15,743 matches
-
apă grea și îmbogățeau uraniul și plutoniul pentru o centrală termonucleară. Și iranienii spun că instalațiile lor fac exact același lucru, dar rămâne ca și evreii să-i creadă. În cazul unei asemenea decizii, trebuie ca evreii să ceară acordul americanilor, dar tare mă tem că, uneori, americanii trebuie să ceară acordul evreilor. Rămâne să explic cu altă ocazie de ce cred eu că lucrurile stau așa. În orice caz, o eventuală intervenție americană sau israeliană în Iran ar avea consecințe greu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pentru o centrală termonucleară. Și iranienii spun că instalațiile lor fac exact același lucru, dar rămâne ca și evreii să-i creadă. În cazul unei asemenea decizii, trebuie ca evreii să ceară acordul americanilor, dar tare mă tem că, uneori, americanii trebuie să ceară acordul evreilor. Rămâne să explic cu altă ocazie de ce cred eu că lucrurile stau așa. În orice caz, o eventuală intervenție americană sau israeliană în Iran ar avea consecințe greu de estimat. Nu cred că vor interveni
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
argumente dintre care unele s-au dovedit ulterior false. Europa s-a împărțit în două: unele țări, membre ale NATO, ca Franța și Germania, s-au opus de la început intervenției; altele, mai ales dintre fostele țări socialiste, au fost pentru. Americanii, nervoși, i-au numit pe primii "Europa Veche", depășită de vremuri, iar pe ceilalți "Europa Nouă", adică, vezi bine, progresistă și cu simțul realității. În Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ne-am certat, ca la ușa cortului, pe chestiunea aceasta
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nu? Cea mai importantă țară din toate punctele de vedere, economic, financiar, militar etc. și care, de fapt, a și nășit Alianța, este SUA; nu există, practic, decizie cât de cât importantă în cadrul NATO care să nu fie luată de americani. Ei duc greul, dar tot ei și conduc. Există și o Adunare Parlamentară a NATO, compusă din reprezentanți trimiși de parlamentele naționale ale țărilor-membre. Am fost o perioadă membru al acestei Adunări și am participat la prima ei sesiune de după
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lucru în Irak. În ultima vreme, situația din Irak s-a complicat foarte mult; dar nu numai în Irak, ci și în cadrul Alianței în legătură cu Irakul. Acolo, așa cum am mai spus, este un război civil de o cruzime nemaiîntâlnită. Mor și americani tot mai mulți, cheltuielile cresc exponențial, iar în SUA sporesc, pe zi ce trece, protestele față de participarea țării la tragedia irakiană. Pe de altă parte, unii aliați ai Americii și-au retras trupele din Irak (Italia, Spania), iar alții sunt
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
aflați în conflicte care n-o privesc direct. De aceea, eu cred că noi dăm o prea mică atenție unei probleme care ar merita o dezbatere serioasă. Cazul celor doi români rătăciți în Irak și reținuți vreo trei luni de americani a fost folosit ca armă în războiul politic intern, mascând adevărata problemă: dacă și de ce mai este necesară prezența soldaților noștri în Irak? Nu mă hazardez să dau un răspuns hotărât pentru că încă nu am toate datele necesare. Constat, totuși
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
văzut că nu am câștigat nimic. Dimpotrivă, pierdem mereu, pentru că întreținerea militarilor noștri în Irak costă foarte mult, iar povara este suportată de statul român. Era vorba, la un moment dat, ca o parte a poverii să fie preluată de americani, dar nu mai știu mărimea ei și nici dacă acest lucru chiar s-a întâmplat. După cum vedeți, eu doar pun niște întrebări, nu dau cu parul. Și nu dau cu parul pentru că știu dintr-o experiență diplomatică suficient de lungă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
politic intern pentru a mai da atenție unui "fleac" cum ar fi militarii noștri care luptă pe alte meridiane și paralele. 14 21 februarie 2007 Scutul și memoria O nouă temă agită, de câteva săptămâni, cancelariile europene și nu numai: americanii vor să instaleze un sistem antirachetă în două țări din Europa. Țările sunt Polonia și Cehia. Sistemul este format din două componente: un radar care monitorizează tot ce mișcă pe o mare întindere a cerului european și rampe de lansare
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
