19,447 matches
-
degrabă o senzație decât o alta, și că ceea șce simțimț depinde de asta, după cum ne afectează simțurile. E adevărat că ne putem Întreba dacă Dumnezeu, sau altcineva, ne-ar face asta; dar din cauză că noi simțim, sau mai degrabă că simțurile noastre ne Îndeamnă adesea să sesizăm clar și distinct o materie Întinsă În lungime, lărgime și adâncime, ale cărei particule au figuri și mișcări diverse, din care se nasc simțirile ce le avem despre culori, mirosuri, durere, etc. Dacă Dumnezeu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care gândește, ci fiindcă e unit cu un lucru Întins care se mișcă prin dispunerea organelor sale, care, de fapt, se numește corpul unui om. Dar nu e aici locul unde țin să tratez despre aceasta În mod deosebit. §3. Simțurile nu ne Învață natura lucrurilor, ci numai ceea ce ne este util sau vătămător În ele Va fi suficient să remarcăm faptul că tot ceea ce sesizăm prin intermediul simțurilor noastre se raportează strânsei uniri pe care o are sufletul și corpul și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
e aici locul unde țin să tratez despre aceasta În mod deosebit. §3. Simțurile nu ne Învață natura lucrurilor, ci numai ceea ce ne este util sau vătămător În ele Va fi suficient să remarcăm faptul că tot ceea ce sesizăm prin intermediul simțurilor noastre se raportează strânsei uniri pe care o are sufletul și corpul și că, În mod obișnuit, cunoaștem prin mijlocirea lor În ce fel ne pot folosi sau vătăma corpurile din afară noastră, dar nu care este natura lor, decât
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În ce fel ne pot folosi sau vătăma corpurile din afară noastră, dar nu care este natura lor, decât poate, arareori și din Întâmplare. Căci, după această reflecție, vom părăsi fără greutate toate prejudecățile ce nu sunt Întemeiate decât pe simțuri și nu ne vom sluji decât de intelect, căci numai În el se găsesc În mod firesc primele noțiuni sau idei ca semințe ale adevărurilor pe care suntem În stare să le cunoaștem. §4. Nici greutatea, nici duritatea, nici culoarea
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nici duritatea, nici culoarea, etc. nu constituie natura corpului, ci numai Întinderea Făcând așa, vom ști că natura materiei, sau a corpului luat În general, nu constă În faptul că el este ceva dur, greu, colorat, sau care ne afectează simțurile În vreun alt fel, ci doar În aceea că este o substanță Întinsă În lungime, lățime și profunzime. În ce privește duritatea, nu o cunoaștem altfel decât prin intermediul atingerii, chiar dacă părțile corpurilor dure rezistă mișcării mâinilor noastre atunci când le Întâlnesc, Însă dacă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pori sau intervale, care devin mai mari și sunt umplute de un alt corp. Nu trebuie să ne fie dificil a crede că rarefierea nu se face așa cum spun eu, cu toate că nu sesizăm corpul care le umple prin nici unul din simțurile noastre, deoarece nu există nici o rațiune care să ne oblige să credem că trebuie să percepem cu simțurile toate corpurile ce se găsesc În jurul nostru, pentru că vedem cât e de ușor de explicat În felul acesta, și că e imposibil
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
fie dificil a crede că rarefierea nu se face așa cum spun eu, cu toate că nu sesizăm corpul care le umple prin nici unul din simțurile noastre, deoarece nu există nici o rațiune care să ne oblige să credem că trebuie să percepem cu simțurile toate corpurile ce se găsesc În jurul nostru, pentru că vedem cât e de ușor de explicat În felul acesta, și că e imposibil să se conceapă altfel; În sfârșit, pentru că ar fi, Îmi pare, o contradicție evidentă ca un lucru să
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
se Întâmplă ca acesta din urmă să se scurteze, atunci Îl face pe primul să se lungească și trage spre sine partea de care ei sunt prinși. În sfârșit, este cunoscut că toate aceste mișcări ale mușchilor, ca și toate simțurile, depind de nervi, care sunt ca niște firicele sau ca niște tubulețe ce provin toate de la creier și care, la fel ca acesta, conțin un fel de aer sau vânt foarte subtil numit spirit animal. ART. 8. Care este principiul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
acesta, conțin un fel de aer sau vânt foarte subtil numit spirit animal. ART. 8. Care este principiul tuturor acestor funcții În general, Însă, nu cunoaștem În ce mod aceste spirite animale și acești nervi contribuie la mișcări și la simțuri, nici care este principiul corporal care le face să funcționeze. Tocmai de aceea, deși am amintit câte ceva În această privință În alte scrieri, nu voi pregeta de a spune aici succint că, atâta vreme cât trăim, există În inima noastră o căldură
