11,934 matches
-
la paiațele de fantezie, își vor da seama că trebuie să reînvie personajele reale, cu temperamentele și ideile lor, cu întreaga perioadă care îi înconjoară." Autorul ar trebui atunci, după părerea lui Zola, să se înhame la o muncă de documentare enormă, la fel de minuțioasă ca anchetele preliminare la care se dedă romancierul naturalist. "Drama istorică este de acum înainte imposibilă, dacă nu se face acolo o analiză exactă, reînvierea personajelor și a mediilor. Este genul care cere cel mai mult studiu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un sistem de informare și comunicare și posedă dimensiune socială. De asemenea, religia va fi Înțeleasă ca un comportament. Ocupându-ne de cercetarea religiilor dispărute, vom putea recunoaște fenomenul religios doar În baza existenței unui comportament religios. Oriunde apar, În documentarea culturală preistorică, fapte cu anumite caracteristici - care trebuie precizate -, acestea ne autorizează să Întrezărim prezența „religiei”. Astfel, itinerarul cercetării nu poate decât să treacă de la documentarea preistorică generală la constatarea actelor sau „comportamentelor religioase” și, de aici, la eventualele descoperiri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
putea recunoaște fenomenul religios doar În baza existenței unui comportament religios. Oriunde apar, În documentarea culturală preistorică, fapte cu anumite caracteristici - care trebuie precizate -, acestea ne autorizează să Întrezărim prezența „religiei”. Astfel, itinerarul cercetării nu poate decât să treacă de la documentarea preistorică generală la constatarea actelor sau „comportamentelor religioase” și, de aici, la eventualele descoperiri ale unor manifestări sistematice și repetitive ale acestor comportamente, pe care le putem numi „religii” preistorice. Într-o a treia etapă, este necesar să se revină
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zorii istoriei scrise, atunci când se poate spune clar ce sunt religiile - și s-a verificat că toate societățile umane existente În memoria omului, chiar și cele mai puțin complexe cunosc ceea ce numim religie. La celălalt pol stau originile culturii și documentarea arheologică pentru primele două milioane de ani: aici „religia” nu există, nu e vizibilă, orice s-ar Înțelege prin religie. Un al treilea element al opoziției este furnizat de faptul că, după toate probabilitățile, nici un alt primat În afară de om nu manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
constrâng să discutăm despre descărnare și, prin ricoșeu, despre „cultul craniilor” sau al capetelor, despre necrofagie și canibalism, teme foarte dragi, Însă evazive și dificile, ale discursurilor despre religia preistorică. Aceste acțiuni umane trebuie mai Întâi relevate, fără echivoc, de documentarea arheologică; apoi, trebuie exclusă funcția pur alimentară și, În final, trebuie demonstrată legătura cu religia sau cel puțin cu riturile pentru morți. Etnologia ne arată cât de complicat este acest cadru. De exemplu, folosirea corpului unui om ucis În cadrul unor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
evoluții intermitente În liniile deja cunoscute, cu o multitudine de inovații mărunte regionale și locale. În același timp, asistăm chiar la explozia unui fapt cultural, care continuă, pe bună dreptate, să uimească și care creează impresia, oarecum falsă, a unei documentări arheologice mult mai bogate, mai exemplificatoare și mai precise. Acest fapt cultural este „arta”. Sau, Într-un termen de preferat, fiind mai cuprinzător și mai neutru, grafismul: a trasa semne, a realiza imagini. Un comportament grafic dezvoltat În momentele de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
folosindu-se deja tipologia epocii clasice; acestea sunt datate prin intermediul gravurilor care Îi acoperă corpul și care, cu puțin timp În urmă, au fost identificate ca fiind numele ultimilor regi predinastici (cei din „Dinastia O”). Odată cu formarea statului unitar, comprehensibilitatea documentării noastre crește. Tăblița lui Narmer, care amintește de reunirea Văii cu Delta, este plină de simboluri ale divinității: personaje regale sunt ordonate cu nume de zei sau fac aluzie la situații mitologice (cum ar fi Khasekhemui - „Se ivesc cei Doi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a societății, autosuficientă, dar neruptă de lumea exterioară, la care se poate ajunge pe diferite căi. Aceste complexe templiere au nevoie, pentru a funcționa, de un personal În privința căruia nu am făcut decât să constatăm că există. Acum avem o documentare bogată despre activitatea lor: un sat, legat inițial de construirea mormintelor regale ale dinastiei și rămas apoi la dispoziția personalului responsabil de cultul mormintelor respective și al altor temple din zonă, a restituit din locuințele sale papirusuri de diferite feluri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