rachetelor care trebuie să intercepteze și să distrugă orice rachetă dușmană cu rază scurtă sau medie de acțiune, indiferent de încărcătura pe care o poartă. Radarul va fi în Cehia, iar rampele în Polonia. Este un sistem pur defensiv spun americanii și de aceea se mai numește, cu un termen împrumutat din arsenalul medieval, SCUT. Rusia a reacționat imediat. Ea pune două întrebări: 1. De ce este nevoie de un asemenea scut în Europa, din moment ce nimeni nu are intenția să o atace
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Reagan și Gorbaciov, care desființa, în mare parte, arsenalul de rachete cu rază scurtă și medie al celor două țări. Și atunci, dacă nici dușman nu există, și nici arme de care să te aperi, pentru ce un asemenea scut? Americanii răspund: dar Coreea de Nord și Iranul, nu-i vedeți că se înarmează tocmai cu asemenea tipuri de rachete? Și atunci rușii pun a doua întrebare: 2. Dacă-i așa, de ce nu instalați scutul în România și Bulgaria, de unde pot fi interceptate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
întreaga istorie a omenirii arată că niciodată o mare putere victorioasă nu rămâne singură în ring prea multă vreme; apare întotdeauna, printr-un proces aproape natural, un adversar care îi dispută locul. Dar rușii nu s-au supărat numai pe americani, ci și pe polonezi și cehi. Au formulat chiar amenințări, mai mult sau mai puțin voalate, la adresa acestora. Aceștia, însă, nu s-au speriat, ci chiar au dat răspunsuri rapide și țâfnoase. Cum își permit Polonia și Cehia să înfrunte
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mai mult sau mai puțin voalate, la adresa acestora. Aceștia, însă, nu s-au speriat, ci chiar au dat răspunsuri rapide și țâfnoase. Cum își permit Polonia și Cehia să înfrunte marea Rusie? Desigur, în primul rînd, pentru că îi au pe americani alături. Dar mai intervine un factor, poate mai puțin vizibil, dar cred că foarte important: memoria istorică. Așa cum spuneam și cu altă ocazie, trecutul influențează întotdeauna prezentul, atât la nivelul individului, cât mai ales la cel al marilor comunități umane
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în țară, cu excepția celor câtorva sute sau poate o mie de membri ai PCR. Războiul a fost crâncen; foarte mulți români și-au lăsat oasele pe câmpiile nesfârșite ale Rusiei, la Cotul Donului, în Crimeea, în sudul Ucrainei etc. Intervenția americanilor a schimbat soarta războiului, astfel că în august 1944 am fost nevoiți să încetăm lupta împotriva Aliaților și să întoarcem armele. Dar pe teritoriul nostru, în august '44, dintre Aliați erau doar sovieticii. Se știe ce-a urmat. Noi am
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
aceste condiții, nu este de mirare că au început să se agite și kurzii din Iran, dar mai ales din Turcia, visul lor la un stat propriu, independent părând mai aproape de realitate ca niciodată. Lucrurile s-au complicat și pentru ca americanii îi sprijină în Irak pe cei care au fost cei mai mari dușmani ai lui Saddam. Or turcii deși membri ai NATO și aliați fideli ai americanilor nici nu vor să audă de un stat kurd independent. Chestiunea este foarte
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
independent părând mai aproape de realitate ca niciodată. Lucrurile s-au complicat și pentru ca americanii îi sprijină în Irak pe cei care au fost cei mai mari dușmani ai lui Saddam. Or turcii deși membri ai NATO și aliați fideli ai americanilor nici nu vor să audă de un stat kurd independent. Chestiunea este foarte dificilă întrucât Turcia nu este Serbia, adică un fost stat socialist cu doar nouă milioane de locuitori. Turcia are 70 de milioane de locuitori, o forță militară
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
toți, și dinăuntru, și din afară, și care a ținut pînă în 1990. În 1982 Israelul a ocupat Beirutul, milițiile nu știu căror grupări au ucis sute de civili palestinieni în cele două tabere, Sabra și Shatila, au intervenit și americanii etc. Creștinii luptau cu musulmanii, sunniții cu șiiții, palestinienii cu evreii, dar și cu ceilalți încât, la un moment dat, nu se mai știa care sunt dușmanii și care prietenii. Rezultatul a fost o țară frumoasă transformată în ruine. După
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
o discuție care rămâne pe altădată. 31 mai 2007 Echilibru și dezechilibru Cancelariile țărilor NATO se mobilizează, presa a dat în clocot, iar mulți oameni sunt îngrijorați de ultima declarație a președintelui rus Vladimir Putin. El a spus că dacă americanii nu renunță la preconizatul sistem (scut) antirachetă din Cehia și Polonia, Rusia își va direcționa rachetele balistice cu încărcătură nucleară spre ținte din Europa. Unii prieteni mi-au spus chiar că se tem de izbucnirea unui conflict nuclear, mai ales
