12,026 matches
-
opacul, solidul. „Element d-azur”, marea este locul de Întîlnire a două universuri, rezultatul unei acțiuni de Întrepătrundere și, În primul rînd, efectul trecerii luminii printr-un corp dens, opac. Poezia lui Bolintineanu Îmbrățișează cu precădere corpurile fecundate de lumină. Albul (dalbul), frecvent pînă la teroare În poeme, face parte din aceeași familie de atribute. E starea inocentă a materiei. E faza sublimă a pasiunii: sublimul voluptății și al purității, două noțiuni care la Bolintineanu merg Împreună. Numai virginalul poate trăi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
locașul răpitor D-eternă primăvară, de vise și de-amor.” La Iscia, Proceda și Caprea, acolo unde lucește și delirează cerul, „blonda dimineață” despică pînzele de ceață... Fiind un poet de structură romantică, Bolintineanu iubește ceea ce Mallarmé numea „categoriile perverse”: albul și negrul, lumina și Întunericul, sclavia și libertatea, dragostea și moartea etc... Lingă răsărit este, În poemele lui, mereu un apus falnic, lingă stînca semeață o prăpastie adîncă... „Alături cu lumina e umbra care zace” - scrie poetul Într-un loc.
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tigru ce flămînzește”, un devastator de bogate grădini, femeia (evocată cu precădere În faza nubilității) trebuie să rumenească. Rumeneala, pentru a se pune În evidență, are Însă nevoie de o culoare de contrast. Este, s-a putut constata cu ușurință, albul, bălaiul. O metamorfoză plăcută se petrece sub ochiul celui ce intră În spațiul inocenței: albul se rumenește, fata dalbă se roșește „plăcut, ușor” (N-aude, n-avede, n-a Greul Pămîntului). Rumenirea nu trebuie, așadar, să fie prea puternică. Ca să rămînă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trebuie să rumenească. Rumeneala, pentru a se pune În evidență, are Însă nevoie de o culoare de contrast. Este, s-a putut constata cu ușurință, albul, bălaiul. O metamorfoză plăcută se petrece sub ochiul celui ce intră În spațiul inocenței: albul se rumenește, fata dalbă se roșește „plăcut, ușor” (N-aude, n-avede, n-a Greul Pămîntului). Rumenirea nu trebuie, așadar, să fie prea puternică. Ca să rămînă În nota inocenței, trebuie să fie ușoară, plăcută, rareori fața se Împurpură („la aceste vorbe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În părechere pe sîn alb de lăcrimioare, Și, ca roi de petre scumpe, gîndăceii smălțuiți Strălucesc, vie comoară, pe sub ierburi tăinuiți. O pătrunzătoare șoaptă umple lunca, se ridică. Ascultați!... stejarul mare grăiește cu iarba mică, Vulturul cu ciocîrlia, soarele cu albul nor, Fluturul cu plînta, rîul cu limpidele izvor. Și stejarul zice ierbei: «Mult ești vie și gingașă!ă Fluturașul zice floarei: «Mult ești mie drăgălașă!ă Vulturul uimit ascultă ciocîrlia ciripind; RÎu, izvoare, nouri, raze se Împreună iubind. Luncă, luncă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
el aproape inexistentă. Frigul nu-i, cu toate acestea, o metaforă morală În poemele de acum. Este, cum s-a dovedit de către toți comentatorii poeziei, o metaforă mai degrabă de ordin pictural, deși culoarea versurilor este slabă, stereotipă (iarna domină albul, primăvara verdele). Uneori această stereotipie a culorilor este de mare efect. Pohod ha Sybir este un puternic poem În tonuri bacoviene. Apare, aici, poate pentru prima oară cu mai mare subtilitate estetică În poezia română, ceea ce Bachelard numește maniheismul culorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Sybir este un puternic poem În tonuri bacoviene. Apare, aici, poate pentru prima oară cu mai mare subtilitate estetică În poezia română, ceea ce Bachelard numește maniheismul culorilor. Plumbul Întunecos al cerului, coloana funerară, osîndiții cu vinetele lor fețe contrastează cu albul indiferent al zăpezii. Apar, În fine, și vulturii ce dau roată, prin văzduh, falnicei grămade. O profunzime a imaginației, o dialectică a nuanțelor pe care Alecsandri le atinge rar: „Palid convoi, perdut, uitat, Coloana funerară Ea poartă-n frunte un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
