12,784 matches
-
Emil Boc, iar unul dintre punctele programului de guvernare a fost „Inițierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele - Nicopole și conectivitatea cu Autostrada Sudului”. Pe 10 mai 2010 Rosen Plevneliev, ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale, a anunțat probabilitatea ca Uniunea Europeană să finanțeze proiectele de construire a două noi poduri peste Dunăre, care să lege orașele Oreahovo-Bechet și Silistra-Călărași. Anunțul a fost făcut la o conferință internațională de două zile, desfășurată la Ruse, privind strategia UE față de Regiunea Dunării
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
între punctul în care au fost emise și punctul în care au fost detectate. Punctele în care astfel de particule pot fi detectate nu sunt cele la care ne-am aștepta în conformitate cu experiența noastră de zi cu zi. Există o probabilitate destul de mică (dar nu nulă!) ca punctul de detectare să se găsească de cealaltă parte a unei bariere solide. Probabilitatea se dovedește a juca un rol extrem de important în toate interacțiunile care au loc la această scară. Traiectoria oricărui obiect
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
pot fi detectate nu sunt cele la care ne-am aștepta în conformitate cu experiența noastră de zi cu zi. Există o probabilitate destul de mică (dar nu nulă!) ca punctul de detectare să se găsească de cealaltă parte a unei bariere solide. Probabilitatea se dovedește a juca un rol extrem de important în toate interacțiunile care au loc la această scară. Traiectoria oricărui obiect de nivel atomic este extrem de neclară în sensul în care orice măsurătoare efectuată cu intenția de a afla poziția unei
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
însoțită de dovezi experimentale încă din start: metodele de măsurare erau deja bine stabilite pentru informații precum (1) frecvențele (și implict energiile) emise sau absorbite la tranziția unui electron între orbitele staționare ale lui Bohr, (2) "amplitudinea de tranziție" sau probabilitatea tranziției dintr-o orbită în alta, etc. Din formulele clasice care caracterizează aceste fenomene Heisenberg a creat formule analoage care țin cont de condițiile cuantice. Formulele care au rezultat din această decizie fundamentală au dus la rezultate corecte dar uneori
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
probabile pentru electron aflat pe o orbită cunoscută creează imaginea unui nor de puncte sub formă sferică pentru orbitele unui atom de hidrogen, de fapt a unor sfere așezate concetric în jurul nucleului. Această imagine poate fi numită și distribuție de probabilitate. De aceea "n", numărul atomic al lui Bohr, pentru fiecare orbită este cunoscut și ca "sfera n" în modelul tridimensional al atomului. Aceasta a condus la următoarea aserțiune a lui Heisenberg: dacă nu s-a efectuat nici o măsurătoare a electronului
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
Heisenberg: dacă nu s-a efectuat nici o măsurătoare a electronului atunci el nu poate fi descris ca fiind situat într-o anume locație ci în întreg norul simultan. Cu alte cuvinte, mecanica cuantică nu poate oferi rezultate exacte, ci numai probabilitatea ca o particulă să se afle într-o anumită stare cuantică. Heisenberg a mers mai departe și a spus că o particulă aflată în mișcare începe să existe doar odată cu observarea ei. Oricât de stranie și ne-intuitivă pare această
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
mai departe și a spus că o particulă aflată în mișcare începe să existe doar odată cu observarea ei. Oricât de stranie și ne-intuitivă pare această aserțiune, mecanica cuantică ne spune totuși care este locația orbitei electronului, norul său de probabilități. Heisenberg vorbea despre particula însăși și nu despre orbita sa care are o distribuție de probabilitate cunoscută. Este important de notat că cu toate că Heisenberg a folosit pentru electron în matricile sale un set infinit de poziții, asta nu înseamnă că
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
observarea ei. Oricât de stranie și ne-intuitivă pare această aserțiune, mecanica cuantică ne spune totuși care este locația orbitei electronului, norul său de probabilități. Heisenberg vorbea despre particula însăși și nu despre orbita sa care are o distribuție de probabilitate cunoscută. Este important de notat că cu toate că Heisenberg a folosit pentru electron în matricile sale un set infinit de poziții, asta nu înseamnă că electronul se poate afla oriunde în univers. Din contră, există câteva legi fizice care arată că
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