bogată despre activitatea lor: un sat, legat inițial de construirea mormintelor regale ale dinastiei și rămas apoi la dispoziția personalului responsabil de cultul mormintelor respective și al altor temple din zonă, a restituit din locuințele sale papirusuri de diferite feluri - documentare, rituale, literare -, care ilustrează În mod direct situația celor care trăiau acolo. Printre papirusurile „literare”, sunt demne de luat În seamă imnurile regelui Sesostris III, care Îi proslăvesc În același timp valoarea militară și grija pentru supuși; restul textelor, medicale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dreptății Șamaș, acestea sunt două atribute caracteristice aceluiași zeu. Totodată, există multe dubluri ale numelor divine, unul În formularea sumeriană, iar altul În cea akkadiană (Utuxe "Utu"/Șamaș, Inanna/Iștarxe "Iștar" etc). Complexul denumirilor din panteonul mesopotamian este rezultatul unei documentări milenare. Trebuie să ținem cont și de faptul că orice epocă, orice cetate și orice dinastie se raportează la un panteon foarte redus. Rezultă așadar, cât se poate de limpede, că zeitățile venerate de locuitorii Mesopotamiei se reduc la câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se spune În Biblie (Genza), la mesopotamieni lumea nu a fost creată „din nimic” (ex nihilo), ci din ceva confuz și inform (haos), care se deosebește total de forma și orânduirea lucrurilor reale existente, putând fi considerat non-existență. b) Evaluarea documentării Lectura atentă a textelor cosmologice mesopotamiene - care aici, din rațiuni de spațiu, nu pot fi nici măcar sintetizate - permite descoperirea a două adevăruri principale. Primul constă În faptul că lumea este o lucrare divină, realizată de divinități masculine (Anxe "An"/Anuxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca venind la viață asemenea unei plante care se ivește din pământ. Cealaltă este „formarea”, iar expresia ei cea mai tipică este aceea a unui amestec de lut cu sânge (și carne) al unei divinități ucise pentru acest scop. a) Documentarea generală Și În ceea ce privește crearea omului avem la dispoziție numeroase texte mitologice sau Înrudite cu acestea. Cele mai importante sunt În număr de nouă, mesopotamiene sau de inspirație mesopotamiană: 1) Enkixe "Enki" și Nima½ (sumerian); 2) Lauda Sapei (sumerian); 3) Atra
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
era format din divinități precum Așșiyatxe "Așșiyat", ¾alkixe "H~alki", Inaraxe "Inara", Ișput, Pirwaxe "Pirwa", Tarawaxe "Tarawa", pe care le găsim mai târziu, Împreună cu alți zei, În ritualele hitite celebrate de „cântărețul din Kaniș”. Dat fiind caracterul predominant comercial-economic al documentării, nu avem posibilitatea de a cunoaște cultul acestor divinități, nici de a da aceste nume statuetelor descoperite sau reprezentărilor divine de pe sigilii. Acestea din urmă prezintă două modele iconografice principale, constituite de un zeu călare pe taur și de o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Anitta, În multe ritualuri arhaice legate de regalitate, divinitatea solară și zeul furtuniixe "zeul furtunii" sunt Însoțiți de zeița ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)". Trebuie menționat că, alături de această triadă de divinități principale mai apar, Încă de la Începutul documentării, și alți zei, care Își au originea În tradiția hatică: Telipinuxe "Telipinu", zeițele infernale străvechi Iștuștayaxe "Iștuștaya" și Papayaxe "Papaya", zeul Zilipurixe "Zilipuri", zeița Kata¿¿axe "Katah~h~a". La acest nucleu al panteonului, constituit din divinități central-anatoliene, indo-europene și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
orientale, remarcându-se totuși prin dezvoltări inovatoare și sincretisme de substrat și adstrat. În ceea ce privește aspectul metodologic, trebuie menționat faptul că posibilitatea de a impune discursuri istorico-religioase de respirație mai mult sau mai puțin amplă este legată Întru totul de stadiul documentării. Cunoștințele actuale sunt fragmentare pentru că sunt limitate la câteva formulări religioase locale‚ destul de discontinue spațial și cronologic. Natura arhivelor, tipologia textelor, serioasele dificultăți filologice care Împiedică adesea Înțelegerea documentelor fac imposibilă propunerea unor sinteze care să aspire la sistematizare. De
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
decât numărul celor pe care credem că le putem insera. Așadar, expunerea care urmează urmărește, În special să pună În lumină acele momente, aspecte și tendințe ale manifestărilor religioase ale ariei siro-palestiniene care aparțin unor epoci privilegiate de existența unei documentări scrise adecvate și de angajarea oricărui alt tip de izvor util din punct de vedere istorico-religios. De vreme ce documentele ne informează arareori despre mitologie sau cult, se va acorda o atenție sporită onomasticii personale și toponimiei, zone În care se găsesc
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
