11,920 matches
-
sociale exprimă necesitatea ca acestea să cunoască direct evoluțiile și problemele cu care se confruntă societatea, să reflecteze în consecință la opțiunile electoratului și să valideze acțiunile întreprinse prin raportare directă la voința poporului, care a dat mandat de reprezentare parlamentarilor pe care i-a ales. Legitimitatea Adunărilor parlamentare, acordată prin faptul că acestea sunt compuse din parlamentari aleși la nivel național ar putea crea, de asemenea, un efect secundar negativ în cazul în care parlamentarii "se consideră în primul rând
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
reflecteze în consecință la opțiunile electoratului și să valideze acțiunile întreprinse prin raportare directă la voința poporului, care a dat mandat de reprezentare parlamentarilor pe care i-a ales. Legitimitatea Adunărilor parlamentare, acordată prin faptul că acestea sunt compuse din parlamentari aleși la nivel național ar putea crea, de asemenea, un efect secundar negativ în cazul în care parlamentarii "se consideră în primul rând reprezentanți ai parlamentelor naționale" și privesc prioritățile adunărilor "exclusiv prin prisma priorităților naționale". Este de remarcat că
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a dat mandat de reprezentare parlamentarilor pe care i-a ales. Legitimitatea Adunărilor parlamentare, acordată prin faptul că acestea sunt compuse din parlamentari aleși la nivel național ar putea crea, de asemenea, un efect secundar negativ în cazul în care parlamentarii "se consideră în primul rând reprezentanți ai parlamentelor naționale" și privesc prioritățile adunărilor "exclusiv prin prisma priorităților naționale". Este de remarcat că, anumite adunări parlamentare (spre exemplu Adunarea Parlamentară a CE și Adunarea parlamentară a OSCE) așteaptă ca parlamentarii să
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
care parlamentarii "se consideră în primul rând reprezentanți ai parlamentelor naționale" și privesc prioritățile adunărilor "exclusiv prin prisma priorităților naționale". Este de remarcat că, anumite adunări parlamentare (spre exemplu Adunarea Parlamentară a CE și Adunarea parlamentară a OSCE) așteaptă ca parlamentarii să nu se considere ca reprezentanți naționali, ci ca voci independente care votează fără instrucțiuni din partea guvernelor lor naționale și să reprezinte în mod direct electoratul lor în organismul internațional. Prin urmare, înființarea adunărilor parlamentare nu doar îmbunătățește responsabilitatea democratică
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de "instituții parlamentare internaționale" cuprinde o multitudine de "parlamente", "uniuni", "asociații" de natură juridică foarte diferită, de la adunări integrate într-o organizație internațională și alte adunări parlamentare constituite în baza unui instrument juridic de drept internațional și până la asociații de parlamentari. Din analiza modului de organizare, funcționare, evoluție istorică și atribuții au reieșit următoarele concluzii: * există o singură organizație parlamentară cu vocație universală, mai multe organizații cu vocație continentală, organizații regionale și organizații locale; * nu există un prototip al înființării adunărilor
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
concepute ca fiind parte a organizației, altele au fost înființate în afara organizației, dar în strânsă legătură cu activitatea acesteia; * toate organizațiile parlamentare (cu excepția Parlamentului european, pentru care am dedicat secțiunea a III-a a cercetării de față) sunt compuse din parlamentari aleși în cadrul parlamentelor naționale, desemnați în funcție de ponderea partidelor din care fac parte în compoziția politică a Parlamentului național; * nu există un număr comparabil de membri ai adunărilor parlamentare, o comparație nefiind elocventă nici dacă am introduce criterii suplimentare, referitoare la
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
structurată pe diverse paliere, de la primirea de rapoarte care nu au un caracter obligatoriu și până la impunerea de măsuri, obligatorii pentru organizație. Multe dintre deciziile luate în cadrul adunărilor parlamentare au fost transpuse în legislație primară, în statele de orgine ale parlamentarilor. Cele mai multe organizații / adunări parlamentare internaționale activează pe teritoriul Europei, ceea ce a făcut pe mulți specialiști în drept internațional să vorbească despre europenizarea democrației parlamentare 447. Modelul european a influențat în mod covârșitor dezvoltarea democratică de la nivelul continentului african, așa cum am
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Ed. Universul Juridic, 2003. Combacau J., Deland D., Jeancolas C., Droit international public, Presses Universitaires de France, Paris, 1997. Comparative Federalism: the European Union and the United States in Comparative Perspective, Oxford University Press, 2006. Constantinescu M., Muraru I., Drept parlamentar, Ed. Gramar, București, 1994. Constantinescu M., și alții, Instituții parlamentare internaționale, Ed. Fundației România de mâine, București, 2005. Corbett R., Jacobs. F., Shackleton M:, Parlamentul European, Ed. Monitorul Oficial, ediția a VI-a. Coretti P., Ugo de Sirevo, Instituzioni di
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
S., Transnationale Representation in Parliament, Baden-Baden, Nomos, 2005. Miga- Beșteliu R., Drept internațional public, Ed. All Beck, 2005, volumul I. Miga-Beșteliu R., Organizații internaționale interguvernamentale, București, Ed. All Beck, 2000. Monnet, J., Memoirs, New York, Doubleday. Muraru I., Mihai Constantinescu, Drept parlamentar românesc, ed. All Beck, 2005. Muraru I., Tănăsescu E. S., și alții, Perspective juridice privind instituția parlamentului, Ed. All Beck, București, 2005. Muraru I., Tănăsescu S., Drept constituțional și instituții politice, vol 2, ediția XI, Editura All Beck, 2004. Năstase
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
P-H. Chalvidan, Droit constitutionnel. Institutions et Regimes politiques, Ed. Nathan, 1996, p. 157. 17 I. Deleanu, op. cit., p. 246. 18 G.F. Ciaurro, M. Pacelli, A. P. Tanda, Le camera del Parlamento, Colombo ed., 1988. 19 Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Drept parlamentar românesc, ed. All Beck, 2005, p. 75. 20 Union Interparlamentaire. Chronique des elections parlamentaires, 30 iulie 1995 decembrie 1996, p. 295. 21 Constituția Statelor Unite ale Americii, traducere D. Motz, Transylvania Press, Fairfax, Virginia, p. 8; Ph. Ardant, op. cit., p. 70. 22 V.
