12,197 matches
-
demonstrează, în Ateliers de sămiotique visuelle, că în textele plastice există o textură de semnificanți care favorizează analiza imaginii. Se observă că Thomas, în Victorian Narrative Painting, Lewis, în Narrative și Stansbury O’Donnell, în parte din comentariile despre structurile narative din Pictorial Narrative in Ancient Greek Art, se plasează, așa cum ar spune Foucault, într-un câmp de cercetare al echilibrelor stabile, dificil de tulburat, într-un câmp al proceselor ireversibile, al mișcărilor de acumulare și saturare lentă, într-o istorie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
potrivire. Prin Victorian Narrative Painting, Thomas stabilește, dincolo de comentariul textelor critice consacrate, o relație de continuitate accentuată cu Victorian Narrative Paintings, pentru că pune accent, ca și Lister, pe elementele tematice ale picturii. În Narrative, Lewis prezintă evoluția cercetării despre pictura narativă ca pe o dezvoltare lentă, care trece de la sistemele clasificatorii la Weitzmann și Wichoff, prin formalismul lui Kemp și Riegl și modelul iconografic al lui Panofsky pentru a ajunge la tehnica montajului lui Eisenstein. Contribuțiile lui Corrain și Beayert se
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
urma urmei, 1986), carierele artistice sau științifice nesusținute de vocație autentică se dovedesc simple tentative veleitare (Cum trece timpul, 1983). Scriind mai multe romane psihologice cu accent pe problematica iubirii, dar și pe opțiunile etice fundamentale, prozatoarea își modifică formula narativă; dacă în Aniversarea (1980) destinul personajelor e reconstituit printr-o succesiune de monologuri interioare, rechizitorii sau justificări, în Din aproape în aproape (1989), cronică de familie, frescă a anilor ’40-’50 și totodată roman de moravuri, primează epicul debordant, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
veche, care i-a oferit materia de studiu pentru lucrarea Contribuții la istoria culturii și literaturii române vechi (1972). Aici problemele privind începuturile culturii române scrise sunt abordate într-un context ce implică și spațiile învecinate. Concluziile sunt revelatoare. Texte narative și juridice bizantino-slave atestă nivelul ridicat de cultură al cărturarilor români din secolele al XV-lea, al XVI-lea și al XVII-lea, care, la un moment dat, au devenit chiar „furnizori și păstrători” ai unor manuscrise importante pentru toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
reconstituirea în sensul consacrat, cât problematizarea. Mai degrabă ipoteze epice, romanele în chestiune vizează teme generice: sensul creației și al existenței, relația individ-putere ș.a. Autorul caută un decupaj de scene simbolice, evită ordonarea riguros cronologică a tramei epice, alternând perspectivele narative. Pentru modul său de a concepe romanul istoric sunt edificatoare Nemuritorul albastru și Vămile nopții, care pun în ecuație mai cu seamă tema puterii. Arhipelagul (1987), subintitulat „roman”, este în aceeași măsură un „jurnal de scriitor”. De fapt, romanul autobiografic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
frecvente: două Pachițe trimit la cele două Ancuțe sadoveniene, pasărea apocaliptică la Balaurul lui Sadoveanu, iar numele multor personaje se înrudesc cu cele din proza lui Dan Giosu etc. Romanul Milionar la marginea Imperiului (1998) se desparte de primele exerciții narative în mai multe privințe. Este un roman politic, „în marginea ficțiunii”, având drept nucleu evenimentele din 1989, o copioasă parodie a tranziției românești și totodată un roman discret autobiografic despre iubire, despre condiția intelectualului, într-un dialog intertextual care trădează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
libere, are naivitatea să se creadă un disident; după „revoluție” devine slujbașul colonelului, ajuns acum om de afaceri. Motivul „cheii pierdute” a locuinței din strada Pantazi implică o dublă intertextualitate, simbolizând debusolarea și captivitatea în iluzie a intelectualului. Volumul Lumi narative (1998), care adună articole și recenzii apărute în „Convorbiri literare”, departe de a fi un gest repetitiv, oferă imaginea diversității vii a prozei contemporane, urmărind, prin analize laborioase, nu atât ierarhizarea valorică a textelor abordate, cât relevarea strategiilor narative și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
Lumi narative (1998), care adună articole și recenzii apărute în „Convorbiri literare”, departe de a fi un gest repetitiv, oferă imaginea diversității vii a prozei contemporane, urmărind, prin analize laborioase, nu atât ierarhizarea valorică a textelor abordate, cât relevarea strategiilor narative și a mecanismelor de semnificare. În Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste (2002), D. își concentrează atenția asupra unui singur aspect al creației lui Sadoveanu, și anume povestirea de dragoste. Autorul își propune să surprindă cristalizarea, în timp, a unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
