15,863 matches
-
săi vor contribui “la binele și fericirea națiunii române”. Urmând cu sfințenie testamentul tatălui lor, Hurmuzăkeștii s-au remarcat prin preocupările în vederea fundamentării ideologiei naționale în Bucovina, dezbaterii aprofundate a chestiunilor teoretice și practice privitoare la conceptele de națiune și patrie, la locul și funcțiile limbii și literaturii române, a istoriei naționale, ale școlii și rolul ei în educarea tineretului. Prin aceasta ei se afirmă ca întemeietori ai doctrinei românismului în Bucovina, din care s-a inspirat mai târziu, în timpul studiilor
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
cînd În cînd capul blond al unui nord-american. Cu aparatul lui de fotografiat și tricoul sport, dă impresia că este (și, de fapt, chiar este) un corespundent dintr-o altă lume, pierdut prin izolarea imperiului incaș. EL SOLAR DEL VENCEDOR Patria Învingătorului Ceea ce a fost cîndva capitala plină de bogății a imperiului incaș și-a păstrat splendoarea de-a lungul multor ani dintr-o simplă inerție. Alți oameni se făleau acum cu bogățiile lor, dar erau aceleași bogății vechi. O vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
apatia cauzată de foame și de persecuția continuă care a dus pînă la punctul În care cînd un părinte Își pierde un copil devine un incident lipsit de importanță, cum se Întîmplă adesea printre cei din clasele aspru lovite din patria noastră sud-americană. Și am Început să realizez că, pentru mine, la vremea aceea, mai era ceva aproape la fel de important precum să devin un cercetător celebru sau să aduc o contribuție notabilă În medicină, iar acel ceva era să-i ajut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
la nivelul de maturitate atins astăzi de poporul cubanez. Așa că, Într-o bună zi, am luat și eu, ca mulți alții, drumul exilului sau, cel puțin, am pornit pe drumul de ieșire din Guatemala, dat fiind că aceasta nu era patria mea. Atunci am devenit conștient de un lucru esențial: ca să fii un medic revoluționar, sau doar un revoluționar, trebuie mai Întîi să existe o revoluție. Strădania izolată, strădania de unul singur, puritatea idealurilor, dorința de a-ți sacrifica Întreaga viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ne naștem și până închidem ochii, moștenirea noastră este suferința. Iată acolo o mamă își plânge unicul copil plecat în veșnicie! Dincolo o altă mamă își plânge fiul dus la oaste și care și-a vărsat sângele pentru Cruce și patrie! Acolo plânge un tată pentru că a rămas singur să muncească câmpul, dincolo un altul plânge pentru că grele încercări îl apasă! Plâng soțiile rămase văduve de pe urma războiului, plâng orfanii lipsiți de sprijin! Aproape nu-i casă în care să nu se
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
voiau să-i dea o injecție ca să-l scape de dureri. Cunoscând el gândul lor, astfel se adresă preotului care era lângă el: “Părinte, nu îngădui ca aceștia să-mi fure ultima mea dorință. Eu vărsându-mi sângele pentru apărarea patriei, m-am arătat un adevărat soldat al ei. Iar acum vreau ca prin suferințele acestea să mă arăt adevărat urmaș al lui Cristos. Ca și el, eu vreau să beau paharul amărăciunilor până la fund. Părinte, nu îngădui ca să mi se
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
să ne socotim, decât niște simpli trecători. Chiar viața cea mai lungă e scurtă de tot față de veșnicie. În decursul acestui drum rapid noi trebuie să ne îngrijim de mântuirea sufletului nostru, și ca un corăbier care se întoarce în patrie, să îndreptăm spre port toate sforțările noastre, toate dorințele noastre. Noi, însă, nu suntem singuri, sau părăsiți în această lume numai puterilor noastre, căci noi avem norocul cel mare de a face parte din marea familie catolică; de aceea pentru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Franciscan Conventual din Moldova. Urmând cursurile filosofice și teologice în Ateneul „Sf. Bonaventura” din Luizi-Călugăra, la 13 mai 1941 a fost sfințit preot. Urmând dispoziția superiorilor, s-a înscris și la Universitatea din Iași, specializându-se în Istoria universală a patriei pentru a fi profesor în viitorul nostru proiectat Liceu Franciscan. După revenirea de la Universitate, a fost Magistru de novici la două serii de frați. Era un om spiritual, care trăia din plin viața sufletească. A fost și paroh la Bârgăoani
