13,008 matches
-
trimiteri la evenimentele relatate de Dio Cassius și de celelalte surse, care au avut loc în perioadele anterioare. În plus, opera "Istoria Romana" conține numeroase greșeli, fiind amestecate legende, descrieri și fapte eroice ieșite din comun, majoritatea lor nefiind confirmate arheologic (spre exemplu, ascunderea tezaurului dacic sub râul Sargeția). Istoricul Ciprian Plăiașu a constatat că în film sunt prezente o serie de elemente care țineau de „Epoca de Aur”: întruniri frecvente (ultimul sfat al dacilor la Sarmizegetusa, întâlnirea lui Traian cu
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
dintre puținele biserici-sală romanice ale secolului XIII. Particularitățile monumentului au preocupat pe mulți cercetători iar enigmele lui au putut fi dezlegate abia prin săpăturile întreprinse în 1970-1971 de către arheologul Mariana Dumitrache, care prezintă rezultatele lor într-un studiu amplu "Cercetări arheologice și ale istoriei arhitecturii în zona Rupei", apărut în Forschungen zur Volks- und Landeskunde, vol. 21, nr. 2, 1978. În prezentarea monumentului preluăm cele constatate asupra istoriei construcției, concluzii obținute pe baza investigațiilor cercetătoarei. Poziția retrasă a așezării explică și
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
cum s-au construit în cele mai multe așezări săsești în decursul secolului XIII pe "pământul crăiesc". Adaptarea capelei s-a efectuat în etape, în concordanță cu evoluția socială a coloniștilor și condițiile istorice respective. Așa cum rezultă din analiza și interpretarea cercetărilor arheologice, capela s-a folosit, în prima etapă a evoluției așezării săsești, fără lărgire planimetrică, construindu-se doar o tribună de vest, susținută de patru arcade semicirculare, purtate de trei coloane cilindrice. Ipoteza aceasta este susținută de cele trei capiteluri romanice
Biserica fortificată din Viscri () [Corola-website/Science/326529_a_327858]
-
de basoreliefi. Înca se discută al cărui grup etnic celt aparțină, dacă au fost a Eosilor sau au fost a Cibarcilor. Oricum, desigur ca ei au avut contacte cu romanii, deși pe aici nu se au găsit urme de vestigii arheologice ale romanilor. Ribadeo a fost, împreună cu Viveiro și Mondoñedo, localitatea cea mai importantă din fostă Provincie Mondoñedo. A fost acordat de Regele Ferdinand al III-lea Cartă de Oraș care îi dădeau privilegii precum dreptul de a convoca o Piață
Ribadeo () [Corola-website/Science/326537_a_327866]
-
culoar lateral, ale cărei ziduri și ferestre inițiale au dispărut astfel. Catedrala a fost deteriorată de o gravă tornadă în ziua de 24 august 1999. Evaluarea daunelor a relevat probleme structurale și catedrala a intrat în masive reparații și cercetări arheologice. Turla Brunin a fost stabilizată în 2003. Ca recunoaștere a valorii culturale a catedralei din Tournai, UNESCO a desemnat-o loc în patrimoniul mondial în 2000.
