11,975 matches
-
secetă și căldură, număr relativ redus de boli și dăunători, adaptabilitate la condiții diferite de climă, fiind prășitoare, lasă terenul curat de buruieni, constituie o bună premergătoare pentru multe plante, valorifică bine îngrășămintele organice și minerale, reacționează foarte puternic la irigații, coeficient de înmulțire foarte mare, importantă plantă meliferă și medicinală, prin cantitatea mare de polen pe care o produce. Porumbul are efect împotriva stresului. Este bogat în vitaminele din grupa B, mai ales în vitamina B1, care are efect asupra
Porumb () [Corola-website/Science/299125_a_300454]
-
145 de km pătrați iar în centrul acestuia se află insula Samosir. Sursă lacului este râul Asahan. Lacul Tempe este în centrul insulei Sulawesi, alimentat de Răul Walanae, este o importantă sursă de pescuit. Datorită folosiri apei din lac pt irigații, lacul are o adâncime de numai 2 m, iar în sezonul secetos, unele locuri devin aride. Alte lacuri semnificative sunt: lacurile "Maninjau", "Kerinci", și "Sinkarak" în Sumatra; "Towuti"," Sidenreng", "Poso", "Tondano", și" Mâțan" în Sulawesi; "Paniai" și "Sentani" în Irian
Hidrografia Indoneziei () [Corola-website/Science/299236_a_300565]
-
lungime, iar în lățime de 80 km. Relieful este muntos, cu vârfuri care ating peste 2000 de metri în cazul lanțului muntos din centrul insulei, unde se află și vulcanul Agung (3142 m). Din cauza naturii vulcanice, fertilitatea este excepțională, iar irigațiile naturale provenite din acești munți, sub formă de cascade, ajută la agricultură în special la cultura orezului. Cele mai multe terase de plantații de orez sunt în centrul și sudul insulei. În nord se găsesc mari plantații de cafea. Există totuși și
Bali () [Corola-website/Science/299230_a_300559]
-
coordonate de un anume fel, astfel încât disponibilitatea punctelor de control este de un real folos. De asemenea, este necesar să se cunoască mișcările nivelului solului și apei înainte, în timpul și după construcție. În cazul barajelor, tunelelor de apă, proiectelor de irigații etc., trebuie să se cunoască forma exactă a suprafețelor echipotențiale ale câmpului de gravitație. Determinarea mișcărilor și forma suprafețelor echipotențiale sunt de asemenea probleme ce aparțin geodeziei. Definirea riguroasă a granițelor internaționale și intranaționale este de maximă importanță pentru orice
Geodezie () [Corola-website/Science/299241_a_300570]
-
300-600mm) spre versanții exteriori (1000-1200mm). Variază de la tipul subtropical la cel alpin din munți. Temperatura medie în mijlocul verii este de 25 °C. În mijlocul iernii temperatura atinge, în medie, 0 °C. Apele: cu mari variații și debite, sunt intens folosite pentru irigații în depresiuni și pentru producerea de energie electrică, iar marile lacuri tectonice pentru navigație și pescuit. Principalul râu al Armeniei este Arax cu lungime totală de 1.070 km. Face graniță cu Turcia pe cca. 130 km. Râurile Armeniei au
Armenia () [Corola-website/Science/299842_a_301171]
-
negrii a fost utilizați ca sclavi în minerit, agricultură, armată și ca sclavi casnici din chiar primele ceasuri ale cuceririi arabe în Africa de nord), unde aceștia erau exploatați pentru asanarea sudului țării și munca de construcție a sistemelor de irigații. Primele atestări ale prezenței rromilor în principatele românești Moldova (1414) și Muntenia (1385) sunt documente în care ei sunt enumerați ca bunuri ale unor mănăstiri. După înfrângerile suferite în fața Imperiului Otoman, viața socială și economică s-a schimbat, societatea orășenească
Sclavie () [Corola-website/Science/299891_a_301220]
-
