11,941 matches
-
concluzia este una dureroasă. În finalul acestui subcapitol, Herdelea Își dă seama că a răscolit o rană veche, mai ales că prozatorul conturează chipurile boierilor și arendașilor, a funcționarilor mărunți, răi cu semenii din rândul cărora s-au ridicat (primarul, jandarmul etc) Capitolul „Flămânzii” aduce În prim plan iar două lumi, lumea boierilor și arendașilor lacomi și „flămânzi de pământ”, dornici de a le mai Întinde Încă, iar lumea țăranilor să rămână Înfomentată și fără pământ. Pentru acești țărani, problema pământului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dezbatere În poiana lui Iocan, participarea la o serbare școlară la care se trezește cu o surpriză de proporții, sunt În măsură să pună În evidență complexitatea banală a existenței personajului. Nu avem senzația că el trăiește o dramă când jandarmul Îl caută peste tot pe Achim, pentru că l-a snopit În bătaie pe paznicul moșiei Marica, mai ales că feciorul mai mare făcuse un act de dreptate În baza legilor nescrise, ca să-l apere pe fratele lui vitreg, Nicolae. El
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se distra și amuza pe seama celor care Își ies din fire, nu se pot Înfrâna În gesturile lor. Nu-i scapă din sfera ironiei scurtimea de minte, zăpăceala, gesturile pripite. Un exemplu Îl constituie momentul pătrunderii În ograda lui a jandarmilor, să-l caute și să-l prindă pe Achim pentru că l-a bătut zdravăn pe paznicul moșiei Marica. Achim nu făcuse altceva decât să-l apere pe Nicolae, fratele său vitreg, bătut de paznic că scăpase oile pe moșia păzită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și să-l prindă pe Achim pentru că l-a bătut zdravăn pe paznicul moșiei Marica. Achim nu făcuse altceva decât să-l apere pe Nicolae, fratele său vitreg, bătut de paznic că scăpase oile pe moșia păzită de el. După ce jandarmii se zbuciumă cât consideră Moromete că merită, le spune acestora, cu o calmitate proverbilă, că băiatul „a plecat la București.” Pentru a se distra pe seama prostiei lui Gheorghe Udubeașcă, Îl stârnește la vorbă, pentru ca să râdă pe Înfundate. Apoi, la prânz
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la ei grâul și porumbul, plecând acasă dijmuiți serios de gaura ascunsă pe unde se scurge o parte din făina măcinată, ca să plece acasă cu sacii la jumătate. Țugurlan descoperă „afacerea” și Îl pedepsește pe vinovat, dar primarul pune pe jandarmi să-l „pedepsească”. Aflat Într-o stare de revoltă supremă, revoltatul Îl dezarmează pe jandarm și pleacă acasă cu pușca lui. Nu trebuie uitată, ori neluată În seamă, deși pare banală, imaginea țăranilor plecați să-și vândă produsele agricole la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scurge o parte din făina măcinată, ca să plece acasă cu sacii la jumătate. Țugurlan descoperă „afacerea” și Îl pedepsește pe vinovat, dar primarul pune pe jandarmi să-l „pedepsească”. Aflat Într-o stare de revoltă supremă, revoltatul Îl dezarmează pe jandarm și pleacă acasă cu pușca lui. Nu trebuie uitată, ori neluată În seamă, deși pare banală, imaginea țăranilor plecați să-și vândă produsele agricole la munte, pentru a face rost de bani, ca să-și plătească dările, dar și pentru nevoile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în cazul volumelor de documente editate anterior, în pregătirea pentru publicare a prezentei lucrări partea cea mai dificilă a fost reprezentată de elaborarea aparatului critic, respectiv identificarea cu exactitate și obținerea informațiilor referitoare la persoanele menționate în documente (ofițeri, polițiști, jandarmi, etc). În acest sens ne facem o datorie de onoare în a adresa mulțumirile noastre următoarelor instituții și persoane care au contribuit cu informații, sugestii, observații, etc, la elaborarea și publicarea volumului: Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
număr de 317 evrei, din care 207 au fost reținuți întrucât "la ei s'au găsit lanterne și alte numeroase obiecte (îmbrăcăminte și alte pânze de culoare roșie) din care ar putea confecționa steaguri comuniste". Chestorul Poliției Iași locotenent-colonelul de jandarmi Constantin Chirilovici a propus internarea suspecților pe timp limitat într-o cazarmă pentru a preveni contactul acestora cu "spionii și agenții rezidenți pe care inamicul îi are lăsați în localitate"22. Nu este exclus ca informațiile conținute de acest raport
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au părăsit gara din Iași. Conform informațiilor conținute de nota din 9 iulie 1941 întocmită de Direcția Justiției Militare, trenul care a plecat din Iași în dimineața zilei de 30 iunie 1941 în direcția Călărași escortat de un detașament de jandarmi comandat de sublocotenentul în rezervă Aurel Triandaf avea în compunere 35 de vagoane în care se aflau un număr de 2350 de evrei. Datorită condițiilor inumane existente în vagoanele închise ermetic (căldură, lipsa apei, etc) pe durata transportului și-au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