Catedrala Notre Dame din Tournai () [Corola-website/Science/326545_a_327874]
-
săsesc "Pult", în , în ) este un sat în județul Mureș, Transilvania, România. Este reședința comunei Apold. Denumiri în decursul timpului: Apold (1337), Trappolden (1500), Pold (1549). Localitatea este situată pe părâul Șaeș afluent al râului Târnava Mare. Pe baza descoperirilor arheologice făcute pe teritoriul localității, prin care s-au găsit vase ceramice în bordeie al căror tip de construcție era de domeniul trecutului în spațiul german încă din secolul al XI-lea, se poate spune că așezarea de la Apold exista înainte de
Biserica fortificată din Apold () [Corola-website/Science/326597_a_327926]
-
vase ceramice în bordeie al căror tip de construcție era de domeniul trecutului în spațiul german încă din secolul al XI-lea, se poate spune că așezarea de la Apold exista înainte de colonizarea săsească din Transilvania. Bordeiele descoperite au fost atribuite arheologic românilor sau pecenegilor. Prima mențiune documentară a localității este într-un înscris din anul 1309 prin care un anume Nikolaus de Apoldia era prin cei care erau parte vătămată într-un proces contra episcopului de Alba Iulia. Apold aparținea în
Biserica fortificată din Apold () [Corola-website/Science/326597_a_327926]
-
tradiția evreiască, a fost Templul lor, în perioada Bizantină a fost clădită o biserică. Când musulmani au cucerit teritoria, ei au distrus biserica și au clădit o mare moschee, Cupola Stâncii, care e socotită sfântă și ei nu permit cercetări arheologice. Din această cauză nu a fost găsită nicio urmă a Templului lui Solomon, de aceea sunt arheologi care cred că acesta nu ar fi existat în mod real. Israel Finkelstein, profesor la Universitatea Tel-Aviv a lansat controversata teorie a "decalajului
Regatul evreu unit () [Corola-website/Science/326660_a_327989]
-
care este o consecință a faptului că fundamentaliștii religioși au pierdut controlul asupra arheologiei Levantului antic, lucru care s-a întâmplat în SUA cu 50 de ani mai târziu decât în Europa. El afirmă că minimaliștii nu au inventat dovezile arheologice care contrazic Biblia ebraică, ci doar au dedus din ele concluzia firească, anume că relatările Bibliei sunt fictive. După el, Finkelstein ar fi și el tot un minimalist, deoarece a păstrat ideea că ele sunt în mare parte fictive, deși
Regatul evreu unit () [Corola-website/Science/326660_a_327989]
-
Yosef Garfinkel și Doron Spielman (ultimii doi fiind șefi de excavații ale unor situri pretinse davidico-solomonice), că deși unele descoperiri recente ar putea pune la îndoială teoriile lui Finkelstein, teza imperiului unit sub domnia lui David rămâne nesusținută de dovezi arheologice, fie și pe motivul menționării doar în treacăt de către Biblie a realizărilor politice ale regelui Omri, asupra existenței și puterii căruia există dovezi arheologice de netăgăduit. După ea, acest lucru indică resentimentele față de regatul Israel ale autorilor din regatul Iuda
Regatul evreu unit () [Corola-website/Science/326660_a_327989]
-
la îndoială teoriile lui Finkelstein, teza imperiului unit sub domnia lui David rămâne nesusținută de dovezi arheologice, fie și pe motivul menționării doar în treacăt de către Biblie a realizărilor politice ale regelui Omri, asupra existenței și puterii căruia există dovezi arheologice de netăgăduit. După ea, acest lucru indică resentimentele față de regatul Israel ale autorilor din regatul Iuda. Conform acestui documentar BBC: Sigur, Garfinkel și Spielman erau de părere că siturile ale căror excavații le conduc ei demonstrează existența regatului lui David
Regatul evreu unit () [Corola-website/Science/326660_a_327989]
-
gotică a artei medievale transilvănene a secolului al XV-lea. Spre aceeași concluzie îndeamnă atât similitudinile existente între această biserică și lăcașurile de cult zărăndene din Crișcior și Ribița, datate în primii ani ai aceluiași veac, cât și rezultatele săpăturilor arheologice întreprinse în anul 2000. Primei faze de construcție pare să-i fi aparținut doar parterul si primele două niveluri ale clopotniței, care, împreună cu o navă de mici dimensiuni (circa 4 x 2,50 m), au constituit părți ale unei mici