bogăția tradițiilor ei mitologice și ritualice. După cum s-a spus, singurul exemplu amplu și suficient de reprezentativ pentru un sistem religios urban În Siria celui de-al III-lea mileniu este oferit de Ebla și de arhivele sale. La Mari, documentarea epocii presargonice e foarte săracă, iar marele centru de pe Eufrat gravitează mai degrabă Înspre lumea mesopotamiană. Arhivele Eblei, care datează din jurul anului 2400 Î.Hr. și acoperă o perioadă de trei generații, sunt un izvor foarte important pentru cultura siriană
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
animale sacre ale zeiței. 2. Mari și amorițiitc "2. Mari și amoriții" După Ebla, pentru a obține mărturii noi care să pună În lumină religia siriană ulterioară, trebuie să ne Îndreptăm atenția spre Mari, unde ies În evidență două blocuri documentare: unul, contemporan cu cea de-a treia dinastie din Ur, iar celălalt, mult mai bogat, reprezentat de marile arhive palatine din ultima fază a regatului. Pentru epoca mai veche, În care izvoarele scrise lipsesc În mare măsură, a fost posibil
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
secolul I, de care o apropie inclusiv limba și tradițiile religioase. Cetatea, deja În criză economico-socială, dispare la sfârșitul epocii bronzului fie prin colaps intern, fie ca urmare a tulburărilor provocate de trecerea „Popoarelor Marii”. Ugarit Își datorează celebritatea unei documentări textuale foarte bogate care a fost descoperită În arhivele cetății și ale centrului apropiat de la Ras Ibn Hani, o altă reședință regală. Textele găsite acolo sunt redactate În diferite limbi și sisteme grafice, dar cele mai interesante sunt cele În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
obligi pe nemți să meargă să vadă documentare, alta să-i faci să se uite Într-adevăr și să reflecteze. Mulți ani mai târziu, scriitorul Stephan Hermlin descria o scenă dintr-un cinematograf din Frankfurt, unde germanii trebuiau să urmărească documentare despre Dachau și Büchenwald Înainte de a primi cartelele de alimente: „În lumina proiectorului, am putut vedea cum majoritatea și-au Întors privirea după ce filmul a Început și au rămas așa până la sfârșit. Azi sunt convins că milioane de oameni și-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
metoda Americii de a-și impune controlul. Lupta regizorilor și artiștilor germani Împotriva „kitsch-ului” american făcea parte din lupta Împotriva capitalismului american. Reitz și Fassbinder au realizat, alături de alții, filmul Deutschland im Herbst (Germania toamna) (1978), un colaj de documentare, fragmente de film și interviuri legate de evenimentele din toamna anului ’77, În special răpirea și asasinarea lui Hans Martin Schleyer și, ulterior, sinuciderea lui Ensslin și Baader. Filmul e remarcabil nu atât prin expresiile de empatie cu teroriștii, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Jacob Presser a publicat Ondergang, prima istorie completă a exterminării evreilor olandezi. Cartea a declanșat un val de interes public, vânzându-se numai În anul 1965 În 100.000 de exemplare 10. Ei i-a urmat rapid o avalanșă de documentare TV și alte programe despre ocupația din perioada războiului - dintre care De bezetting („Ocupația”) avea să țină capul de afiș 20 de ani - și o modificare În atitudinea oficială. În 1965, guvernul olandez și-a oferit pentru prima oară contribuția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
efectueze o anumită perioadă de activitate în cadrul firmei; cheltuielile efectuate pentru ridicarea calificării la locul de muncă; cheltuielile pentru plata unor cursuri postuniversitare, de reciclare, perfecționare și specializare pe diferite categorii de salariați, cu sau fără întreruperea activității; cheltuielile pentru documentare și socializare în țară sau străinătate. Folosirea rațională a forței de muncă depinde și de concordanța dintre nivelul pregătirii forței de muncă și nivelul înzestrării tehnice a muncii. Înzestrarea tehnică a muncii exprimă valoarea capitalului fix ce revine pe muncitor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
stâng și în lobul occipital drept sau în lobii temporali anterior și posterior) și în unele cazuri marcată hiperactivitate a ariilor situate în jurul leziunii. În multe cazuri după un traumatism cerebral se constată creșterea activității centrului „off” din girusul cingulat. Documentarea leziunilor posttraumatice are numeroase aplicații practice: pentru copii și tinerii care au nevoie de servicii de îngrijire specializată, copii cu tulburări de integrare în colectivitate și tulburări de comportament, în medicina legală și pentru a da familiei un motiv să
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
o datorăm perifericilor. Un motiv în plus îl constituie faptul că pictorii acestor țări se găsesc într-o situație similară cu a pictorilor români care fac drumul la Mecca artei, Franța sau Germania sau chiar Italia pentru arta Renașterii. O documentare de o mai mare anvergură ar deschide un capitol extrem de interesant pentru analiza curentului simbolist în artele plastice în context central și sud-est european. În același timp, se poate observa că formarea pictorilor români traversează aceste trei repere esențiale, Franța
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]