12,570 matches
-
va renunța să sublinieze că iconoclastul nostru Întâi a reprodus și apoi a spart vechile tipare; dar el va trebui să admită fidelitatea științifică a copiei. Ricardo e o promisiune argentiniană; povestirea sa despre contesa de Chinchón va uni cufundările arheologice cu spasmul neofuturist. Această trudă necesită confruntarea in-foliilor lui Gandía, Levene, Grosso și Radaelli. Din fericire, exploratorul nostru nu e singur. Eliseo Requena, devotatul său frate de lapte, Îl secondează și-l Îmboldește În periplu. Pentru a-l defini pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu credeți că exagerez: existau prevăzute, totuși, două ore de program "de voie" pe zi... Iată imaginea ideală a unei vacanțe japoneze, cu care organizatorii proiectului sperau să "spargă" piața turistică... Îmi închipui varianta națională a acestui concediu, cu studii arheologice la Herculane, de documentare la Peștera Muierii, antropologice pe lângă țărăncile cu broboadă, vânzând porumb fiert, zmeură și faguri la marginea drumului, atunci când se face vad, pe înserat, și lumea iese la plimbare, hai-hui, hai-hui... Pe bancheta autobuzului, încovoiată de dureri
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mitică. El este specific mentalității mitice autohtone doar în măsura în care s-a manifestat în forme specifice, câteodată inedite. Acțiunea sa se verifică atât sincronic, pe orizontala spațiului cultural românesc, cât și diacronic, pe verticala timpului, mergând de la vechi mărturii istorice și arheologice până la manifestări mito-rituale aproape con temporane. Pe de altă parte, principiul Ordine și Haos nu acționează întotdeauna singur, ci corelat cu alte principii mitice care alcătuiesc împreună o specifică și destul de precis conturată mentalitate mitică autohtonă. Abia reconstituind această mentalitate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
daimonilor) furtunii de către geți, în timp ce zeul lor făcea același lucru mânuind fulgerul, este o primă atestare documentară (secolul al V-lea î.e.n.) a acestei mentalități și practici magice. Mult citata informație a lui Herodot pare a fi întărită de date arheologice. Este vorba de o cnemidă (datată din secolul al IV-lea î.e.n.) desco perită în mor- mântul princiar getic de la Agighiol (județul Tulcea), pe care este repre zentat un călăreț arcaș săgetând un balaur uranian (7, p. 45). În secolul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fost totuși dovedit că un anumit număr de elemente culturale preindo-euro pene și paleoindo- europene s-au conservat aici mai bine decât oriunde în Europa (79, p. 191). Dat fiind că practicile ritual-funerare în discuție nu au putut fi atestate arheologic (din motive lesne de înțeles), antropologii au căutat și au găsit mărturii în izvoarele arhaice literare și icono- grafice, în încercarea de a stabili vechimea, persistența, semnificația și răspândirea geografică (inclusiv în Europa) a obiceiului (51, pp. 1084-1097, apud 46
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu este decât foarte vag mascată. Sf. Martha își dăruiește propria virginitate balaurului, în vederea „legării” magico-erotice a acestuia. Punând în discuție posibilitatea supraviețuirii în forme folclorice a tradiției arhaice referitoare la preoții-anahoreți daco-geto-misieni, merită să comentez unele mărturii istorice și arheologice care fie au fost neglijate de cercetători, fie au fost abordate din alte perspective decât cea a studiului de față. Se știe - sau cel puțin se bănuiește - rolul major pe care l-a jucat balaurul în mitologia geto-dacilor. Nu deținem
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de „vreo altă buruiană narcotivă” (sic !), nu numai aruncând-o în foc sau pe pietre încinse, ci și arzând-o în lulele de lut negru, prelungite cu „un feliu de țeve subțiri”. Obiectele au fost descoperite de el în excavații arheologice în Muntenia, în județele Romanați, Ialomița și Dolj. Prin urmare, a conchis Bolliac, termenul kapnobatai, folosit pentru a-i denumi pe preoții traci, ar trebui tradus nu prin „[cei care] umblă prin fum”, ci prin „[cei care] umblă fumând” din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fumurile archeologice ce ies din lulele prehistorice”. Odobescu a admis că în Europa de Vest (Elveția, Germania, Franța, Marea Britanie) arheologii au găsit într-adevăr pipe antice de lut, de fier sau de bronz, dar că astfel de obiecte nu ar fi atestate arheologic sau documentar la populațiile din restul continentului (68). S-ar putea ca Odobescu să se fi înșelat. În afară de „lulelele prehistorice de lut negru” prezentate de Bolliac, sunt și unele atestări documentare. Plinius cel Bătrân, de pildă, descria folosirea unui soi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