nervos central. Chemoreceptorii periferici sunt situați în corpusculii (glomus) din zonele sino-carotidiană și aortică și intervin și în reglarea circulației. Informațiile de la aceștia sunt transmise pe calea nervilor vag și glosofaringian la neuronii respiratori bulbari influențând respirația. Corpusculii au o irigație foarte intensă (2000 ml/100 g țesut) fiind foarte sensibili la scăderea pO2, creșterea pCO2, scăderea pH, reducerea presiunii arteriale, hipertermie sau creșterea activității simpatice și vasoconstricția ce o însoțește. Chemoreceptorii aortici sunt stimulați în special de hipoxie și influențează
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
insulei aerul este uscat - secetos ce favorizează apariția incendiilor de pădure uneori xilenii și compușii aromatici mai grei sunt utilizați în locul toluenului având aceeași eficacitate mai înainte de izbucnirea războiului mondial acesta are rolul de a furniza apa necesară canalelor de irigații din preajmă lucrările seriei sunt prezentate în continuare în ordinea apariției cu anul primei publicări în paranteze ciclobuxina împreună cu parabuxina au proprietăți antimalarice acest monument este realizat din beton placat cu marmură pe fațadă și este protejat cu un gard
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
perioada octombrie-martie. Deoarece solul nu este foarte fertil, în regiune se dezvoltă mai ales industria forestieră. Majoritatea localităților sunt industriale în Middleveld, cu peisajul său deluros. Pășunile bogate, solul productiv și precipitațiile anuale de 875 mm, precum și un sistem de irigații fac din Middleveld grânarul Swazilandului și un mare centru de creștere a vitelor. Aici pot fi găsiți și cei mai mulți locuitori, deoarece în Lowveld sunt expuși îmbolnăvirii de malarie. În regiunea Lowveld, cu un climat fierbinte și secetos, a început să
Swaziland () [Corola-website/Science/297902_a_299231]
-
voiau să cedeze nimic din ce le fusese dat gratuit. La 9 ianuarie 1957, Kalmâkia a redevenit oblast autonom și la 29 iulie 1958 și-a redobîndit statutul de republică autonomă în cadrul RSSFR. Planificarea greșită din agricultură și sistemele de irigații prost concepute au dus la deșertificarea Calmîchiei. Au fost făcute și investiții industriale nerentabile. După colapsul Uniunii Sovietice, economia s-a dezintegrat, cauzând probleme sociale și depopularea zonelor rurale lipsite de resurse și de oportunități. După dizolvarea URSS, Kalmâkia și-
Kalmâkia () [Corola-website/Science/298491_a_299820]
-
îi are ca mentori pe distinșii profesori Gheorghe Ionescu-Sisești, Traian Săvulescu, Teodor Saidel și Petre Enculescu. Aceștia îi îndrumă calea către cercetarea științifică la Secția de Îmbunătățiri Funciare a prestigiosul Institut de Cercetări Agronomice al României (ICAR). În cadrul Laboratorului de Irigații și Desecări, Marcu Botzan contribuie la dezvoltarea unor programe de cercetare menite să lărgească bazele moderne ale acestei specialități necesare Economiei Naționale. A fost începutul unei activități de pionierat, având în vedere lipsa de experiență și de dotare materială din
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
acea perioadă istorică a țării. Între anii 1941-1945, participă ca sub-locotenent la redobândirea hotarelor României, ciuntite în 1940. Revine la ICAR în 1945, unde contribuie cu dăruire la refacerea economiei țării distruse de război, prin înființarea primelor câmpuri experimentale de irigație la Studina și Mărculești. Aici, împreună cu alți tineri colaboratori, cercetează și pune bazele metodologice ale regimului de irigație pentru principalele culturi de câmp. Rezultatele acestor cercetări vor constitui primele date experimentale necesare proiectării și exploatării viitoarelor sisteme de irigație din
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
