14,286 matches
-
cu Petrică Cimpoeșu sau e mai comod să-l las baltă, să scrie și după ce văd ce scrie să mă laud că sunt vreo douăzeci de ani de când ehe! suntem prieteni... Căci, până la urmă, cărțile bune ale prietenilor sunt un pic și ale noastre pe când cele proaste sunt numai ale lor. Adrian ALUI GHEORGHE Într-un viitor destul de apropiat va trebui să plătim și pentru a fi citiți... Dragă Petru Cimpoeșu, toți cei care ți-au citit ultima carte, "Simion Liftnicul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
originalul "merge și așa"... E posibil ca și în literatură să se regăsească și să se aplice această păguboasă sintagmă? Eu cred că înainte de a ne gândi să pătrundem pe piața literară europeană, ar trebui să încercăm să facem un pic de ordine în viața noastră literară, unde domină un haos de neînchipuit. Când va fi stabilită pe piața noastră literară o scară a valorilor, se va putea face și o strategie pentru exterior. Hai să vedem ce se întâmplă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
născut. E un răspuns à la Nichita Stănescu. Da, poate fi o parafrază. Când ai citit prima oară pe Eminescu? L-am citit devreme, dar nu l-am priceput devreme... Dar pe Creangă? Și cu Creangă lucrurile au stat un pic altfel... Pe Creangă l-am îndrăgit un pic mai târziu, cum e și firesc, dar se pare că e o dragoste definitivă. Întâi mi-am luat licența cu Creangă cu "Lumea ca spectacol în opera lui Creangă", după care am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Da, poate fi o parafrază. Când ai citit prima oară pe Eminescu? L-am citit devreme, dar nu l-am priceput devreme... Dar pe Creangă? Și cu Creangă lucrurile au stat un pic altfel... Pe Creangă l-am îndrăgit un pic mai târziu, cum e și firesc, dar se pare că e o dragoste definitivă. Întâi mi-am luat licența cu Creangă cu "Lumea ca spectacol în opera lui Creangă", după care am avut o tentativă de doctorat. Mi-am trecut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la Ambasada Americană care trebuia să-mi acorde viza de emigrare în USA, mi s-a spus că nu se poate să o primesc deoarece eram considerat refugiat politic în Suedia. Astfel plecarea mea în America a fost amânată un pic și în primele patru luni am învățat atât de performant suedeza încât am putut relua studiile universitare la Stockholm. Bunicii mă înscriseseră la Columbia University și americanii până la urmă mi-au aprobat viza de plecare în USA. Fascinantă parte a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Bucureștiului ca să contezi ca scriitor". În altă parte mă băgasem și eu în vorbă: Dacă vrei să faci literatură, stai în provincie; dacă vrei să faci politică literară, mergi la București". Mai departe spuneam că e vorba și de un pic de lașitate, de o doză mare de comoditate...! Care e raportul tău cu tendința "de centralizare" a culturii? Simți, resimți această tendință? Poate sunt eu mai puțin sensibil sau conștient, dar niciodată, nici măcar mai la junețe, n-am fost cercetat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Am rămas la Oradea, acum copiii mei s-au stabilit la Cluj, se închide un cerc etc., dar tot nu mă bântuie regretul de-a fi rămas aici. Va fi fiind, probabil, și de o doză de comoditate și vreun pic de lașitate, mai știi? Mă gândesc că un mare scriitor, Amos Oz, trăiește și scrie (bine de tot) în Arad (sigur, e un Arad israelitan, la doi pași de deșert), atunci un biet scriitor ca mine de ce n-ar putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la întrebările tale de sute de ori, fără să mă întrebe nimeni. Acum mă uit în ele ca într-o fântână cu șerpi de casă. În loc să bea apa, o mușcă. Nu doare deloc. Eu sunt apa mușcată și depun mărturie. Picuri de mărturie. Cu drag, Muri Premiul Nobel ? Atâta ne vom tot naște, până ce o să-i plictisim și ni-l vor da Eu sunt o rudă îndepărtată a mea Câtă viață, câtă literatură e în existența unui om de pe stradă? L-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