marginalizeze pe diverșii diletanți din arheologie, o disciplină științifică aflată, în România de la jumătatea secolului al XIX-lea, in statu nascendi. Odobescu voia să mai potolească pretențiile de arheolog profesionist ale lui Cezar Bolliac, care se mândrea cu președinția Comitetului arheologic. În ceea ce privește rubrica de arheologie pe care a susținut-o acesta din urmă în ziarul său Trompeta Carpaților, Odobescu susținea că Bolliac are o „pană măiastră”, dar „ușuratică” și o „puternică imaginațiune de poet și de ziarist”, dar „pe care nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pârvan scria în 1926 că este o practică „până astăzi folosită de țăranii noștri” (66, p. 89). La rândul său, vorbind tot despre daci, care, chipurile, fumau cânepă din lulele de lut (pe care le-a prezentat ca fiind descoperiri arheologice), Cezar Bolliac scria în 1873 că „până astăzi locuitorii Daciei fumează diferite plante narcotice” (68). Din păcate, nici Cezar Bolliac, nici Vasile Pârvan nu au dat exemple, dar afirmațiile lor sunt corecte. În Oltenia, Moldova, dar și în alte zone
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
făceau păgânii, când turnau vinul în ulcioare, ceea ce este iarăși oprit” (96). Spre deosebire de cultivarea și utilizarea tutunului, atestate în zona balcanică de la sfârșitul secolului al XVI-lea, practicarea viticulturii și consumarea vinului în spațiul carpato-dunăreano-pontic sunt activități confirmate de descoperiri arheologice (cosoare de viță-de-vie, amfore indigene etc.), ca și de unele relatări antice. Claudius Aelianus, de exemplu, nota că „despre traci s-a dus vestea că sunt grozav de bețivi” (Felurite istorioare, III, 15). Grecii foloseau zicala „a bea ca un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
criminal”. Honigberger avea această poziție empatică fiind, la rândul său, un opioterapeut convins. „Opiumul e în Europa, ca și în India - scria el -, unul dintre cele mai importante mijloace curative” (62, pp. 108, 308). De fapt, în Europa, conform mărturiilor arheologice, macul (ca și măselarița) a fost cultivat și folosit încă din neolitic. Era apreciat pentru aceleași efecte pentru care era utilizat în cadrul medicinei populare românești : toate părțile plantei (rădăcină, tulpină, flori, capsule, semințe) sunt folosite (decoct, infuzie, macerare în vin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
școală a renăscut prin vrednicia ei; a dovedit o rapidă adaptare la cerințele vremii și incontestabile calități de manager. Profesor de execepție, a contribuit la ridicarea prestigiului acestei școli prin munca de cerecetare începută la Probota (săpături, descoperirea unor probe arheologice - ceramică, unelte, morminte), și prin publicarea rezultatelor în reviste de specialitate. Cabinetul și cercul de istorie COLUMNA, rezultatele meritorii ale elevilor la concursuri și olimpiade, programe artistice reușite, toate dovedesc că Maria Vrabie a fost un dascăl complet. Ca director
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1850]
-
timp a luat dimensiunile unei monografii. În 1940, apare versiunea românească a lucrării, moment marcant În evoluția studiului acestei probleme mai ales prin noua metodă de investigație, utilizată de autor, aceea a cercetării unor izvoare foarte diversificate: geografice, etnografice, filologice, arheologice. O astfel de metodă, l a condus pe Gh.I.Brătianu la o concluzie deosebită a cercetării sale, cea privitoare la părăsirea Daciei romane de către Aurelian: Ea a Însemnat fără Îndoială o retragere a granițelor romane, dar n-a Întrerupt contactul
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
