amintit că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
singura bază ideală erau sinceritatea și abordarea frontală, fără ocolișuri, de care nu m-am ferit de-a lungul întregii cariere diplomatice. Știam de la englezi că "minciuna are picioare scurte", iar vicepreședintele Comisiei, parlamentarul din Marea Britanie, David Atkinson, prezent la adunare, nu m-ar fi iertat. Adevărul și numai adevărul, oricât de crud ar fi putut fi pentru unii, constituia singura bază pentru o discuție reală, deoarece era de departe varianta mai avantajoasă pentru România decât propaganda de manipulare antiromânească de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]