semnificare. În Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste (2002), D. își concentrează atenția asupra unui singur aspect al creației lui Sadoveanu, și anume povestirea de dragoste. Autorul își propune să surprindă cristalizarea, în timp, a unei structuri, a unui model narativ, a unei maniere artistice, precum și a unui tip de personaj care, odată ajunse la împlinire, pot fi decelabile în întreaga operă. În acest efort teoretic, criticul uzează de mijloacele tradiționale, evidențiind teme, motive, tipuri de personaj, tipuri epice, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
întreaga operă. În acest efort teoretic, criticul uzează de mijloacele tradiționale, evidențiind teme, motive, tipuri de personaj, tipuri epice, dar și de armele naratologiei moderne. Demersul analitic e dublat de acela comparativist, în încercarea de a reflecta unicitatea, originalitatea paradigmei narative sadoveniene. Devenirea romanului. Începuturi (2003) are ca finalitate schița unui traseu în evoluția romanului, între marile teme care sunt erosul și condiția umană, în complementaritate cu moartea și creația. În această întreprindere teoretică, D. alege nouă texte, considerate reprezentative pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
dintre aceste scrieri se bucură de o analiză amplă și de o situare comparatistă, studiul încercând să jaloneze drumul romanului, „deplasarea” dinspre eros către complexitatea condiției umane. SCRIERI: Fuga Marelui Regizor, Iași, 1992; Milionar la marginea Imperiului, Iași, 1998; Lumi narative, Iași, 1998; Viețile și suferințele sfinților, Iași, 1997; Povestiri din istoria neamului românesc, Iași, 1997; Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Iași, 2002; Devenirea romanului. Începuturi, Iași, 2003. Antologii: De la I. Creangă la V. Voiculescu, pref. edit., Iași, 1997. Referințe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
1969-1973), „România literară” (1968-1987). Prima ei carte, o culegere de nuvele, Migrații, apare în 1971, iar primul volum de critică, „Ambasadorii” sau Despre realismul psihologic, în 1976. La D. exercițiul critic constant, atent la tematica modernă și disociativ în ceea ce privește tehnica narativă, și-a pus amprenta nu numai asupra cronicilor literare și asupra amplei analize dedicate prozei lui Henry James, ci și asupra construcției propriei literaturi de ficțiune. Ca prozatoare, D. corectează întotdeauna bovarismul funciar al personajelor sale - majoritatea femei memorabile - printr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
obicei prin confesiune sau monolog interior al personajului la limita raționalului), și tematică existențialist-istorică - a descoperirii autenticului, a revelării elementului uman nefalsificat în figurile marilor oameni ai istoriei naționale (realizată prin narațiune tradițională, prin relatare din unghi omniscient auctorial). Tehnicile narative combină monologul atribuit personajului cu încrucișarea unghiurilor de vedere, pe care uneori le corectează prin intervenția autorului omniscient, având a juca rolul personajului-martor principal, focalizant al perspectivei (conform teoriei narative a lui H. James) - în epica cu subiect contemporan, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
prin narațiune tradițională, prin relatare din unghi omniscient auctorial). Tehnicile narative combină monologul atribuit personajului cu încrucișarea unghiurilor de vedere, pe care uneori le corectează prin intervenția autorului omniscient, având a juca rolul personajului-martor principal, focalizant al perspectivei (conform teoriei narative a lui H. James) - în epica cu subiect contemporan, cu descrierea comportamentistă a unor personaje istorice cărora li se atribuie psihologii moderne - în ficțiunea istorică. D. a creat câteva personaje feminine care tind să se aglutineze într-o imagine a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
care s-au publicat fragmente), înțesat de observații amare și ironice la adresa contemporanilor. Opțiunea declarată a Danei Dumitriu pentru ceea ce ea însăși a numit „realism psihologic” [...] plasează textele prozatoarei pe dimensiunile noii direcții de evoluție a romanului, dinamitând modalitățile discursului narativ tradițional: povestea trecutului, cu ambiguitățile și fețele sale ascunse, cedează locul povestirii prezentului care singur poate oferi necesarele certitudini. IOAN HOLBAN SCRIERI: Migrații, București, 1971; Masa zarafului, București, 1972; „Ambasadorii” sau Despre realismul psihologic, București, 1976; Duminica mironosițelor, București, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
cunoscute din Iliada, deosebirea cea mai mare constând în absența totală a zeilor și în prezența moralei creștine. Adoptată de literatura populară datorită descrierilor de fapte vitejești, dar și învățămintelor pe care le cuprinde, Istoria Troadei îmbracă o frumoasă haină narativă, cu numeroase expresii și construcții sintactice specific românești, cu savuroase metamorfoze ale numelor personajelor. Unele manuscrise conțin traduceri după alte prelucrări, occidentale, ale temei. Ediții: [Istoria Troadei], în Codicele Matei Voileanu. Scrieri din prima jumătate a veacului trecut, îngr. Matei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