localități ce se găsesc pe malul stâng al Siretului, mai puțin municipiul Bacău, care este și reședința județului, unde Siretul își primește afluentul Bistrița și este situat pe malul drept. Pe valea Siretului, în acest județ s-au aflat elemente arheologice străvechi legate de stră-strămoșii noștri. Locuitorii județului sunt organizați în două municipii: Bacău și Onești, cinci orașe: Buhuși, Comănești, Moinești, Slănic-Moldova și Târgu Ocna, ca și 74 de comune. Toți se mândresc cu cele 28 de personalități de marcă, născute
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
datorită formei de relief: în văi și lunca Prutului sunt mai multe feluri de cernozomuri, iar pe podiș, soluri cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din perioada neoliticului până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
localități ce se găsesc pe malul stâng al Siretului, mai puțin municipiul Bacău, care este și reședința județului, unde Siretul își primește afluentul Bistrița și este situat pe malul drept. Pe valea Siretului, în acest județ s-au aflat elemente arheologice străvechi legate de stră-strămoșii noștri. Locuitorii județului sunt organizați în două municipii: Bacău și Onești, cinci orașe: Buhuși, Comănești, Moinești, Slănic-Moldova și Târgu Ocna, ca și 74 de comune. Toți se mândresc cu cele 28 de personalități de marcă, născute
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
datorită formei de relief: în văi și lunca Prutului sunt mai multe feluri de cernozomuri, iar pe podiș, soluri cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din perioada neoliticului până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pe Casa Albă s-au înmulțit petele negre. * Ani în șir ne-am rugat să vină americanii; acum au venit, dar nu mai scăpăm de ei. * Alintul nu exprimă întotdeauna un sentiment de dragoste. * Nu orice oală spartă este relicvă arheologică. * Dacă te temi de tăieturi, nu folosești cuțitul. * Dacă ești funcționar de stat, nu înseamnă că trebuie să stai degeaba. Sufletele bune pătimesc cel mai mult. * Nici un pierde vară nu-și anunță paguba prin mica publicitate. * În război, gloanțele nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
expunerea în aer liber și aruncatul în apă a cadavrelor au fost primele urmate de incinerare și, în final, de înhumare. În opinia sa înhumarea a fost condiționată de apariția uneltelor și a fost ulterioară incinerării. Din punct de vedere arheologic, astăzi se cunoaște că o asemenea afirmație este complet greșită, în Paleolitic practicându-se înhumarea, iar incinerarea apărând doar sporadic în perioadele ulterioare și extinzându-se puternic în fazele finale ale Neoliticului 148. Prin urmare, remarc, din nou, caracterul speculativ
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
viază (trăiește)"188. El venea cu o ipoteză interesantă, separând, în funcție de climă, preferința pentru incinerare: populațiile din sud o practicau datorită climei, cele din nord datorită suprafețelor mici de sol cultivabil, iar altele datorită credințelor religioase. Șerboianu arată că dovezile arheologice certifică faptul că pe teritoriul României s-a practicat incinerarea. Or, toate aceste situații îl determinau să pledeze pentru superioritatea cremațiunii, ca practică, punându-se din nou gaj asupra caracterului just al acesteia: Dacă inițiatorii de astăzi ai cremațiunii la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
perimată prin venirea lui Cristos. Aici, actualitatea Părinților pare de netăgăduit, deoarece numai metoda exegetică a Părinților, care văd în Vechiul Testament figuri (typoi) ale lui Cristos, poate face ca „Vechiul Testament să înceteze a mai fi privit ca o simplă curiozitate arheologică și să devină o hrană vie pentru suflete”. Dar, încă o dată, atenție!, nu e vorba despre o întoarcere in illo tempore, o nostalgie paseistă. „Efortul care ni se cere”, precizează Daniélou, „este de a regăsi, dar în raport cu achizițiile științei contemporane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
băut. Într-o zi face un infarct. Cei de la urgențe Îl găsesc cu o sticlă goală de Jack Daniel’s Într o mână și cu piatra aia În cealaltă. O privesc și se gândesc că-i ceva vechi, În sfârșit, arheologic, tipul era om de știință, nu? Așa că se hotărăsc s-o dea universității. Piatra trece din mână În mână până când ajunge Într-o expoziție arheologică organizată În campus. Nimic deosebit, doar niște obiecte colecționate de-a lungul anilor de catedra
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]