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de-acum Tu viața noastră Pe-a sfintelor virtuți cărare, Ne fii în ora încercării Refugiu sigur de scăpare! Iar când vom trebui să trecem Din astă viață pământească Din nou Tu ia-ne în primire Și du-ne-n Patria cerească ! Pr. Gheorghe Patrașcu R. Sărat, în închisoare, 1956 (din caietele din Arhiva Provinciei) Sfântului Francisc Te-am văzut în închisoare Cu genunchii la pământ; Străluceai cu ochi de soare... Erai viu într-un mormânt. Tatăl vru să-ți stăvilească
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mult de suferit; timp de doi ani a fost supus la muncă forțată: a fost maltratat și a suferit de foame. Cu tot riscul a avut curajul să evadeze. A întâlnit numeroase pericole, dar a reușit să se întoarcă în patrie pentru a-și continua studiile și a deveni preot... (Zile de încercare și de har, Pr. Gheorghe Pătrașcu). Testament Subsemnatul Proschinger Johann, născut la data de 2 ianuarie 1925 în localitatea Fălticeni, chemat printr-o inspirație divină să trăiesc pentru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
dintre tradițiile liceului german (rigoarea, ordinea, disciplina caracterul clasic al formării tinerilor), de dinainte de război și au adăugat practicile pedagogice specifice Școlii Haretiene, din Vechiul Regat și cele impuse de noua realitate etno-statală (cultul valorilor românești, ortodoxismul, cultul strămoșilor, cultul patriei, deschiderea spre Europa etc.). Acum se produc primele afirmări în plan național ale tinerilor de la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Radauti, la Concursul „Tinerimea Română”, au loc reprezentații cultural naționale ale Societății Culturale „Bogdan-Dragoș”, se înființează revista „Muguri”, se întreprind excursii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
a Spaniilor să ne ajute! După această ultimă invazie a maurilor, mai rea decât ciuma, care a adus pârjolul și moartea în țară, după doi ani de captivitate, Navarra își revine cu greu... Pierdut într-o țară barbară, departe de patrie și de familia lui, Castilia se pierde într-o tovărășie pernicioasă și mai mult decât dubioasă, căutând să dejoace planurile unui dușman puternic și isteț. Noi nu-i mai dorim victoria, ci doar să se întoarcă viu și nevătămat în
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
pentru multă vreme de limba sa maternă. Mulți scriitori germani se leagănă în iluzia că, la nevoie, limba maternă ar putea înlocui tot restul. și măcar că în realitate n-au fost niciodată la vreme de nevoie, ei spun: „Limba e Patria“. Mă irită această afirmație făcută de autori a căror patrie le stă la dispoziție fără ca nimeni să le-o conteste, și cărora acasă la ei nimic nu le amenință viața. Acela care, ca german, spune: „Limba e Patria“, are datoria
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
se leagănă în iluzia că, la nevoie, limba maternă ar putea înlocui tot restul. și măcar că în realitate n-au fost niciodată la vreme de nevoie, ei spun: „Limba e Patria“. Mă irită această afirmație făcută de autori a căror patrie le stă la dispoziție fără ca nimeni să le-o conteste, și cărora acasă la ei nimic nu le amenință viața. Acela care, ca german, spune: „Limba e Patria“, are datoria să-și amintească de cei ce au fixat această propoziție
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Limba e Patria“. Mă irită această afirmație făcută de autori a căror patrie le stă la dispoziție fără ca nimeni să le-o conteste, și cărora acasă la ei nimic nu le amenință viața. Acela care, ca german, spune: „Limba e Patria“, are datoria să-și amintească de cei ce au fixat această propoziție: de emigranții care au scăpat refugiindu-se de asasinii lui Hitler. Referitor la ei, „Limba e Patria“ se reduce la actul gol-goluț al unei autoconfirmări. Neînsemnând decât atât
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nu le amenință viața. Acela care, ca german, spune: „Limba e Patria“, are datoria să-și amintească de cei ce au fixat această propoziție: de emigranții care au scăpat refugiindu-se de asasinii lui Hitler. Referitor la ei, „Limba e Patria“ se reduce la actul gol-goluț al unei autoconfirmări. Neînsemnând decât atât: „Încă exist“. „Limba e Patria“ însemna pentru emigranții aflați într-o străinătate fără de speranță stăruința asupra lor înșiși introdusă în propria gură. S-ar cuveni ca aceia a căror
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
amintească de cei ce au fixat această propoziție: de emigranții care au scăpat refugiindu-se de asasinii lui Hitler. Referitor la ei, „Limba e Patria“ se reduce la actul gol-goluț al unei autoconfirmări. Neînsemnând decât atât: „Încă exist“. „Limba e Patria“ însemna pentru emigranții aflați într-o străinătate fără de speranță stăruința asupra lor înșiși introdusă în propria gură. S-ar cuveni ca aceia a căror patrie le îngăduie să vină și să plece în voie să nuabuzeze de asemenea cuvinte. Fiindcă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