Revine la ICAR în 1945, unde contribuie cu dăruire la refacerea economiei țării distruse de război, prin înființarea primelor câmpuri experimentale de irigație la Studina și Mărculești. Aici, împreună cu alți tineri colaboratori, cercetează și pune bazele metodologice ale regimului de irigație pentru principalele culturi de câmp. Rezultatele acestor cercetări vor constitui primele date experimentale necesare proiectării și exploatării viitoarelor sisteme de irigație din Câmpia Română. În cadrul ICAR, M. Botzan se bucură de înalte aprecieri pentru activitatea științifică depusă și spiritul organizatoric
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
de irigație la Studina și Mărculești. Aici, împreună cu alți tineri colaboratori, cercetează și pune bazele metodologice ale regimului de irigație pentru principalele culturi de câmp. Rezultatele acestor cercetări vor constitui primele date experimentale necesare proiectării și exploatării viitoarelor sisteme de irigație din Câmpia Română. În cadrul ICAR, M. Botzan se bucură de înalte aprecieri pentru activitatea științifică depusă și spiritul organizatoric. Astfel, într-o perioadă relativ scurtă parcurge principalele trepte ierarhice ale cercetării științifice, de la asistent până la șef de secție. În urma reorganizării
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
scurtă parcurge principalele trepte ierarhice ale cercetării științifice, de la asistent până la șef de secție. În urma reorganizării cercetării științifice în agricultură, Secția de Îmbunatățiri Funciare din cadrul ICAR este transferată la Institutul de Studii și Cercetări Hidrotehnice și redotată. Noua Secție de Irigații și Desecări revine sub conducerea cercetătorului Marcu Botzan. În noua configurație, M. Botzan și colaboratorii săi reușesc să lărgească considerabil rețeaua de cercetare din țară. Prin sporirea interesului față de irigații și drenaje la nivel național, cu începere din anul 1966
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
de Studii și Cercetări Hidrotehnice și redotată. Noua Secție de Irigații și Desecări revine sub conducerea cercetătorului Marcu Botzan. În noua configurație, M. Botzan și colaboratorii săi reușesc să lărgească considerabil rețeaua de cercetare din țară. Prin sporirea interesului față de irigații și drenaje la nivel național, cu începere din anul 1966 se înființează Insitutul de Cercetări pentru Îmbunătățiri Funciare și Pedologie (ICIFP), institut de sine-stătător, unde cercetătorului Marcu Botzan îi revine sarcina de a-l organiza și conduce. Înconjurat de o
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
Ca recunoaștere a înaltei sale autorități științifice, i se acordă dreptul de a conduce doctorate în specialitatea îmbunătățiri funciare. În felul acesta, M. Botzan și-a adus o activă contribuție la crearea unei pleiade de cercetători de prestigiu în domeniul irigației și drenajelor. Bilanțul sumar al prodigioasei sale activități se concretizează în publicarea a peste 100 de lucrări științifice, incluzând 12 tratate și monografii, 14 broșuri de îndrumare tehnică, articole și comunicări. Monografia "Probleme de irigație și desecări ale Câmpiei Bărăganului
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
cercetători de prestigiu în domeniul irigației și drenajelor. Bilanțul sumar al prodigioasei sale activități se concretizează în publicarea a peste 100 de lucrări științifice, incluzând 12 tratate și monografii, 14 broșuri de îndrumare tehnică, articole și comunicări. Monografia "Probleme de irigație și desecări ale Câmpiei Bărăganului" (1959) și tratatul "Culturi irigate" apărut în trei ediții (1959, 1962 si 1966) sunt lucrări fundamentale, care pentru valoarea lor științifică deosebită au fost distinse cu Premiul Academiei Române. Alături de "Culturi irigate", lucrarea "Bilanțul apei în
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