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
lui îndelungate. "Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova", din Ploiești, deține un inel sigilar descoperit la Târgșoru Vechi, Prahova. Inelul sigilar de aur, cu chaton oval, este decorat cu o floare de crin heraldică dublă, asimetrică. În cursul săpăturilor arheologice efectuate la Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești a fost decoperit, între altele, și inelul sigilar al lui Dragotă Tăutulovici. "Muzeul Literaturii Române", din Iași, deține în colecțiile sale și inelul sigilar, din aur, care i-a aparținut lui Mihai Eminescu
Inel sigilar () [Corola-website/Science/326662_a_327991]
-
1292, este locul de naștere al cunoscutului istoric Silviu Dragomir. La marginea localității se află biserica „Sfântul Arhanghel Mihail”, una dintre cele mai vechi și mai valoroase ctitorii ortodoxe românești, inclusă, de peste un secol, pe lista monumentelor istorice transilvănene. Cercetările arheologice întreprinse în anii 1977 și 1984 au sugerat faptul că aspectul actual al lăcașului de cult este rezultatul a cel puțin patru etape constructive distincte. Astfel, în faza originară, corespunzătoare secolelor X - XI, s-ar fi ridicat un edificiu cvadrilob
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
în nordul fortificației nu avea metereze, drumuri de strajă sau guri de aruncare, zidurile având în schimb o grosime impresionantă de circa 3,5 metri. Tradiția orală vorbește despre existența pe această colină a unui vechi palat regal, dar cercetările arheologice efectuate în zonă, menționează existența unei biserici vechi care domina incinta de nord. Ca urmare a unor deteriorări accentuate, susceptibile de distrugeri armate, cărora le-a rezistat doar corul și unele porțiuni de ziduri, s-a început ridicarea unei biserici
Cetatea din Slimnic () [Corola-website/Science/326723_a_328052]
-
ai/artie] 28, popa chir G[hena]die”. În acest caz, încăperile din turn, dotate cu sobe cu horn, au putut suplini, măcar parțial, rolul unor chilii; altele, greșit identificate cu ruinele unei vechi curți nobiliare - o demonstrează rezultatele cercetării arheologice din anul 1981 -, fuseseră ridicate în apropiere. Așadar, posibilitatea funcționării unei mănăstiri ar trebui luată neapărat în calcul, dacă nu de la începuturile edificiului, măcar prin secolele XVI-XVII, atunci când familia Kendeffy, odată ieșită din Ortodoxie, ar fi putut ceda călugărilor spre
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
altor biserici românești din țara Ardealului”. În anul 1838 biserica a fost încă o data reconstituită, probabil atunci adăugându-se exonartes supraînălțat cu o clopotniță de lemn. Între 1969-1973 specialiști ai Direcției Monumentelor Istorice au efectuat lucrări de restaurare și cercetări arheologice nevalorificate încă într-o lucrare. Într-o notă de cercetare arheologică, Mariana Beldie, șefa șantierului, consemna că, în săptămâna 30 octombrie - 7 noiembrie 1969, au fost descoperite 5 morminte, dintre care 2 in situ, din care s-au recuperat ceramică
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
fost încă o data reconstituită, probabil atunci adăugându-se exonartes supraînălțat cu o clopotniță de lemn. Între 1969-1973 specialiști ai Direcției Monumentelor Istorice au efectuat lucrări de restaurare și cercetări arheologice nevalorificate încă într-o lucrare. Într-o notă de cercetare arheologică, Mariana Beldie, șefa șantierului, consemna că, în săptămâna 30 octombrie - 7 noiembrie 1969, au fost descoperite 5 morminte, dintre care 2 in situ, din care s-au recuperat ceramică feudală și două monezi austriece - kreutzeri - unul din 1680 și celălalt
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