se reduce la actul gol-goluț al unei autoconfirmări. Neînsemnând decât atât: „Încă exist“. „Limba e Patria“ însemna pentru emigranții aflați într-o străinătate fără de speranță stăruința asupra lor înșiși introdusă în propria gură. S-ar cuveni ca aceia a căror patrie le îngăduie să vină și să plece în voie să nuabuzeze de asemenea cuvinte. Fiindcă ei au un teren ferm sub picioare. Rostite de gura lor, aceste cuvinte estompează toate pierderile suferite de cei fugiți. Sugerând că emigranții ar putea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Rostite de gura lor, aceste cuvinte estompează toate pierderile suferite de cei fugiți. Sugerând că emigranții ar putea face abstracție de năruirea existenței lor, de singurătate și de înțelegerea de sine sfărâmată pentru totdeauna, de vreme ce limba maternă din creier, ca patrie portabilă, poate compensa absolut orice. Limba nu poate fi, ci trebuie luată cu sine. Doar mort n-ai mai purta-o cu tine - dar ce-are asta a face cu patria? Cuvântul „patrie“ nu-mi place, în România era acaparat
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
sfărâmată pentru totdeauna, de vreme ce limba maternă din creier, ca patrie portabilă, poate compensa absolut orice. Limba nu poate fi, ci trebuie luată cu sine. Doar mort n-ai mai purta-o cu tine - dar ce-are asta a face cu patria? Cuvântul „patrie“ nu-mi place, în România era acaparat de două soiuri de proprietari de patrie. Unii erau coconii șvabi, mari amatori de polcă pe furate și experți rurali în virtute; iar ceilalți - funcționarii și lacheii dictaturii. Patria rurală ca
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
totdeauna, de vreme ce limba maternă din creier, ca patrie portabilă, poate compensa absolut orice. Limba nu poate fi, ci trebuie luată cu sine. Doar mort n-ai mai purta-o cu tine - dar ce-are asta a face cu patria? Cuvântul „patrie“ nu-mi place, în România era acaparat de două soiuri de proprietari de patrie. Unii erau coconii șvabi, mari amatori de polcă pe furate și experți rurali în virtute; iar ceilalți - funcționarii și lacheii dictaturii. Patria rurală ca teutomanie și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nu poate fi, ci trebuie luată cu sine. Doar mort n-ai mai purta-o cu tine - dar ce-are asta a face cu patria? Cuvântul „patrie“ nu-mi place, în România era acaparat de două soiuri de proprietari de patrie. Unii erau coconii șvabi, mari amatori de polcă pe furate și experți rurali în virtute; iar ceilalți - funcționarii și lacheii dictaturii. Patria rurală ca teutomanie și patria de stat ca supunere fără crâcnire și ca frică oarbă de represiune. Ambele
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
face cu patria? Cuvântul „patrie“ nu-mi place, în România era acaparat de două soiuri de proprietari de patrie. Unii erau coconii șvabi, mari amatori de polcă pe furate și experți rurali în virtute; iar ceilalți - funcționarii și lacheii dictaturii. Patria rurală ca teutomanie și patria de stat ca supunere fără crâcnire și ca frică oarbă de represiune. Ambele noțiuni de patrie erau provinciale, xenofobe și arogante, adulmecând pretutindeni trădarea. Ambele aveau nevoie de dușmani și stabileau, pline de ură, judecăți
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
nu-mi place, în România era acaparat de două soiuri de proprietari de patrie. Unii erau coconii șvabi, mari amatori de polcă pe furate și experți rurali în virtute; iar ceilalți - funcționarii și lacheii dictaturii. Patria rurală ca teutomanie și patria de stat ca supunere fără crâcnire și ca frică oarbă de represiune. Ambele noțiuni de patrie erau provinciale, xenofobe și arogante, adulmecând pretutindeni trădarea. Ambele aveau nevoie de dușmani și stabileau, pline de ură, judecăți globale de nezdruncinat. Ambele nu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
coconii șvabi, mari amatori de polcă pe furate și experți rurali în virtute; iar ceilalți - funcționarii și lacheii dictaturii. Patria rurală ca teutomanie și patria de stat ca supunere fără crâcnire și ca frică oarbă de represiune. Ambele noțiuni de patrie erau provinciale, xenofobe și arogante, adulmecând pretutindeni trădarea. Ambele aveau nevoie de dușmani și stabileau, pline de ură, judecăți globale de nezdruncinat. Ambele nu se coborau până-ntr-atât încât să-și mai revizuiască vreodată o judecată greșită. și ambele
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]