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
p. 775. 70 D. Ciobanu, V. Duculescu, Drept constituțional roman, Ed. Hyperion XXI, București, 1993, p. 54. 71 P. Avril, J. Gicquel, Droit parlamentaire, Montchrestien, Paris, 1988, p. 2. 72 I. Deleanu, op. cit., p. 243; M. Constantinescu, I. Muraru, Drept parlamentar, Ed. Gramar, București, 1994, p. 140. 73 A. Kreppel, "Understanding the European Parliament from a Federalist Perspective: The Legislatures of the USA and EU Compared", în A. Menon, și M. Schain (eds.), Comparative Federalism: the European Union and the United
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ca ei (el sau ea) să reacționeze la comunicare? * Cât de mult sunt familiarizați cu subiectul? * Ce fundamente educaționale și experiență profesională posedă? * Ce ton ar fi mai nimerit? Cald? Sobru? * Mesajul este adresat unui șef sau unui subaltern? Unui parlamentar sau unui negociator? Mă adresez unui membru al familiei sau unui coleg? Ce informații aș putea obține încât să înlesnesc comunicarea cu persoana respectivă? Răspunsurile la astfel de întrebări nu sunt ușor de dat. Dar pierderea lor din vedere poate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Ei reprezintă totalitatea poporului, nu sunt supuși nici prin mandat, nici prin instrucțiuni și nu sunt supuși decât conștiinței lor. Se constituie în grupuri parlamentare după eticheta lor politică. Chiar dacă deputatul își părăsește partidul, el nu își pierde calitatea de parlamentar, ceea ce subliniază clar independența lor. Independența financiară a deputaților este garantată printr-o indemnizație, a cărei valoare corespunde importanței funcției deputatului. Deputații care au fost membri ai Parlamentului timp de cel puțin șase ani au dreptul la o pensie din
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Horst Köhler dizolvarea Bundestag-ului, pe motiv că nu mai dispune de susținere majoritară în acest for, și organizarea de noi alegeri pentru Bundestag pe 18 septembrie, după ce în prealabil Bundestag-ul îi acordase un vot de neîncredere (cu concursul parlamentarilor social-democrați). Horst Köhler și Curtea Constituțională au confirmat că această măsură era în concordanță cu Constituția Federală. Angela Dorothea Merkel, câștigătoarea competiției în fruntea CDU, a devenit astfel cea dintâi femeie cancelar federal al Germaniei 901. La începutul mileniului III
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cum se întîmplă de regulă - numai în caz de nevoie. În aceeași situație se află și acei membri ai consiliului de stat și ai altor organisme consultative care-și exercită funcția numai la cerere, ca și un mare număr dintre parlamentarii noștri care se ocupă de politică numai în perioada sesiunilor. Două sînt modalitățile de a face din politică o profesie: fie să trăiești "pentru" politică, fie să trăiești "din" politică. Cele două poziții nu sînt obligatoriu antagoniste, ele se pot
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Nu astfel de funcționari de partid sînt de interes pentru analistul politic, ci cei impuși de necesitățile democratice din marile partide. "Formele moderne de organizare a partidelor contrastează puternic cu această stare idilică a dominației notabilităților și în special a parlamentarilor. Ele sînt produse ale democrației, ale sufragiului universal, ale necesității propagandei de masă și organizațiilor de masă, ale unității supreme a conducerii și disciplinei stricte. Dominația notabilităților și cîrmuirea parlamentarilor e pe cale să se stingă. Politicieni de profesie neparlamentari preiau
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
această stare idilică a dominației notabilităților și în special a parlamentarilor. Ele sînt produse ale democrației, ale sufragiului universal, ale necesității propagandei de masă și organizațiilor de masă, ale unității supreme a conducerii și disciplinei stricte. Dominația notabilităților și cîrmuirea parlamentarilor e pe cale să se stingă. Politicieni de profesie neparlamentari preiau întreprinderea politică. Fie efectiv ca "întreprinzători" - cum a fost de fapt boss-ul american sau acel election agent englez -, fie ca funcționari salariați. Formal, are loc o democratizare generală. Programele
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
profesie neparlamentari preiau întreprinderea politică. Fie efectiv ca "întreprinzători" - cum a fost de fapt boss-ul american sau acel election agent englez -, fie ca funcționari salariați. Formal, are loc o democratizare generală. Programele și directivele nu mai sînt elaborate de parlamentari, propunerile de candidați nu mai sînt făcute de notabilitățile locale, ci adunările organizate ale membrilor de partid sînt cele care aleg candidații și delegă membrii în adunările instanțelor superioare, astfel de instanțe putînd fi multe, pînă la "Congresul partidului". Situația