intră vijelios ierburile și arborii, spațiul liric este acaparat de pardoșii, tigrii, șerpii gigantici, de elefanții și de celelalte „feare-ncrustate” de la India Brahmină. RÎurile Asiei, valea Cașmirului, mîndra insulă a Ceylonului, lacul Ciad și munții Lunii cu Îngrozitorul Pustiu, Nilul Alb la care se Închină un popor negru și alte misteruri ale Africii sînt evocate Într-un singur poem. O adevărată explozie de elemente, o geografie fabuloasă, o deschidere enormă a imaginației. Locul focului este luat de mîndrul soare: „În tine
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
el și să-l spele zilnic. Copiii manipulează jetoane/imagini a caror denumire conține sunetul „a”, urmărind: pronunțarea corectă a cuvintelor ce conțin sunetul „a” în diferite poziții; exerciții de analiză și sinteză fonetica având ca suport intuitiv imaginile (ac, alb, avion, albină, mac, masa, etc.). * Moment de relaxare împreună cu profesorul, elevii vor forma un cerc și vor executa unele mișcări ritmice pronunțând versurile hazlii: „Ala-bala portocala / S-a-ntâlnit în coș cu Pară De unde vii tu Ala-bala? / Vin de la alimentară”. → Prezentarea planșei
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
transmisie etc.); * prin măsurare indirectă (exemplu: puterea unui electromotor prin măsurarea încălzirii conductorilor, fiabilitatea unui utilaj cu ajutorul probelor de rezistență la uzură, calitatea unei acoperiri galvanice prin grosimea stratului depunerii etc.); * prin compararea obiectivă cu mostră etalon (exemple: gradul de alb al unei țesături, numărul de defecte pe cm2 la tablă etc.); * prin comparare subiectivă cu mostră etalon (exemple: grad de cromare, grad de vopsire, finisajul unei confecții etc.). De asemenea, sunt caracteristici determinabile organoleptic (o lampă electrică funcționează sau nu
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
senzualitate rituală, confesiune discretă și memorie cald învăluitoare, căci „dragostea-i uciderea desăvârșită”, „vis și mărginire amânată” (Adânc să credem în durată). Lirismul e inundat de culorile anotimpurilor, de ploile toamnei îndeosebi, sau e marcat de obsesia griului ori a albului, totul cenzurat de conștiința trecerii clipei: „Și ziua, și ora, și toamna mă doare, / Și ziua e plânsă și ora e mare, / Și toamnă-i în toate, în trup înserare, / Și ziua e miercuri și ora e miercuri, / Și peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
-i în toate, în trup înserare, / Și ziua e miercuri și ora e miercuri, / Și peste rotirea a sute de cercuri, / În liniștea caldă și dulce de roade, / Copila mea-ngână duioase silabe...” (Silabe, în Marival, 1974). În Nevoia de alb (1996) poetul își antologhează creația, revizuind ușor unele poeme cenzurate sau databile, cu intenția vădită a concentrării lirismului și a transpunerii reflecției în gnomism moral, uneori în versuri memorabile. Singura lui piesă de teatru reprezentată - Iubesc pe al 7-lea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