a adolescenței cu lumea maturității, realitatea interioară cu realitatea exterioară, „lumea veche”, de dinainte de război, cu lumea nouă (a „omului nou”). Se configurează un model, ideal și iluzoriu, al autenticității, recuperabil doar prin intermediul memoriei sau al imaginației, de unde evazionismul eului narativ și cultul originilor (casa, orașul bunicilor sau al părinților ca spațiu aproape mitic, copilăria ca timp paradisiac). Minunații cai verzi, ultima nuvelă a volumului și cea mai valoroasă, prezintă întâlnirea feminității cu pasiunea, inaugurând tema cuplului, centrală în creația ulterioară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
biografia unui eu feminin deopotrivă intelectual și stihial. Volumul Bal la regina Portugaliei (1979) conține două romane, unul de mai mică întindere, Străbunica Hedviga, și cel care dă titlul volumului. Ambele, construite pe principiul povestirii în povestire și al ocolurilor narative, se circumscriu modelului romanului total al anilor ’70, combinând analiza psihologică, epicul obiectiv, fresca socială și cronica de familie. Străbunica Hedviga, mic roman de familie, e dominat de figura masivă a străbunicii, personaj înzestrat cu atributele unei făpturi mitice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
de familie, e dominat de figura masivă a străbunicii, personaj înzestrat cu atributele unei făpturi mitice și simbolice pentru lumea așezată, solidă de dinainte de război, lumea din care provine „eroina” romanului. Bal la regina Portugaliei se desfășoară pe două planuri narative, care se intersectează prin intermediul personajelor și al acțiunii, dar mai ales prin problematică. Ene Șerban, personajul masculin, este prototipul cuceritorului, parvenitul anilor ’50, șeful unei instituții culturale, promovat încet dar sigur în funcții de conducere. Raluca, personajul feminin central, provenind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
1994), superior valoric, abandonează tematica de fond socială, concentrându-se asupra intersecției, întâmplătoare, dintre două destine și personaje: bărbatul și femeia. Ritmul romanului este alert, notațiile rapide, dense, epicul solid. Construcția romanului este foarte interesantă: juxtapunerea de planuri și perspective narative, corespunzând celor două personaje, „ea” și „el”, și celor două timpuri ale romanului, prezentul (ajunul Revelionului) și trecutul (fragmente din biografiile celor doi eroi, alternând cu fragmente din viața unor personaje-satelit). Istoria în paralel a întâlnirii celor doi se compune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
undeva între perfecțiunea clasică, moștenitoare a "stilului frumos" și tensiunea creatoare, impregnată cu elemente alogene difuze. De aci, o tratare diferită a spațiului, a timpului, a personajelor, a faptelor și mai ales a cuvintelor care le desemnează. Irumperea, în țesutul narativ, al substratului etnolingvistic conduce la opere complexe, ce se înscriu în tradiția dialogismului bakhtian, caracteristic discursului romanesc. Altfel spus, discursul romanesc este locul de întîlnire și de interacțiune a genurilor vii și multiple, ceea ce face că "romanul, luat ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
totul personală, omul se confruntă cu lucrurile ca "instanță enunțiativă", individuală, orice persoană verbală fiind un spectru de valori virtuale care se actualizează într-un anumit context, dar această oscilație referențială nu e cîtuși de puțin colectivă. În cronicile polifonice narative pe care ni le oferă, nu există urmă de doxa, iar pluralele noi și voi sunt destul de rare. Aventura existențială și aventura livrescă sunt trăite cu toată suferința și patima unei ființe de carne care se dăruiește în carnea cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o anumită înclinație spre exotism, scriitorii chinezi sau indieni fiind preferați omniprezenților anglo-saxoni. Ar mai fi o diferență semnificativă: femeile par să aprecieze mult mai puțin decît bărbații ironia tăioasă, postmodernismul agresiv, mesajele de gradul doi sau textele șocante. Linia narativă clasică este privilegiată în continuare. Desigur, nu au dispărut nici difuzorii editoriali, deși nu sunt mulți cei care și-i mai pot permite, reprezențanții editorilor care, înarmați cu răbdare și persuasiune, fac lobby pe lîngă librari pentru a-și promova
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
decît noi, chiar dacă destinul lor e copleșitor. Bărbații sunt în mod radical incapabili de iubire. Sau, atunci cînd iubesc, e prea tîrziu. Stilul și tehnicile diferă considerabil (deși discursul științific e prezent în ambele romane, digresiune pitorescă la Orsenna, schelet narativ la Houellebecq) unul încă mai deapănă fasturi baroce și ondulează printre anfractuozitățile sufletului; celălalt se povestește cu distanță față de sine, de-pasionează o dezbatere ce taie cu bisturiul nefericirile unei generații care nu mai termină de plătit revoluțiile trăsnite ale
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mult pe Jim. Nebunia se instalează, insidioasă, în craniul bărbatului, pînă la epuizarea oricărei urme de rațiune, pentru că incapacitatea reală de a iubi este fatală. Singurul care se dovedește pînă la urmă puternic, de un curaj malefic, e puștiul, maestrul narativ al acestui crescendo incandescent. Sukkwan Island e o carte tulburătoare, care deranjează în multe privințe, de la situațiile absurde pînă la brutalitatea relațiilor umane, de la spaimele cotidiene la cele infinit mai greu de vindecat și controlat ale coșmarului nocturn care, treptat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]