folosit pentru electron în matricile sale un set infinit de poziții, asta nu înseamnă că electronul se poate afla oriunde în univers. Din contră, există câteva legi fizice care arată că electronul trebuie să se găsească într-o distribuție de probabilitate anume. În modelul atomic al lui Bohr un electron este descris de către energia sa fapt care a fost preluat și în mecanica matriceală. De aceea, un electron aflat într-o n-sferă anume trebuie să se găsească la o anumită
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
lumea tehnologiei care merg de la componentele pentru computere la lumina fluorescentă sau tehnicile de scanare ale corpului uman. Ecuația de undă a lui Schrödinger, cu funcția sa de undă unică pentru un electron singur a fost extinsă în distribuția de probabilitate prin care Heisenberg a cuantificat comportamentul particulelor asemănătoare electronului. Asta se întâmplă pentru că o undă este în mod natural o perturbație la scară largă și nu doar o particulă punctuală. De aceea, ecuația de undă a lui Schrödinger are aceleași
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
ca incertitudinea să fie definită în mecanica matriceală a lui Heisenberg deoarece dezvoltarea s-a făcut ținând cont de aspectele de particulă ale electronului. Ecuația de undă a lui Schrödinger arată că electronul se află mereu în norul său de probabilitate, adică în distribuția sa de probabilitate asemenea unei unde care se extinde. Max Born a descoperit în 1928 că atunci când se calculează pătratul funției de undă a lui Schrödinger se obține distribuția de probabilitate a electronului. De aceea, măsurarea poziției
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
mecanica matriceală a lui Heisenberg deoarece dezvoltarea s-a făcut ținând cont de aspectele de particulă ale electronului. Ecuația de undă a lui Schrödinger arată că electronul se află mereu în norul său de probabilitate, adică în distribuția sa de probabilitate asemenea unei unde care se extinde. Max Born a descoperit în 1928 că atunci când se calculează pătratul funției de undă a lui Schrödinger se obține distribuția de probabilitate a electronului. De aceea, măsurarea poziției unui electron poate fi efectuată la
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
află mereu în norul său de probabilitate, adică în distribuția sa de probabilitate asemenea unei unde care se extinde. Max Born a descoperit în 1928 că atunci când se calculează pătratul funției de undă a lui Schrödinger se obține distribuția de probabilitate a electronului. De aceea, măsurarea poziției unui electron poate fi efectuată la o locație exactă în dauna distribuției de probabilitate, adică electronul pare să înceteze pentru moment să prezinte caracteristici de undă. În absența proprietăților de undă nici una dintre definițiile
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
Born a descoperit în 1928 că atunci când se calculează pătratul funției de undă a lui Schrödinger se obține distribuția de probabilitate a electronului. De aceea, măsurarea poziției unui electron poate fi efectuată la o locație exactă în dauna distribuției de probabilitate, adică electronul pare să înceteze pentru moment să prezinte caracteristici de undă. În absența proprietăților de undă nici una dintre definițiile lui Schrödinger referitoare la comportamentul de undă al electronului nu mai are sens. Măsurarea poziției particulei anulează proprietățile sale de
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
un moment determinat valoarea exactă a momentului unui anume particule precum un electron aflat într-o poziție dată. Datorită principiului incertitudinii, se pot face enunțuri atât asupra momentului cât și asupra poziției unei particule doar în termenii unei game de probabilități, adică a unei "distribuții de probabilitate". Eliminarea incertitudinii dintr-un termen maximizează incertitudinea din ceilalți termeni. De aceea devine necesară existența unei modalități de formulare clară a diferenței dintre starea unui obiect care este incertă în sensul de mai sus
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
momentului unui anume particule precum un electron aflat într-o poziție dată. Datorită principiului incertitudinii, se pot face enunțuri atât asupra momentului cât și asupra poziției unei particule doar în termenii unei game de probabilități, adică a unei "distribuții de probabilitate". Eliminarea incertitudinii dintr-un termen maximizează incertitudinea din ceilalți termeni. De aceea devine necesară existența unei modalități de formulare clară a diferenței dintre starea unui obiect care este incertă în sensul de mai sus, precum un electron într-un nor
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
incertitudinii dintr-un termen maximizează incertitudinea din ceilalți termeni. De aceea devine necesară existența unei modalități de formulare clară a diferenței dintre starea unui obiect care este incertă în sensul de mai sus, precum un electron într-un nor de probabilitate și cea în care acel obiect nu este într-o stare incertă ci are o valoare clară. Când ceva este în condiția ca una dintre caracteristicile lui să fie în mod clar fixată într-un anume mod, se spune că