toți evreii indiferent de sex și vârstă vor fi evacuați cu întreaga familie, copii, femei, bărbați, care la plecare dela domiciliu își vor lua strictul necesar de hrană și dormit"58. În calitate de comandant al ghetoului a fost numit locotenentul de jandarmi Teodor Alectoride. În consecință, începând cu 18 octombrie 1941 evreii din Odessa au început să fie adunați și internați în ghetou. Astfel, chiar în aceeași zi, pretorul Diviziei a 10-a, maiorul de jandarmi Teodor Marconescu, raporta Armatei a 4
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ghetoului a fost numit locotenentul de jandarmi Teodor Alectoride. În consecință, începând cu 18 octombrie 1941 evreii din Odessa au început să fie adunați și internați în ghetou. Astfel, chiar în aceeași zi, pretorul Diviziei a 10-a, maiorul de jandarmi Teodor Marconescu, raporta Armatei a 4-a că fuseseră internați în ghetou un număr de 1726 de evrei, aceștia fiind ridicați fără hrană și îmbrăcăminte, ceea ce ridica serioase probleme autorităților 59. În zilele următoare numărul celor internați a continuat să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de evrei (după alte surse numărul acestora s-a cifrat la 40.000 evrei 70) au fost escortați de militari români aparținând Batalionului nr. 10 mitraliori din Divizia a 10-a Infanterie, conduși de locotenent-colonelul Nicolae Deleanu și locotenent-colonelul de jandarmi Mihail Niculescu (poreclit "Coca-călăul"71) care îndeplinea funcția de pretor al Comandamentului Militar Odessa în apropierea Odessei, la Dalnic, unde evreii au fost înghesuiți în 4 magazii. Aceste magazii au fost mai întâi mitraliate, iar ulterior incendiate pe rând cu excepția
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
îndurare. Spre seara acestei prime zile, trupuri de oameni degerați zăceau pe străzi. Se auzeau țipetele celor goniți din Odessa în lagărele morții. Slobodca se transformase într-o cursă gigantică și n-aveai unde să te ascunzi. Peste tot erau jandarmi și polițiști români"74. Guvernatorul Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, a vizitat ghetoul între 3-5 noiembrie 1941. Impresionat de cele constatate și îngrijorat de posibilitatea izbucnirii unor epidemii. Alexianu a hotărât să permită femeilor, copiilor și bătrânilor să revină la casele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în speță de la mareșalul Ion Antonescu, ci în multe situații a contribuit din plin la elaborarea și transpunerea în practică a actelor normative, dispozițiilor, ordinelor antisemite. Lista documentelor 1. 6 iunie 1941. Nota informativă nr. 856 întocmită de Regimentul 3 Jandarmi "Dunărea de Jos" cu privire la atitudinea și starea de spirit a populației evreiești din orașul Galați. 2. 16 iunie 1941. Nota nr. 30.638 adresată Armatei a 3-a de către Divizia 8 Infanterie, prin care se solicită aprobarea în vederea deportării unui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
starea de spirit a populației ucrainene, respectiv măsurile de arestare ale comuniștilor și evreilor în Bacău, Moinești, Tg. Ocna, etc. 11. 27 iunie 1941. Darea de seamă nr. 77/1941 înaintată Diviziei 14 Infanterie de chestorul Poliției Iași, locotenent-colonelul de jandarmi Constantin Chirilovici, cu privire la raziile și perchezițiile efectuate în orașul Iași în seara zilei de 26 iunie 1941. 12. 28 iunie 1941. Nota nr. 206.623 adresată de Armata a 4-a Secției a II-a Informații din Marele Stat Major
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 817/1941 al Marelui Cartier General referitor la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne ca toți evreii din satele și târgurile din Moldova să fie evacuați în capitalele de județ. 26. 6 iulie 1941. Nota nr. 1203 adresată de Regimentul 3 Jandarmi "Dunărea de Jos" Armatei a 4-a, referitoare la executarea pe raza județului Galați a prevederilor ordinului nr. 206.820 din 30 iunie 1941. 27. 8 iulie 1941. Notă telefonică a Armatei a 4-a referitoare la măsurile antievreiești adoptate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
769 adresată de Armata a 4-a unităților din subordine, referitoare la interdicția deportării evreilor din zonă fără informarea prealabilă a prefectului județului respectiv și interzicerea deportării femeilor și copiilor. 42. 18 iulie 1941. Nota nr. 596 înaintată Legiunii de Jandarmi Soroca de către Serviciul Pretoral al Diviziei 8 Infanterie, prin care se transmite lista a 69 de evrei din orașul Soroca și se solicită trecerea acestora peste Nistru, respectiv se anexează ordinul de curățare a terenului emis la 17 iulie 1941
