13,415 matches
-
ostilitatea lui față de formele fără fond un radicalism moral și intelectual împins până la misticism"), a clasei superpuse ("în atacurile sale apar accente naționaliste intolerante /despre greci și evrei în deosebi /.../ pe care trebuie să le judecăm în raport cu turbulențele politice și ideologice ale epocii"), a statului natural ("Ideile lui politice plac sau nu plac, sunt sau nu datate, dar fantezia lui creatoare, chiar în acest domeniu arid, produce și azi emoție la lectură prin stilul profetic și angajamentul lui total pentru utopia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
aceea consideră că problema basarabeană devine piatra de încercare pentru existența poporului român". E ideea pe care se axează întregul comentariu polemic al cărții lui Theodor Codreanu. Publicistica lui Eminescu pe această temă se revelează ca un suport ideatic și ideologic vizionar. Cartea lui Theodor Codreanu, este, în fapt, din punctul de vedere al eminescologiei, o demonstrație asupra vizionarismului lucid pe care îl oferea în epocă, pentru viitorime, Eminescu, acesta înfățișându-se ca un temeinic cunoscător al istoriei naționale și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
orice educație are în mod necesar trei laturi: a) îndrumează caracterul (voința, ținuta), axa însăși a vieții; b) dă cunoștințele necesare unei specialități și meserii; c) formează concepția despre lume. Pe prim plan era situată educația caracterului cu puternice conotații ideologice și politice. Pentru a se completa mai bine acest aspect al educației naționalist-socialiste s-a creat organizația Hitler Jugend (tineretul hitlerist). Educația "soldatului politic" național-socialist se continuă și în armată și în organizațiile profesionale. În orientarea educației național-socialiste, partidul nazist
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a) Prima dintre aceste direcții, poate cel mai frecvent amintită în lucrările de specialitate, este aceea promovată de sociologul francez PIERRE BOURDIEU și colaboratorii săi de la "Centrul de sociologie europeană". În concepția acestuia, școala îndeplinește o dublă funcție socială și ideologică. Prin prima funcție, școala reproduce raporturile de clasă, iar prin cea de-a doua, ascunde existența funcției sociale, susținînd ideea autonomiei școlii (2, p. 237). Transmițînd un sistem de cunoștințe, școala în concepția lui P. Bourdieu cultivă tinerei generații un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
școlii (2, p. 237). Transmițînd un sistem de cunoștințe, școala în concepția lui P. Bourdieu cultivă tinerei generații un anumit tip de atitudini, anumite scheme de gîndire, cum ar fi: "autonomia școlii", "promovarea valorilor după merite" etc., mascînd astfel mecanismele ideologice ale reproducției condițiilor care mențin ordinea socială. Dacă "clasa dominantă" și-ar întemeia acțiunea ei pe o forță evidentă, ar eșua; utilizînd însă acțiunea pedagogică care nu este decît o violență simbolică ea reușește să-și impună anumite semnificații ca
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
urmașii ("moștenitorii") cărora li se rezervă ucenicia culturii (3, p. 179). Transmiterea culturală are loc prin acțiunea pedagogică investită cu autoritate, sub acest aspect, de forța socială care deține puterea în stat. Odată "selecția valorică" făcută, intră în joc funcția ideologică a școlii aceea de a cultiva atitudinea de adeziune la realitatea socială existentă sau, cu un alt termen, de a forma habitusul final. Pentru J.-C. Passeron, habitusul final este "inculcarea în indivizi a unui ansamblu organizat de scheme de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
rezultatele bune s-ar datora, îndeosebi, capitalului genetic al elevilor și studenților. Și iată cum, capitalul cultural dobîndit prin școală de o anume categorie socială este echivalat simbolic cu capitalul genetic. Relativa autonomie a învățămîntului înlesnește astfel îndeplinirea funcției sale ideologice, pentru că cetățeanul de rînd rămîne cu convingerea că în sistemul examenelor se manifestă numai mecanismele specifice învățămîntului, fără nici un amestec al unor interese de clasă. Recunoașterea legitimității unei instanțe pedagogice nu este alt lucru decît nerecunoașterea caracterului social al autorității
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Piaget, R. Cousinet, G. Mialaret, M. Debesse, G. de Landscheere, Em. Planchard, G. Berger ș.a.). Ideile acestora au impulsionat gîndirea unor cercetători care se afirmă tot mai eliberați de presiunile pedagogiei sovietice. Nu înseamnă însă că au scăzut și presiunile ideologice. În același timp, conducători ai treburilor școlare de la nivelul Ministerului învățămîntului improvizați din activiști de partid afirmau că școala românească nu are nevoie de cercetare pedagogică, fiindu-i suficiente hotărîrile și indicațiile cu caracter politic. Rostul pedagogiei trebuia limitat la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pericolelor contemporane ale tang-yi pao-dan-ului. Prin urmare cel corupt necesita atât pedeapsă, uneori administrată public în dublul scop de a-l umili pe ticălos și de a confirma conștiința de clasă a celor care pedepsesc, cât și reeducarea prin instruire ideologică. În consecință, campaniile anticorupție erau plănuite de așa natură, încât să se ocupe doar incidental de actele corupte. În principal ele serveau unor țeluri politice mai largi prin faptul că loveau la rădăcina răului, în contaminarea capitalistă, contribuind prin aceasta