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
face că toate spiritele conținute anterior În cei doi mușchi se adună rapid În unul dintre ei și astfel Îl umflă și Îl scurtează, În timp ce celălalt se alungește și se Înmoaie. ART. 12. Cum acționează obiectele exterioare asupra organelor de simț Mai rămân de cunoscut cauzele ce fac ca spiritele să nu curgă Întotdeauna În același mod din creier În mușchi, Îndreptându-se câteodată mai mult spre unii decât spre alții. Căci, În afară de acțiunea sufletului, care este În mod real una
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În mod real una dintre cauzele noastre, așa cum o voi spune mai jos, mai există altele două, care nu depind decât de corp și pe care este necesar să le subliniem. Prima constă În diversitatea mișcărilor stârnite În organele de simț de către obiectele lor, pe care am și explicat-o destul de pe larg În Dioptrica, dar pentru ca cititorii acestei scrieri să nu fie nevoiți a le citi În altele, voi repeta aici care anume trei lucruri avem a le lua În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
loc În ochi, cele ce se petrec În creier sunt cele care reprezintă În fața sufletului aceste obiecte. Așa stând lucrurile, este lesne de Înțeles că sunetele, mirosurile, aromele, căldura, durerea, foamea, setea și, În general, toate obiectele, atât ale celorlalte simțuri exterioare ale noastre, cât și ale apetiturilor noastre interioare, stârnesc și ele o oarecare mișcare În nervii noștri, care trec prin mijlocirea lor până la creier. Dar, În afară de faptul că diversele mișcări ale creierului fac ca sufletul nostru să aibă sentimente
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
brațe sau din picioare și, În sfârșit, acesta se dilată cu totul altfel decât sucul alimentelor, atunci când, abia ieșit din stomac și din intestine, trece cu rapiditate prin ficat până la inimă. ART. 16. Cum pot fi mișcate membrele de către obiectele simțurilor și de către spirite, fără concursul sufletului În sfârșit, trebuie să subliniem că mașina corpului nostru este astfel Întocmită, Încât toate schimbările care duc la mișcarea spiritelor le pot face să deschidă unii peri ai creierului mai mult decât pe alții
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
le pot face să deschidă unii peri ai creierului mai mult decât pe alții și, În mod reciproc, atunci când vreunul dintre acești peri este mai mult sau mai puțin deschis decât de obicei, ca urmare a acțiunii nervilor ce slujesc simțurile, acest fapt modifică ceva În mișcarea spiritelor și le face să fie dirijate spre mușchii ce slujesc la mișcarea corpului În modul În care este de obicei mișcat În cazul unei asemenea acțiuni. Astfel Încât, toate mișcările pe care le facem
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
22. Despre deosebirea ce există Între celelalte percepții Toate percepțiile pe care nu le-am definit Încă vin la suflet prin intermediul nervilor, iar deosebirea dintre ele constă În faptul că pe unele le punem În legătură cu obiecte exterioare ce ne stimulează simțurile, pe altele le punem În legătură cu corpul nostru sau cu unele părți ale sale și, În sfârșit, pe altele le punem În legătură cu sufletul nostru. ART. 23. Despre percepțiile pe care le punem În legătură cu obiectele exterioare nouă Cele pe care le raportăm
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
unele părți ale sale și, În sfârșit, pe altele le punem În legătură cu sufletul nostru. ART. 23. Despre percepțiile pe care le punem În legătură cu obiectele exterioare nouă Cele pe care le raportăm la lucruri aflate În afara noastră, și anume la obiectele simțurilor, sunt cauzate, cel puțin atunci când opinia noastră nu este falsă, de aceste obiecte care, provocând unele mișcări În organele de simț exterioare, provoacă și În creier, prin intermediul nervilor, mișcări simțite de suflet. În consecință, atunci când vedem lumina unui candelabru sau
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
punem În legătură cu obiectele exterioare nouă Cele pe care le raportăm la lucruri aflate În afara noastră, și anume la obiectele simțurilor, sunt cauzate, cel puțin atunci când opinia noastră nu este falsă, de aceste obiecte care, provocând unele mișcări În organele de simț exterioare, provoacă și În creier, prin intermediul nervilor, mișcări simțite de suflet. În consecință, atunci când vedem lumina unui candelabru sau când auzim sunetul unui clopot, sunetul și lumina sunt două acțiuni diferite care, prin simplul fapt că provoacă două mișcări diferite