film: Ora zero (1979), Cursa cu obstacole (1980), ambele ecranizate de Nicolae Corjos. SCRIERI: Astrul nimănui, București, 1970; Marival, București, 1974; Cuvinte de reazem, București, 1977; Poeme, București, 1980; Unul cu altul, București, 1983; Căderea fructului, București, 1989; Nevoia de alb, pref. Nicolae Balotă, București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Baltag, „Astrul nimănui”, Scânteia tineretului”, 1970, 6 677; Damian Ureche, „Astrul nimănui”, O, 1970, 12; Magda Ursache, „Astrul nimănui”, CRC, 1970, 50; Constantin Pricop, „Astrul nimănui”, CL, 1971, 1; Constantin, A doua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
carte, 246-247; Dorin Tudoran, „Marival”, LCF, 1974, 21; Popa, Dicț. lit. (1977), 547; Tia Șerbănescu, Coerența mesajului poetic, TR, 1978, 9; Dan C. Mihăilescu, Echilibrul poeziei, LCF, 1978, 16; Fănuș Băileșteanu, „Cuvinte de reazem”, RL, 1978, 31; Constantin Sorescu, Polaritatea albului, SPM, 1978, 385; Lit. rom. cont., I, 531-534; Dumitru Radu Popa, „Unul cu altul”, RL, 1983, 45; Alex. Ștefănescu, Refuzul unei vârste, RL, 1989, 28; Alex. Ștefănescu, Risipitorul Coman Șova, RL, 1996, 43; Mariana Ionescu, „Nevoia de alb”, „Porto-Franco”, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
Sorescu, Polaritatea albului, SPM, 1978, 385; Lit. rom. cont., I, 531-534; Dumitru Radu Popa, „Unul cu altul”, RL, 1983, 45; Alex. Ștefănescu, Refuzul unei vârste, RL, 1989, 28; Alex. Ștefănescu, Risipitorul Coman Șova, RL, 1996, 43; Mariana Ionescu, „Nevoia de alb”, „Porto-Franco”, 1998, 6; Popa, Ist. lit., II, 597; Dicț. scriit. rom., IV, 467-468. M. Dț.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
Terasa Minerva, Terasa de Opal etc. Izvoarele acestea fierbinți au în general o temperatură a apei de cca. 73șC, un colorit variat în funcție de prezența unor bacterii, alge, oxizi. Algele termale suportă temperaturi de 75șC și au un colorit foarte variat: alb strălucitor, galben, verde, maro, oranj. Multe din terasele colorate conțin microorganisme fotosintetice care creează adevărate covorașe ce acoperă izvoarele fierbinți. Între microorganismele care trăiesc în aceste ape fierbinți se numără și procariotele. Acestea se dezvoltă extrem de rapid în aceste ape
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Medico-Legal din București a unor cadavre "speciale" în perioada 22 decembrie 1989-6 ianuarie 1990. Ele posedau, printre altele, arme și muniție parțial diferite de cele aflate în mod obișnuit în dotarea Armatei române. Aveau pașapoarte și buletine false, legitimații în alb, dar și o vestimentație specială. Aceasta din urmă cuprindea: căști de protecție kaki, combinezoane kaki, căptușite cu blană de miel, pulovere de tip militar, de culoare kaki sau albastră, lenjerie de corp chinezească; cizme cu carâmb scurt, care se închideau
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
contextul social în care se mișcă: cu cât sunt mai frustrați și izolați, cu atât sunt mai violenți"190. Un exemplu trist dar semnificativ este cel al tinerilor musulmani majoritari într-un ghetou din nordul Parisului. La vederea unei polițiste albe au amenințat-o cu violul și cu arderea feței cu acid. De ce? Pentru că, în conformitate cu propria interpretare a Islamului, ,,este de neconceput ca o femeie să dea ordine unor bărbați"191. O altă mare problemă o reprezintă tinerii occidentali din suburbiile
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
înfrânt, convins de inutilitatea protestului său, el reintră în mediul domestic, rutinier. Odată cu romanul Băiatul popii (1933) gazetarul-romancier e hotărât să atace mecanismul viciat al politicianismului, o zonă a vieții publice bine cunoscută lui. Tonurile devin acum excesive, pendulează între alb și negru, iar acțiunea se mută în lumea satului: politicienii veroși, în frunte cu ministrul de interne, ajutați de notabilitățile locale (primar, șef de post), îi obligă pe oameni să voteze după cum cer interesele unui partid sau ale altuia, cu toate că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