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
folosit prima dată în acest context de matematicianul David Hilbert în 1904. Ecuația de undă a lui Schrödinger furnizează soluții ale funcției de undă, arătând posibilele locații în care se poate afla un electron, la fel cum face distribuția de probabilitate a lui Heisenberg. Așa cum am arătat mai sus, când apare colapsul unei funcții de undă deoarece s-a efectuat ceva pentru a determina poziția unui electron, starea electronului devine o eigen-stare a poziției, ceea ce înseamnă că poziția are o valoare
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
cunoască valorile exacte din realitatea cuantică. Într-o scrisoare către Max Born din 1926, Einstein emitea o declarație devenită apoi celebră: "Dumnezeu nu joacă zaruri". Metodologia principală pentru realizarea predicțiilor în mecanica cuantică, bazată pe regulile lui Born pentru calcularea probabilităților, a devenit cunoscută ca Interpretarea Copenhaga a mecanicii cuantice. Bohr a petrecut mulți ani dezvoltând și rafinând această interpretare în lumina obiecțiilor aduse de Einstein. După Conferința Solvay din 1930, Einstein nu a mai criticat niciodată interpretarea Copenhaga în termeni
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
precum și numărul enorm de sisteme stelare sugerează că dacă Pământul ar fi un model de corpuri cerești cu viața general valabil, atunci viața extraterestră ar trebui să fie întâlnită în Univers destul de des . De asemenea există o contradicție evidență între probabilitatea de existență în Univers a unor civilizații extraterestre, probabilitate estimată a fi mică dar reală, și lipsa de contacte cu astfel de civilizații sau alte dovezi de existență a lor, contradicție denumită paradoxul lui Fermi. 1. Pe Marte se presupune
Viață extraterestră () [Corola-website/Science/314453_a_315782]
-
Pământul ar fi un model de corpuri cerești cu viața general valabil, atunci viața extraterestră ar trebui să fie întâlnită în Univers destul de des . De asemenea există o contradicție evidență între probabilitatea de existență în Univers a unor civilizații extraterestre, probabilitate estimată a fi mică dar reală, și lipsa de contacte cu astfel de civilizații sau alte dovezi de existență a lor, contradicție denumită paradoxul lui Fermi. 1. Pe Marte se presupune că s-a găsit un "crab"(semăna cu crabul
Viață extraterestră () [Corola-website/Science/314453_a_315782]
-
lui Drake a fost adesea folosită pentru a estima numărul cel mai probabil de civilizații extraterestre din propria noastră galaxie. Ecuația este rezultatul unui produs de factori, dintre care unii sunt numere supraunitare (*"R", *"n" și "Ț"), iar alții sunt probabilități (deci numere sub-unitare, "f", "f", "f" și "f"). formulă 1 Ecuația sintetizează concepte științifice esențiale folosite în studierea vieții extraterestre și comunicarea prin unde electromagnetice. Criticarea cea mai frecventă a ecuației lui Drake se referă la acei factori ai săi care
Viață extraterestră () [Corola-website/Science/314453_a_315782]
-
a ars un far. Dembski susține că această complexitate specifică este prezentă într-o configurație când poate fi descrisă printr-un tipar care deține o mare cantitate de informație specificată în mod independent, pe care o definește ca având o probabilitate mică de a fi întâlnită. El oferă următorul exemplu pentru a demonstra acest concept: „O singură literă din alfabet este specificată fără a fi complexă. O secvență lungă de litere aleatoare este complexă fără a fi specificată. Un sonet de
Design inteligent () [Corola-website/Science/313301_a_314630]
-
A1 și A2 produc rezultate mai bune, indiferent de ce alege B; B nu va alege B3 deoarece B2 va produce un rezultat mai bun, indiferent ce alege A. A poate evita o pierdere așteptată de peste 1/3 alegând A1 cu probabilitatea 1/6 și A2 cu probabilitatea 5/6, indiferent ce alege B. B poate asigura un câștig așteptat de cel puțin 1/3 folosind o strategie aleatoare de alegere, cu B1 cu probabilitatea 1/3 și B2 cu probabilitatea 2
Minimax () [Corola-website/Science/313423_a_314752]
-
bune, indiferent de ce alege B; B nu va alege B3 deoarece B2 va produce un rezultat mai bun, indiferent ce alege A. A poate evita o pierdere așteptată de peste 1/3 alegând A1 cu probabilitatea 1/6 și A2 cu probabilitatea 5/6, indiferent ce alege B. B poate asigura un câștig așteptat de cel puțin 1/3 folosind o strategie aleatoare de alegere, cu B1 cu probabilitatea 1/3 și B2 cu probabilitatea 2/3, indiferent ce alege A. Aceste
Minimax () [Corola-website/Science/313423_a_314752]