trufești; apoi, că poezia nu este o prioritate pentru covârșitoarea majoritate a oamenilor, deși ei nici nu-și închipuie ce uriașă cantitate de energie înaltă își refuză neaplecându-se asupra unei cărți de poezie, dar nu numai. Poezia este, fără pic de exagerare, un purtător de viață, de credință, de speranță, de soluții existențiale profunde. Poate, într-o zi, un robot, da, o mașină gânditoare și simțitoare, îi va convinge pe oameni de acest lucru mai mult decât o pot face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poetă, elevă de liceu, Irina Andone, l-am rugat pe C. L. Rusu să vă fotografieze alergând pe aleea junimiștilor de odinioară. Discopatiile mele (rezultat al unui stagiu militar cumplit, cu durata 1 an și 4 luni!) se relaxau, un pic cinic, văzând cum nașul vă tot fugărea în deal și în vale, pe voi, frumoșii poeți ai primăverii noastre literare. Dacă a mai alergat cineva, vreodată, în locul meu? A fost suficientă "alergarea" voastră prietenească. Cartea mea a câștigat în credibilitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dar nu toate ard. Cred că la diferite sărbători le vor aprinde pe toate. Este electrificat și unde se citește și se face slujbă e lumină iar restul semiîntuneric. Oricum, nu cazi pe scări, pentru că se mai vede câte un pic. Și de acolo e grija lui Dumnezeu să nu cădem. Ieșind din biserică, la aproximativ 10 m În curte, mai este o ușă pe care ți-o deschide un călugăr și intri tot Într-o peșteră. Rămâi uimit ce poți
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
adăpostește chipul Mântuitorului Iisus Hristos căzut de povara păcatelor noastre. Este din piatră albă. Mântuitorul este desculț, căzut pe mâini În genunchi. Este atât de trist și te privește cu duioșie. Să-L vezi cât suferă pentru noi. Cu un pic de voință și puțină osteneală te poți urca să ajungi la El. Și eu, nevrednica, am ajuns la El. Am atins buzele de călcâiul Lui. Apoi am intrat cu toții În biserică. Este foarte mare și Încăpătoare. Mare la privire dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Este un grec ce Îți dă voie să intri dar nu te lasă mult, cam 5 minute și te scoate imediat cu forța... Deși când intri rămâi mirat de tot ce vezi. Apoi te grăbești să te rogi măcar un pic, dar abia te descătușezi la rugăciune și te pomenești că te poftește afară din Sfântul Mormânt. Dar numai să vă vedeți acolo, că Domnul are El grijă și nu păgubiți cu nimic. Dimpotrivă, dacă ați Înțelege cât aveți de câștigat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
avem nevoie ca să ne mântuim cu toții! Aici la Sfântul Mormânt se fac zilnic slujbe noaptea de la 11.30 la 2.30. Am fost și eu de câteva ori noaptea la slujbă. Și totdeauna aveam grijă să mai intru măcar un pic În Sfântul Mormânt. Măcar să mă ating, să-L sărut și să fac metanie, toate În grabă. Dacă nu mă grăbeam riscam să nu intru. Așa că mă mulțumeam și cu atât decât deloc. E bun și Încă foarte bun și atât
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
are și un gard de fier forjat. Este bine protejat de lume, nu poți să-l atingi. Călugărul ne-a dat din fructele dudului. Se spune că se pot consuma ca aliment. Apoi am vizitat mănăstirea, ne-am Închinat un pic și am cumpărat ceva amintiri, obiecte de cult. Apoi călugărul ne-a invitat În camera de oaspeți, a mai stat de vorbă cu părintele David spunându-i că ar dori să mai aibă frați călugări dar nu depinde de el
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
luat un egiptean cu microbuzul lui și ne-a dus prin Egipt. În drum spre Muntele Sinai am mai vizitat două mănăstiri: Faram și Oaza, unde au slujit Sfinții doctori fără de arginți Cozma și Damian. Am intrat și noi un pic și ne-am Închinat. Am văzut obiecte străvechi care se mai păstrează și În zilele noastre. Atât de simple și modeste erau Înainte, că parcă nici nu-ți vine să crezi că acolo se săvârșea și Sfânta Liturghie. Dar ce
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
nici În ruptul capului să mă urc pe ele cu greutatea mea. Și așa, n-am avut de ales. Dar să știți că mare curaj aveam. La ora 3.20 m-am despărțit de părintele Irineu care mă condusese un pic. Deci am rămas singură pe cărarea de munte În puterea nopții. Pe locuri necunoscute de mine. Aveam treptele care se mai observau dar aveam și prăpastia care era lângă trepte. M-am rătăcit puțin, dar m-am Întors imediat pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