și el În nuvela Întoarcerea la viața, de oamenii muncii din uzine. (Ă). Dar dacă constatăm aceste trăsături Îmbucurătoare, trebuiesc menționate și anumite slăbiciuni. Mai persistă Încă tendința superficială de a trata temele complexe ale vieții În mod naiv, pe alb și negru. Aceasta se observă la Hera Bucur, la Zizi Munteanu, Vasile Fulgeanu. (Ă). Fără Îndoială, talentații noștri debutanți promit foarte mult. Tocmai de aceea trebuie să-i prevenim asupra unor greșeli elementare. (Ă) Un lucru câștigat și care constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
liniște» și aceste «scutiri» s-au câștigat prin lupta dârză de zi cu zi și se Întăresc În luptă Împotriva celor care ne pândesc dreptul la liniște. Că R. Petrescu - care e atât de bine informat, Încât scrie negru pe alb, că ultima Întrunire a Biroului Informativ al Partidelor Comuniste și Muncitorești s-a ținut la Praga (și nu la Budapesta) și care se exprimă Într-un stil agramat («cazul devine din ce În ce mai numeros» etc.) a putut Înșira aceste inepții, nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mureș, 1997; Între oglinzi, Târgu Mureș, 1998; Lumină lină, Târgu Mureș, 1999; Babel după Babel, Târgu Mureș, 2000; Manualul de ceară, Târgu Mureș, 2001; Aproape departe, Târgu Mureș, 2001; Solstițiu la echinox, Târgu Mureș, 2002; Zona liberă, Târgu Mureș, 2003; Alb pe alb, Târgu Mureș, 2003; Muntele Athos din Muntele Athos, Târgu Mureș, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, Nicolae Băciuț, „Muzeul de iarnă”, ST, 1986, 9; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1986, 48; Nicolae Steinhardt, Două texte poetice, TR, 1986, 50
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
Între oglinzi, Târgu Mureș, 1998; Lumină lină, Târgu Mureș, 1999; Babel după Babel, Târgu Mureș, 2000; Manualul de ceară, Târgu Mureș, 2001; Aproape departe, Târgu Mureș, 2001; Solstițiu la echinox, Târgu Mureș, 2002; Zona liberă, Târgu Mureș, 2003; Alb pe alb, Târgu Mureș, 2003; Muntele Athos din Muntele Athos, Târgu Mureș, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, Nicolae Băciuț, „Muzeul de iarnă”, ST, 1986, 9; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1986, 48; Nicolae Steinhardt, Două texte poetice, TR, 1986, 50; Constanța Buzea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
Trebilor din Lăuntru, care fac referire la „(...) curățirea și oprirea răului”. Pentru o mai bună organizare administrativă s-a hotărât împărțirea orașului în cinci ciastii (despărțituri), fiecare condusă de un comisar, departajate „pe vopsele - alb-negru, alb-roș, alb-verde, alb-galben închis, negru alb”. Situația era similară și pentru regiunea Țării Românești. În celebra sa lucrare intitulată „Studii bizantine de istorie economică și socială” istoricul Gheorghe Brătianu afirmă următoarele: „la începutul secolului al XIX lea, cartierele anumitor orașe din Țara Românească erau desemnate prin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
general, croitorii abordau modelul trei sferturi -, ajungându-se la „performanța”, în cazul tinerelor lipsite de prejudecăți, expunerii picioarelor până la nivelul genunchilor. De regulă, taioarele, ce au dominat peisajul vestimentației feminine în perioada interbelică, erau realizate din materiale de culoare deschisă, albul fiind una din culorile preferate. Bacăul dintre cele dou) războaie mondiale a avut un număr ridicat de croitorii. În anul 1925, numai pe strada Mare funcționau un număr de 28 de astfel de ateliere, toate evreiești, dintre care cele mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]