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
las eu, mai lași tu, convorbiri secrete, manipularea opiniei publice, comisii de experți, amânări, declarații agresive urmate de altele pașnice, demonizarea adversarului pigmentată cu gesturi de prietenie ș.a.m.d. constituie un instrument de primă mână al diplomației "scutului". Întâi, americanii au declarat că instalează acest scut un radar și baterii de lansatoare în Cehia și Polonia. Cehii și polonezii au zis OK. Rusia și-a declarat, la început, "neliniștea" și "nedumerirea" în legătură cu necesitatea lui. Americanii au zis, apoi, că nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
mână al diplomației "scutului". Întâi, americanii au declarat că instalează acest scut un radar și baterii de lansatoare în Cehia și Polonia. Cehii și polonezii au zis OK. Rusia și-a declarat, la început, "neliniștea" și "nedumerirea" în legătură cu necesitatea lui. Americanii au zis, apoi, că nu Rusia este vizată, ci Coreea de Nord și Iranul, ba, mai mult, așa cum se știe, scutul este un mijloc de apărare, și nu de atac. Dacă-i așa, atunci de ce nu-l puneți acolo unde ajung rachetele
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cehii și polonezii. "Asta să le-o spuneți naivilor, și dacă-i pe-așa, atunci suntem obligați să îndreptăm rachetele noastre balistice spre ținte din Europa, inclusiv din România și Bulgaria, unde sunt baze americane", au ripostat rușii. Și atunci, americanii au aruncat bomba: dacă nu ne credeți sau vă temeți, veniți cu noi să construim scutul împreună și să ne apărăm de dușmanii care sunt și ai noștri și ai voștri. Rușii au căzut pe gânduri, dar nu într-atât
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
publică și-a concentrat atenția mai ales pe disputa SUA Rusia pe tema scutului. Este un succes al "jocului de picioare" practicat de Rusia, care l-a și îmbogățit, cu această ocazie, cu o fentă nouă. Putin le-a spus americanilor că este de acord ca Rusia să participe la scut, dar acesta să fie instalat la Garbala, în Azerbaidjan, unde rușii au deja un radar care acoperă o mare parte din Asia. Bush n-a putut zice NU, dar a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
la Garbala, în Azerbaidjan, unde rușii au deja un radar care acoperă o mare parte din Asia. Bush n-a putut zice NU, dar a spus că doar experții vor decide. A răspuns, așadar, tot cu o fentă, iar acum americanii, cu experții în frunte, caută argumente pentru a respinge propunerea lui Putin. Numai că acesta se aștepta la așa ceva, așa încât a mai propus drept locații posibile Irakul sau o platformă marină. Oriunde, așadar, numai în Europa NU și, mai ales
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de război? În consecință, Hamas a ocupat Gaza, iar Al-Fatah-ul a rămas stăpân în Cisiordania. Mahmoud Abbas a demis guvernul lui Ismail Hanyeh și a format unul nou, "de urgență", alcătuit din tehnocrați și care nu mai ascultă de parlament. Americanii au anunțat că-l sprijină banii au început deja să curgă -, de asemenea Israelul și unele țări europene puternice. Cred, în plus, că Israelul are cale liberă să reocupe Gaza manu militari, iar evreii nu așteaptă de două ori o
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
încovoia. Au fost deja arestați câțiva suspecți, toți de origine indo-pakistaneză cel puțin așa zic ziarele -, iar bănuielile se îndreaptă automat către Al-Qaeda. Se subînțelege că toți teroriștii, ca și suspecții actuali și potențiali, sunt musulmani. Francezii, spaniolii, nemaivorbind de americani, strâng și ei rândurile. Sunt convins ca Scotland Yard-ul, MI5, MI6 britanice vor împiedica avertizate fiind atentatele puse la cale în "cinstea" celor din iulie 2005 de la Londra; același lucru îl vor face și forțele de ordine și serviciile
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pe rând. a. Dacă Orientul Mijlociu nu ar fi avut rezervele de petrol și gaze pe care le cunoaștem, niciuna din marile puteri nu ar fi dat o atenție deosebită zonei. Cu riscul de a părea cinic, sunt convins că pe americani și pe aliații lor apropiați (Anglia) i-ar fi durut în cot de Saddam Hussein, de dictatura lui și de prezumtivele lui arme de distrugere în masă. Economia lumii de azi, însă, nu poate funcționa fără petrol. Americanii sunt cei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu[Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]