abrupt. Cu mare anevoie se urcă pe munte. Era spre seară și nu se Îngăduia urcarea pe munte. Este foarte pietros, stâncos și chiar periculos. M-a dus gândul la Domnul Iisus cât a suferit acolo, În pustiul arzător fără pic de vegetație, fără apă. Soarele dogorea, caniculă mare. Și nici gura să o uzi cu apă nu puteai. Greu de suportat. El, Domnul Iisus așa a suportat nemâncat și Însetat. Și pe deasupra mai vine și diavolul să-L ispitească și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Doamne să-Ți slujim Cuvântul să Ți-l ascultăm Fapte și rugăciuni s-avem Dar noi Doamne Nu suntem Râvnitori și silitori Te rugăm Doamne Ajută-ne să facem voia Ta! Trimite-ne ajutor Harul Tău lucrător S-avem un pic de spor Să urcăm o treaptă-n sus Lângă Crucea Lui Iisus! Privind-o dus Lacrimi triste ne-au pătruns Văzând suferința Ta Pentru greșeala mea Doresc În locul Tău pe Cruce Pofta și păcatul meu Să le spăl mereu, mereu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
curs De La Domnul Iisus Răstignit și de atunci În amintirea Răstigniri la Sf. Paști, creștinii adevărați vopsesc ouăle roșii! Prin această cinstim Jertfa Domnului Iisus! Deci atenție! Mau impresionat câteva momente deosebite pe care le-am gustat și eu un pic din taina lor. Este lucrarea Sf. Duh a Dumnezeirii. Când Domnul Iisus a făcut marea minune a Învieri Lui Lazăr, mort de patru zile mulți s-au bucurat dar erau mulți care-L dușmăneau pe Domnul Iisus și pe Lazăr
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pregătire al angajaților ? Erau renumiți angajații Nicolinei pentru pregătirea lor ? Era un nivel mediu, de la ce școli proveneau, dacă aveți idee, majoritatea angajaților ? A.M.: - Da, da, da. Toți angajații erau din Nicolina, pregătiți la școala profesională, ca, mai încoace, un pic chiar, liceu treapta întâi, treapta a doua. Care voia și când s-angaja, eu m-am angajat cu bază, cum era la timpu’ meu atunci, da’, mai încoace, am avut multe rânduri de elevi care erau cu doi bază deodată
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
A.M.: - Da, o fost. Când o fost la Cernobâl, care mai de care alergam după apă minerală, după... că ne era frică, cine știe ce s-o fi întâmplat acolo, nu prea ne dădeam noi seama, că atunci era presa mai, un pic mai înapoi, nu prea știai orice. Dar frica-o fost mare și chiar de atunci, și cu probleme cu ochii, mai multe probleme, care am simțât eu că ceva nu e-n regulă. Noi fiind aici, de ruși eram aproape
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Nu erau multe fanfare: a Nicolinei, cea de la Huși de pe undeva, de pe la Cozmești și vă dați seama ?! Avea trecere ! S. P.: - Și păunii, ați prins păunii în Nicolina ? A.M.: - Nu, n-am prins, nu știu. Că, eu am fost un pic la echipa de dansuri, tot așa, până au apărut copiii, mă mai duceam, după aia, cu copiii mici, nu prea aveai ieșire... Cu schimb de tură, unde să pleci ? S. P.: - Câte ceva despre concedii, ce ne puteți povesti ? Cum vă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
prea târziu. V. I.: - Niciodată nu-i prea târziu, bineînțeles, na ! Zic, mă mai duce memoria la..., în prezent ca să mai pot să mai învăț, să mai fac ceva, dar, hm! Acum mai am alte planuri și mai aștept un pic. S. P.: - Cât ați lucrat în producție, aveți idee dacă se producea în primul rând pentru export și dacă aveți idee pentru ce țări se producea ? V. I.: - Se produceau, în general, se producea totul pentru export: betoniere, autoscrepere, autogredere
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
așa ceva... S. P.: - Mai rețineți ? Ș. B.: - Nu prea mai țin minte, că-s ani de atunci. Dar, a fost bine. Pentru mine a fost bine. Categorie se dădea, adică nu putea să dea la fiecare, categorie, dar trebuia un pic de experiență, oleacă [zâmbește - n. ns., S. P.] de apreciere în... Am fost și membru de partid, de la vârsta de 19 ani [râde - n. ns. S. P.], adică, imediat după ce am..., după un an de zile după ce am terminat școala
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]