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
KMT-ului și să suprime, prin execuție sau prin reeducare în cadrul instituțiilor de ,,reformă prin muncă", sute de mii de presupuși dușmani ai statului. Aceștia includeau nu doar disidenți politici, ci și intelectuali 4, așa cum erau definiți de campania reformei ideologice, și membri atât ai burgheziei, cât și ai organizațiilor religioase. Totuși, campania a urmărit mai curând intensificarea practicilor anterioare, decât introducerea unor elemente noi: de exemplu, în 1950 avuseseră loc numai în Beijing în jur de 30.000 de procese
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
ianuarie 1965, ignorând mărturiile lui Liu și Wang, a reafirmat centralitatea luptei de clasă și a accentuat preocuparea mișcării Siqing pentru politică, economie, ideologie și organizare. Aceasta a transformat în mod explicit o campanie anticorupție într-o mișcare politică și ideologică desăvârșită; și, printr-o tactică deosebit de curajoasă, a extins lupta de clasă până la țăranii de clasă mijlocie superioară, pe care i-a etichetat drept dușmani ai poporului. În 1966, Mao a început procesul de creare a structurilor prin care mișcarea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
la iveală." Realitatea vie a luptei de clasă a confirmat și va continua să confirme această lege obiectivă [...] pentru a consolida constant dictatura proletariatului și pentru a obține noi victorii pentru cauza socialistă, este necesară adâncirea revoluției sociale în sferele ideologice, politice și economice, transformarea tuturor acelor părți ale superstructurii care nu se conformează bazei economice socialiste și întreprinderea mai multor revoluții politice precum Marea Revoluție Culturală Proletară. (Wang 1973: 45-46) Anii dintre Marele Salt asociat cu neînțelegerea din 1958 cu
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
siguranță impopulară, un fapt de viață banalizat de reguli nescrise locale și general acceptat în mod fatalist, dacă nu resemnat. Corupția a continuat pretutindeni să fie promulgată oficial ca fiind o formă de infracționalitate individuală, izvorând din lipsa de puritate ideologică (de exemplu aspirația la avere personală), iar nu ca o problemă instituțională sau sistemică. Răspunsul din 1965 al lui Mao la ,,Ultimele zece puncte revizuite" ale lui Liu indică clar perspectiva sa, anume că focalizarea pe corupția-infracționalitate era un tertip
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
instituțională sau sistemică. Răspunsul din 1965 al lui Mao la ,,Ultimele zece puncte revizuite" ale lui Liu indică clar perspectiva sa, anume că focalizarea pe corupția-infracționalitate era un tertip revizionist desemnat să îndepărteze atenția de la misiunea de rectificare a erorii ideologice în care corupția nu era decât o manifestare concretă. Abateri de la calea spre această concluzie începuseră să apară în perioada imediat post-revoluționară. Desființarea funcției de avocat și crearea unui sistem legal potrivit unui stat monopartid 15 în anii 1950 dusese
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
supraveghere menite să-i identifice pe cei care întreprind spălarea banilor, capabile să ochească sumele mult mai mari de bani ascunse de cei care comit evaziuni fiscale (Sheptycki 2000b). Și: când aplicarea legii și politica externă sunt amestecate, din rațiunea ideologică a întâmpinării unei noi amenințări la securitatea națională, mult prea des prima se complică pentru a servi cerințelor celei de-a doua, derivate independent. (Lupsha 1996: 52) Orice analiză contemporană a corupției politice trebuie să își stabilească subiectul în contextul
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
celor patru epurări" (Siqing) (1962) 95, 96; campania ,,celor trei accente" (1998) 110, 112, 113; campania "celor trei anti" (San-fan) (1951) 91, 92, 113; campania de Rectificare (1957) 94, 96, 97; campania de Rectificare a Partidului (1983-86) 102; campania reformei ideologice 90; centralism 102; Comisiile pentru Inspecția Disciplinei 108, 109, 110, 112; Comitetul Central 91, 100; Comitetul Permanent al Politburo 100, 107, 108, 109; companii 103, 108, 109, 111; comunism clasic 88-100, 102; confucianism 89, 104; Congresul Național Popular 85, 116
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Deutsche Welle și abia atunci am început să întrevăd câte ceva dintr-o altă realitate, ceva despre un alt mod de viață. Se pare că izolarea totală care ni se impunea, avea o anumită justificare, avea o importanță nu numai strict ideologică ci și una practică, economică, foarte importantă. În Rusia sovietică, muncitorii agricoli munceau în colhozuri și sovhozuri din zori și până în noapte, mâncau la „colectiv” un prânz bazat pe o ciorbă de varză, dar cântau și jucau fericiți, convinși fiind