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care se transmite lista a 69 de evrei din orașul Soroca și se solicită trecerea acestora peste Nistru, respectiv se anexează ordinul de curățare a terenului emis la 17 iulie 1941 de marele pretor al armatei, generalul de brigadă de jandarmi Ioan Topor. 43. 18 iulie 1941. Nota informativă nr. 589 referitoare la situația și atitudinea evreilor proveniți din Iași, internați în lagărul Podul Iloaiei. 44. 18 iulie 1941. Nota nr. 1561/B întocmită de Secția II Informații din Marele Cartier
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din Chișinău în urma abuzurilor comise de militari români și germani, respectiv măsurile adoptate în vederea stopării acestora. 67. 4 august 1941. Nota nr. 208.727 adresată de Armata a 4-a unităților din subordine, prefecturilor din Moldova și Basarabia, Inspectoratelor de Jandarmi și Guvernământului Basarabiei, etc, prin care se reiterează ordinul generalului Ion Antonescu de întrebuințare a evreilor la diferite lucrări și se solicită măsuri stricte de executare a ordinului. 68. 4 august 1941. Nota nr. 208.846 adresată de Armata a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Basarabiei, etc, prin care se comunică ordinul Președinției Consiliului de Miniștri nr. 7436 din 5 august 1941 privitor la purtarea de către evreii din Moldova, Basarabia și Bucovina a unui semn distinctiv. 71. 8 august 1941. Nota nr. 196 înaintată Inspectoratului Jandarmi Cernăuți de către Legiunea de Jandarmi Soroca. referitoare la executarea ordinelor primite în vederea urmăririi și arestării elementelor care au îndeplinit diferite funcții în perioada dominației sovietice, respectiv trecerea peste Nistru a evreilor și minoritarilor ostili. 72. 8 august 1941. Instrucțiunile nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comunică ordinul Președinției Consiliului de Miniștri nr. 7436 din 5 august 1941 privitor la purtarea de către evreii din Moldova, Basarabia și Bucovina a unui semn distinctiv. 71. 8 august 1941. Nota nr. 196 înaintată Inspectoratului Jandarmi Cernăuți de către Legiunea de Jandarmi Soroca. referitoare la executarea ordinelor primite în vederea urmăririi și arestării elementelor care au îndeplinit diferite funcții în perioada dominației sovietice, respectiv trecerea peste Nistru a evreilor și minoritarilor ostili. 72. 8 august 1941. Instrucțiunile nr. 31.200 elaborate de Marele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
jafurile, rechizițiile ilegale și violurile comise de militari români și se solicită măsuri drastice în vederea stopării abuzurilor și a sancționării celor vinovați. 90. 22 august 1941. Telegrama nr. 701 adresată Armatei a 3-a de comandantul lagărului Vertujeni, locotenent-colonelul de jandarmi Alexandru Constantinescu, prin care solicită trimiterea a 300 de jandarmi pentru a face față pazei celor 18.000 evrei internați. 91. 22 august 1941. Telegrama nr. 701 adresată Armatei a 3-a de comandantul lagărului Vertujeni, locotenent-colonelul de jandarmi Alexandru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se solicită măsuri drastice în vederea stopării abuzurilor și a sancționării celor vinovați. 90. 22 august 1941. Telegrama nr. 701 adresată Armatei a 3-a de comandantul lagărului Vertujeni, locotenent-colonelul de jandarmi Alexandru Constantinescu, prin care solicită trimiterea a 300 de jandarmi pentru a face față pazei celor 18.000 evrei internați. 91. 22 august 1941. Telegrama nr. 701 adresată Armatei a 3-a de comandantul lagărului Vertujeni, locotenent-colonelul de jandarmi Alexandru Constantinescu, cu privire la situația alimentară și sanitară a evreilor internați, respectiv
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de jandarmi Alexandru Constantinescu, prin care solicită trimiterea a 300 de jandarmi pentru a face față pazei celor 18.000 evrei internați. 91. 22 august 1941. Telegrama nr. 701 adresată Armatei a 3-a de comandantul lagărului Vertujeni, locotenent-colonelul de jandarmi Alexandru Constantinescu, cu privire la situația alimentară și sanitară a evreilor internați, respectiv necesitatea măririi numărului personalului de pază. 92. 24 august 1941. Nota nr. 4026 înaintată Marelui Cartier General de către Comandamentul Etapelor Armatei a 3-a, privind situația evreilor internați în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Prefectura județului Soroca, cu privire la organizarea, funcționarea și aprovizionarea lagărului Vertujeni, respectiv tratamentul evreilor internați în lagăr. 98. Nedatat, august 1941. Notă înaintată Marelui Cartier General de către Brigada 2 Fortificații, prin care se raportează conținutul unei note informative a Legiunii de Jandarmi Hotin referitoare la corespondența desfășurată de evreii internați în lagărul Edîneț, prin curieri, cu rudele din Cernăuți, respectiv implicarea unor persoane din serviciile de siguranță germane din Cernăuți în sustragerea evreilor din lagăre. 99. 4 septembrie 1941. Ordinul circular nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]