folosirii apei, în contextul specific al mediului natural și social din diverse epoci istorice. De-a lungul anilor, M. Botzan a fost cooptat în diverse organizații științifice precum Societatea Naționala și Societatea Internațională de Știința Solului, Comitetul Național Român pentru Irigații și Drenaje, Comisia de Hidrologie a Academiei Române, Asociația Culturală "Getica", Societatea de Istorie Agrară "Terra Nostra", ș.a. A dus o intensă activitate ca membru în diferite comisii de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului, Consiliului Național pentru
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
era, într-un lac cu apă dulce. Digul este din nisip consolidat (cu lățimea de până la 0,5 km) și este echipat cu un deversor. Salinitatea lacului a scăzut prin realizarea canalului Bîstroe. Intenția era de a folosi apa pentru irigație în cadrul sistemului sovietic de irigații Dunăre-Nipru. Dar proiectul, gândit doar inginerește și neținând cont de realitățile geografice, geologice, hidrologice și ecologice semnalate de specialiștii respectivi, a dat greș. S-a distrus echilibrul anterior, pescuitul s-a prăbușit, apa s-a
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
apă dulce. Digul este din nisip consolidat (cu lățimea de până la 0,5 km) și este echipat cu un deversor. Salinitatea lacului a scăzut prin realizarea canalului Bîstroe. Intenția era de a folosi apa pentru irigație în cadrul sistemului sovietic de irigații Dunăre-Nipru. Dar proiectul, gândit doar inginerește și neținând cont de realitățile geografice, geologice, hidrologice și ecologice semnalate de specialiștii respectivi, a dat greș. S-a distrus echilibrul anterior, pescuitul s-a prăbușit, apa s-a împuțit iar irigația nu a
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
sovietic de irigații Dunăre-Nipru. Dar proiectul, gândit doar inginerește și neținând cont de realitățile geografice, geologice, hidrologice și ecologice semnalate de specialiștii respectivi, a dat greș. S-a distrus echilibrul anterior, pescuitul s-a prăbușit, apa s-a împuțit iar irigația nu a fost posibilă deoarece lacul a rămas sărat ca urmare a prezenței zăcămintelor mari de sare în sedimente. Apele s-au eutrofizat, iar digul împiedică peștii marini precum chefalul "Mugil cephalus" sau scrumbia de mare "Alosa maeotica" să se
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
din Rai, alături de Nil, Eufrat și Tigru. Pe teritoriile pe care a înflorit civilizația de pe valea Indului, au fost ridicate acum 5.000 de ani unele din cele mai vechi orașe din lume. Astăzi, numai tehnica avansată a sistemelor de irigații permite transformarea pământurilor regiunii în ogoare fertile, dar, cu 5.000 de ani în urmă, localnicii cunoșteau deja sistemele de irigație și își construiau casele pe piloni pentru a le proteja de inundațiile cauzate de revărsările fluviului. Cultura epocii bronzului
Ind () [Corola-website/Science/306738_a_308067]
-
5.000 de ani unele din cele mai vechi orașe din lume. Astăzi, numai tehnica avansată a sistemelor de irigații permite transformarea pământurilor regiunii în ogoare fertile, dar, cu 5.000 de ani în urmă, localnicii cunoșteau deja sistemele de irigație și își construiau casele pe piloni pentru a le proteja de inundațiile cauzate de revărsările fluviului. Cultura epocii bronzului a înflorit în aceste regiuni, mai ales la Harappa și la Mohenjo Daro. Au apărut numeroase orașe, pe o suprafață întinsă
Ind () [Corola-website/Science/306738_a_308067]
-
tăblițe de lut pentru scris exerciții. Existau școli speciale pentru scribi, institute superioare și observatoare astronomice (de exemplu, cele instalate în vârfurile zigguratelor). Popoarele Mesopotamiei au dezvoltat numeroase tehnologii, cum ar fi prelucrarea meterialelor, fabricarea sticlei, țesutul textilelor, sisteme de irigații și de apărare împotriva inundațiilor. Ele au fost de asemenea printre primele popoare ale Epocii bronzului. De timpuriu au folosit cuprul, bronzul și aurul, și mai tărziu și fierul. Palatele erau decorate cu sute de kilograme din aceste metale foarte
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]