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
atitudinea ambivalentă față de influențele străine. Cu toate că, lipsite de capitalul, resursele, specialiștii și de experiența necesară, statele balcanice aveau nevoie de ajutor, ele se temeau de exploatarea străină sau de dominația imperială. Subiectul atracției conflictuale și de respingere a influenței politice, ideologice și economice străine a constituit un element constant de-a lungul întregii istorii a Balcanilor. Cu toate acestea, deși societățile balcanice, fie de bunăvoie, fie forțat, au acceptat multe lucruri din lumea din afară, trebuie să subliniem că pînă și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mînăstirilor locale. Cu toate acestea, în ciuda legăturilor strînse cu guvernul otoman și a corupției operațiilor ei, biserica ortodoxă a adus realmente servicii importante populației creștine. Deosebit de semnificativ a fost faptul că ea a menținut comunitatea creștină aproape neschimbată în sens ideologic pînă în epoca mișcărilor naționale. Desigur, biserica avea mare grijă de păstrarea intactă a ideii de exclusivitate creștină, propovăduind că Imperiul Otoman învinsese din cauză că păcatele creștinilor atrăseseră asupra lor pedeapsa lui Dumnezeu. Domnia musulmanilor era deci trecătoare; urmau să vină
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
special în condițiile locale și în trecutul istoric al Balcanilor. Ideologia europeană a fost utilizată ulterior în explicarea sau justificarea acțiunilor întreprinse, dar nu ele au fost cauza evenimentelor propriu-zise. Un alt aspect prezintă un interes aparte în discutarea fundalului ideologic general al anilor revoluționari. În paginile următoare, în cadrul relatării revoltelor înseși, sînt date multe exemple de activități ale unor societăți secrete, dintre care cîteva își aveau cartierul general la Constantinopol, și de acțiuni propagandistice desfășurate pe tot cuprinsul imperiului. Se
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aveau cartierul general la Constantinopol, și de acțiuni propagandistice desfășurate pe tot cuprinsul imperiului. Se pune întrebarea de ce au fost autoritățile otomane atît de inerte în fața acestei provocări și de ce nu au fost ele în stare să pună capăt conflictelor ideologice. Oficialitățile otomane au operat într-adevăr un mare număr de arestări, iar executarea conspiratorilor și a trădătorilor era ceva obișnuit. Ocîrmuirea dispunea totuși de puține mijloace de "control asupra gîndirii" sau de influențare a creștinilor din Balcani. Însăși organizarea imperiului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un club. L-a dat un bodyguard afară. Și nu mai are ce căuta acolo, la 1,95 ai lui, au făcut părinții experimente genetice pe el. Poate de-aia nu mai merge în centru. E o explicație pragmatică, nu ideologică, așa cum încerca el să convingă. Stăm zilnic aici. Silă. Senzația că mă risipesc în conversații. Că vorbesc chestii care mă epuizează. Uneori sunt ciufut pentru a mă menaja. Pentru a putea scrie. Faptul că faci pe sclipitorul pe la mese te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
suferințe, războiul, foametea, colectivizarea forțată, pierderea fiului cel mare la numai șaptesprezece ani, ceea ce-i măcinase sufletul, dar nu-i atinsese demnitatea, voința și credința. Trecuse împreună cu întreaga familie - pe atunci mama avea nouă ani, prin două spasme de intervenție ideologică în forță, când activiștii de partid au intrat în casă și i-au deposedat de două ori consecutiv de cai, căruță și pământ. Prima dată, evenimentul s-a produs în ajunul Crăciunului din 1950, atunci au pătruns în curtea bunicilor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
oricărei Întreprinderi ome nești e totuși un fond de naivitate) care a fost S.A.R. de editură și tipografie „Reforma socială“, unde trebuia să tipărim și să difuzăm mai ales revistele noastre, pe care puneam atâta temei, dar ale căror perspective ideologice par destul de sărace astăzi, după treizeci de ani, oricare dintre dumneavoastră găsind mult mai instructivă răsfoirea gazetelor vremii, cu informațiile, reportajele și cu reclamele comerciale atât de vii. Faptele din trecut, În cruditatea lor cea mai măruntă, au cel puțin
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Poate și tovarășul Cameniță îl sprijinea discret, din umbră, dar Vlad nu era curios să afle cauzele ascensiunii sale, nu intra în amănunte, nu-și punea întrebări și nu aștepta răspunsuri.) Iar când au venit anii ’70, anii de liberalizare ideologică, de deschidere spre valorile europene, fratele meu era pregătit. Până atunci se afirmase mai degrabă prin studii critice și prin traduceri, acum și-a editat poemele, proza, pe care le scrisese dintodeauna, dar nu le făcuse publice, căci nu erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]