fortificație ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania. Cetatea este monument istoric, . Cetatea este în prezent numai o ruină și urmează să fie restaurată. Pe malul stâng al Oltului se află satul Feldioara, la 17km nord de orașul Brașov. Conform cercetărilor arheologice teritoriul a fost locuit încă din neolitic, trecând prin epoca bronzului și cea a dominației romane care a lăsat situri importante de ceramică, sticlărie sau obiecte din aur precum și un tezaur compus din 21 de monede romane. Descoperirea a cinci
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
se așeza în această zonă și a popula ""terra deserta et inhabitata"" cu scopul de a apăra teritoriile coroanei maghiare de frecventele incursiuni ale cumanilor. Controversatul termen ""inhabitata"" duce la ideea unui teritoriu pustiu și nelocuit, idee contrazisă de mărturiile arheologice care confirmă existența unui cimitir săsesc în localitate care a fost datat încă de la mijlocul secolului al XII-lea, perioadă cunoscută a fi primul val al colonizării sașilor în Transilvania. Ca urmare, teutonii s-au stabilit în ""Terra Borza"" (Țara
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
chineze. Teritoriul de acum al Chinei a fost locuit de Homo-erectus în urmă cu mai mult de un milion de ani. Un studiu recent arată că instrumentele din piatră găsite la sit-ul Xiaochangliang sunt vechi de 1360000 ani. Situl arheologic de la Xihoudu din provincia Shanxi reprezintă cea mai veche utilizarea înregistrată a focului de către Homo erectus, care datează de aum 1270000 ani. Săpăturile de la Yuanmou și mai târziu Lantian, arată locuiri timpurii. Poate cel mai celebru specimen Homo erectus, găsit
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
de a sprijini meșteri specializați și administratori. În vremurile neolitice târzii, valea fluviului Galben a început să se afirme ca un centru al culturii Yangshao (de la 5000 î.Hr. la 3000 î.Hr.), aici fiind fondate și primele sate, cel mai semnificativ arheologic, dintre acestea, a fost găsit la Banpo, Xi'an Mai târziu cultura Yangshao a fost înlocuită de cultura Longshan, care a fost, de asemenea, centrată pe Fluviul Galben, de la aproximativ 3000 î.Hr. la 2000 î.Hr.. Istoria timpurie a Chinei este
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
China (c. 2100 -c. 1600 î.Hr.), este prima dinastie descrisă în mențiunile istorice vechi, cum ar fi Cronicile Istorice, ale lui Sima Qian și Analele din Bambus. Deși există un dezacord cu privire la existența reală a acestei dinastii, sunt unele dovezi arheologice care indică posibila sa existență.Sima Qian în scrierile sale din secolul al doilea î.Hr., datează fondarea dinastiei Xia la, aproximativ, anul 2200 î.Hr., însă această dată nu a fost confirmată. Cei mai mulți arheologi leagă Xia cu escavările de la Erlitou, din
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
sau scrieri pe vasele din bronz, din Zhou, era Xia rămâne puțin înțeleasă. Potrivit mitologiei, dinastia s-a încheiat în jurul anului 1600 î.Hr., ca o urmare a bătăliei de la Mingtiao. Capitală: Yin, în apropiere de Anyang (perioada dinastiei Shang) Descoperirile arheologice care oferă dovezi ale existenței dinastiei Shang, c. 1600-1046 îHr, sunt împărțite în două seturi. Primul set - din perioada Shang timpurie - provine din sursele de la Erligang, Zhengzhou și Shangcheng. Al doilea set - din perioada mai târzie Shang (sau Yin (殷
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
perioada timpurie Zhou a existat în același timp cu Shang. Deși înregistrările scrise găsite la Anyang confirmă existența dinastiei Shang, cercetătorii occidentali ezită de multe ori să asocieze dinastia Shang cu așezările care sunt contemporane cu Anyang. De exemplu, descoperirile arheologice de la Sanxingdui sugerua o civilizație avansată tehnologic și cultural, spre deosebire de Anyang. Dovezile sunt neconcludente pentru a dovedi cât de departe s-a extins domeniul Shang de Anyang. Ipoteza principală este că Anyang, condus de același Shang din istoria oficială, a
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]