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
care le cunosc cel mai bine și că ele se numără printre percepțiile pe care strânsa legătură dintre suflet și corp le face confuze și obscure. Le putem numi și sentimente, din cauză că sunt primite În suflet la fel ca obiectele simțurilor exterioare și din cauză că nu sunt cunoscute altfel de el. Dar le putem numi Încă și mai bine emoții ale sufletului, nu doar pentru că acest nume poate fi atribuit tuturor schimbărilor ce au loc În el, adică tuturor trăirilor diferite pe
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
anumită parte În care el Își exercită funcțiile Într-un mod mai special decât În toate celelalte. De obicei, se crede că această parte este creierul, ori poate inima: creierul, din cauză că el este cel la care se raportează organele de simț; iar inima din cauză că În ea s-ar simți sentimentele. Examinând Însă cu băgare de seamă chestiunea, mi se pare că am descoperit În mod clar că partea din corp În care sufletul Își exercită nemijlocit funcțiile nu este inima și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În care să-și exercite nemijlocit funcțiile, este faptul că eu consider că celelalte părți ale creierului nostru sunt toate duble, așa cum, de asemenea, avem doi ochi, două mâini, două urechi, și că, la urma urmei, toate organele noastre de simț externe sunt duble; iar de vreme ce nu avem decât o singură și simplă idee despre unul și același lucru În același timp, trebuie În mod necesar să existe un loc, unde cele două imagini ce vin de la cei doi ochi sau
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
unul și același lucru În același timp, trebuie În mod necesar să existe un loc, unde cele două imagini ce vin de la cei doi ochi sau celelalte două impresii ce vin de la un singur obiect prin organele duble ale celorlalte simțuri să se poată contopi În una Înainte de a ajunge la suflet, așa Încât ele să nu-i reprezinte două obiecte În loc de unul. Putem concepe cu ușurință aceste imagini sau alte senzații ce se reunesc În această glandă prin intermediul spiritelor, care umplu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sunt decât corpuri, Întâmplându-se, adesea, ca aceste două impulsii să fie contrare, iar ceea mai puternică să Împiedice efectul celeilalte. Or, putem distinge două feluri de mișcări provocate de spirite În glandă: unele reprezintă În suflet obiectele ce mișcă simțurile sau impresiile ce se Întâlnesc În creier și nu forțează În nici un fel voința sa; celelalte exercită aici un oarecare efort, fiind vorba de faptul că provoacă afectele sau mișcările corpului asociate acestora; În ceea ce le privește pe cele dintâi
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
numai să trăiască în societate, ci și să ia parte la clădirea societății. „Verdictul” lui Natorp este deosebit de explicit: „Omul devine om numai prin societatea omenească”, în afara acesteia „ar recădea în animalitate” sau „nu s-ar ridica mai sus de simțuri”. Comunitatea îl atașează pe om lumii, vieții morale. De aceea educația nu poate fi decât socială („educația individului este condiționată social în fiecare direcție esențială a ei”), în comunitate indivizii „învață” prin „liber acord” să voiască același lucru, să înțeleagă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
este „priceperea chipului cum se înlănțuiesc interesele tuturor și ale patriei în special, precum și priceperea higienei corporale, practicarea acestei priceperi și exercitarea stăpânirii de sine, a dreptății, a devotamentului și a unei conduceri înțelepte în viață sub călăuzirea unui puternic simț de răspundere personală”. Primul țel al educației cetățenești este numit de Kerschensteiner educație „tehnică”, cel de-al doilea- educație „intelectuală și morală”. Scopul educației nu poate fi deci redus la „cultura profesională de specialitate”. „Vrednicia de muncă” nu este o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
deci redus la „cultura profesională de specialitate”. „Vrednicia de muncă” nu este o garanție sigură pentru toate virtuțile cetățenești (există primejdia cultivării unui puternic egoism profesional și personal) și de aceea, în scopul formării unor adevărați cetățeni, vor trebui cultivate „simțul” și „voința”, vor trebui dezvoltate „bazele interne” ale persoanei. Numai astfel se va putea pune în evidență „însemnătatea psihologică a muncii” pentru o „educație totală”. Alături de școală, „partea cea mai mare a educației cetățenești trebuie să și-o ia asupră
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]