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sau șefii unor cluburi politice puternice (Tammany-Hall). Esențial este faptul că tot acest angrenaj uman ("mașinăria" cum i se spune, în mod foarte sugestiv, în țările anglo-saxone) sau, mai bine zis, cei care-1 conduc îi pot ține în șah pe parlamentari, le pot impune în foarte mare măsură voința lor. Și acest fapt are o însemnătate deosebită în alegerea conducerii partidului. Conducător poate fi numai cel pe care mașinăria îl ascultă, chiar trecînd peste parlament. Alcătuirea unor asemenea mașinării înseamnă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cuvinte, introducerea democrației plebiscitare. Aderenții partidului, în special angajații partidului și "întreprinzătorii" de partid, se așteaptă, bineînțeles, în caz că șeful lor iese învingător, la recompense: posturi sau alte privilegii. Lucrul hotărîtor este că ei așteaptă asta din partea lui, și nu din partea parlamentarilor, sau nu doar din partea lor. Ei se așteaptă înainte de toate ca efectul demagogic al personalității conducătorului să aducă partidului, în lupta electorală, voturi și mandate, deci putere, pentru ca astfel șansele adepților lui de a-și căpăta recompensa sperată să sporească
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în mîna unei singure persoane, aflate în fruntea partidului (M.W.). Conferențiarul își pune întrebarea: Care este însă efectul întregului sistem? Și răspunsul este unul îngrijorător prin coincidența cu situația existentă astăzi în viața parlamentară românească: "Este acela că, astăzi, parlamentarii englezi, cu excepția cîtorva membri ai cabinetului (și a cîtorva excentrici), nu sînt în mod normal altceva decît o turmă foarte disciplinată de votanți. La noi, în Reichstag, se obișnuia măcar ca, prin rezolvarea corespondenței personale la biroul din fața ta, să
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
are un conducător puternic, mașinăria sistemului caucus este aproape complet lipsită de inițiativă la nivel local, fiind cu totul în mîna leader-ului. Iar în fruntea Parlamentului stă, de fapt, un dictator plebiscitar, care antrenează masele prin intermediul mașinăriei și pentru care parlamentarii nu sînt decît niște profitori politici care constituie armata sa de aderenți. Dar cum are loc selecția conducătorilor în acest sistem? După ce criterii? Decisivă este aici în primul rînd - pe lîngă puterea voinței, esențială pretutindeni în lume - puterea de convingere
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
numără între inițiatorii Grupului de Dialog Social și ai Alianței Civice, între fondatorii revistei „22”, la care va avea funcția de redactor-șef. De asemenea, figurează ca editor al publicațiilor „Acum” și „Sfera politicii” și se manifestă în calitate de analist politic, parlamentar (1992-1996). Doctor în sociologie din 1996, cu teza Elita politică și dinamica modernizării, va fi profesor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității din București. Beneficiază de mai multe burse în Statele Unite ale Americii (1993-1998). Debutează cu romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
cât mai exactă a autorității sale, căci, un ministru, oricâtă bunăvoință ar avea, nu poate acționa în afara servituților și constrângerilor desenate de lege. Aici și este, de fapt, punctul-cheie al tuturor problemelor noastre: cei care au făcut până acum legile, parlamentarii, au manifestat mai curând o mentalitate de infractori vicleni, prin construcția unor texte confuze și interpretabile (cu "portițe" înadins lăsate pentru șmecheri), decât de cetățeni interesați de binele public. Acest hățiș obositor și toxic pe care îl prezintă astăzi legislația
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
negociator, au ieșit însă imediat la iveală atunci când s-a lăsat călcat în picioare de Relu Fenechiu care îi înșfacă dezinvolt postul de prefect (deși fusese convenit să revină la schimb PD-ului pentru faptul că PNL-ul obținuse un parlamentar în plus pe locurile eligibile) și, pe cale de consecință, toate direcțiile județene importante. Pentru a-și securiza puterea în partid, după modelul comunist, se înconjoară de nulități și de yesmeni, promovează oameni slabi pregătiți profesional, care sunt ușor de înlăturat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]