11,771 matches
-
este o certitudine, ci o opțiune, pe care o voi justifica. Există numeroase dispute în privința analizei verbelor psihologice. În general, se recunoaște că aceste verbe au un comportament eterogen și pot fi incluse cel puțin în două clase: frighten 'a speria, a înspăimânta' vs fear 'a se teme, a se speria', în engleză, sau preoccupare 'a preocupa' vs piacere 'a plăcea', în italiană, primul membru al perechii fiind, în ambele cazuri, cauzativ. Croft (1993, apud Levin și Rappaport Hovav 2005: 22
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
justifica. Există numeroase dispute în privința analizei verbelor psihologice. În general, se recunoaște că aceste verbe au un comportament eterogen și pot fi incluse cel puțin în două clase: frighten 'a speria, a înspăimânta' vs fear 'a se teme, a se speria', în engleză, sau preoccupare 'a preocupa' vs piacere 'a plăcea', în italiană, primul membru al perechii fiind, în ambele cazuri, cauzativ. Croft (1993, apud Levin și Rappaport Hovav 2005: 22) menționează că există variație în cadrul aceleiași limbi și de la o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de sensul verbului, însă atrag atenția asupra faptului că nu e clar care este motivația pentru atribuirea rolului Temă celui de-al doilea argument: My children fear thunderstorms/Thunderstorms frighten my children ' Copiii mei se tem de furtură'/' Furtuna îi sperie pe copiii mei'. Alexiadou, Anagnostopoulou, Everaert (2004: 4) susțin că verbele din clasa preoccupare, spre deosebire de cele din clasa piacere, au proprietăți comune cu verbele tranzitive/cauzative, însă nu se pronunță asupra încadrării acestora în clasa inacuzativelor sau a inergativelor. Un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
infra, 5.3.3.2.): (a) Max hates/admires/likes/fears thunders 'Max urăște/admiră/iubește/se teme (de) furtună' Max = Experimentator, [−c+m], thunders = Temă [−c−m] (b) Thunders surprise/worry/excite/frighten Max ' Furtuna îl surprinde/îngrijorează/emoționează/sperie pe Max' Max = Experimentator, [−c+m], thunders = Cauză [+c]. Autoarea susține că nu există niciun motiv pentru ca structurile de tip (b) să fie derivate din cele de tip (a), așa cum nu există niciun motiv tematic pentru a distinge structural aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din punct de vedere aspectual este realizat ca subiect. Grimshaw (1990: 33) definește argumentul extern 55 ca fiind argumentul cel mai proeminent în cele două dimensiuni. Argumentul extern este ultimul care primește rol tematic. Verbele (cauzative psihologice) ca frighten 'a speria, a înspăimânta' nu au argument extern: argumentul cel mai proeminent tematic este Experimentatorul, iar argumentul cel mai proeminent aspectual este Cauza. În aceeași situație sunt și verbele inacuzative, care nu au argument extern: nu există un argument care să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se teme') nu acceptă închiderea reflexivă și deci nu participă la alternanța cauzativă și pot accepta θ-sharing: *The explosion notice/fears Bill ' Explozia a anunțat/temut pe Bill'. În schimb, verbe ca it. piacere 'a plăcea' sau engl. scare 'a speria' pot avea subiect de tip eventualitate, pot accepta închiderea reflexivă: The statue scared John/Seeing the statue scared Jonh ' Statuia l-a speriat pe John'/' Vederea statuii l-a speriat pe John'. 5.3.3.2. Modelul lui Reinhart (și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a anunțat/temut pe Bill'. În schimb, verbe ca it. piacere 'a plăcea' sau engl. scare 'a speria' pot avea subiect de tip eventualitate, pot accepta închiderea reflexivă: The statue scared John/Seeing the statue scared Jonh ' Statuia l-a speriat pe John'/' Vederea statuii l-a speriat pe John'. 5.3.3.2. Modelul lui Reinhart (și coautori) Teoria formulată de Tanya Reinhart are ca punct de pornire modelul propus de Chierchia. Reinhart (1991) e de acord cu analiza lui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbe ca it. piacere 'a plăcea' sau engl. scare 'a speria' pot avea subiect de tip eventualitate, pot accepta închiderea reflexivă: The statue scared John/Seeing the statue scared Jonh ' Statuia l-a speriat pe John'/' Vederea statuii l-a speriat pe John'. 5.3.3.2. Modelul lui Reinhart (și coautori) Teoria formulată de Tanya Reinhart are ca punct de pornire modelul propus de Chierchia. Reinhart (1991) e de acord cu analiza lui Chierchia (1989), care observă asemănarea dintre procesul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de tipul așa cum era de așteptat (pulsul e de așteptat să se accelereze dacă se iau anumite medicamente; pentru un cunoscător e normal ca prezența reumatismului să determine aglutinarea hematiilor; un om se albește de obicei la față dacă se sperie; mâncarea e de așteptat să se ardă dacă nu e supravegheată etc.). Din același motiv iese din discuție și ideea lui Kemmer (1994), anticipată de Lakoff (1977), conform căruia, în cazul variantei reflexive, cauza și proprietățile ei ar fi integral
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tristeți, de iluzii, disperări, suverană rămâne iubirea, deși „amore e morte” cum zice Leopardi, citat într-un moto. Poeta își asumă riscul, desfășurând un adevărat ceremonial de trucuri și de subterfugii pentru a limita sfîșierea cuvintelor, cu care vrea să sperie moartea, păstrându-și vigoarea și tinerețea. Are conștiința destinului („tigrii albi”) și a artei sale, ca o pedeapsă pe altarul unui „poem sacrificial”, de unde nu există cale de întoarcere, și își întoarce ruga către Dumnezeu, „principiul principiilor”, știind că va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
va provoca reacții penibile, în urma cărora cei doi soți vor demisiona din societate. În noua ei familie climatul este extrem de tensionat, consumându-se în crize ce culminează, în octombrie 1914, cu folosirea de către Anghel a unui revolver, pentru a-și speria soția, care, din ricoșeul glonțului, este ușor rănită. Realizând consecințele gestului său necugetat, Anghel se va împușca în piept. Rănit grav, a refuzat să mai trăiască, neacceptând îngrijirile medicale. Ostracizată încă o dată, N. se va retrage în locurile natale, continuând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
cele dintâi focuri ale turcilor. Fără a fi strigat cineva: ,,Înainte !”, toți se azvârliră spre creastă cu Înverșunare. Maiorul Șonțu căzu. Dorobanții apărură Într un salt vijelios pe culme, tăcuți, Încruntați, cu căciulile buhoase pe ochi, cu baionetele lungi, amenințătoare. Speriați, turcii se traseră Îndărăt, În Întărituri. Ofițerii români strigară : Prin foc, prin spăngi, prin glonți, prin fum, Prin mii de baionete !” ai noștri se prăvăliră spre parapet Într-o tăcere așa de Înfiorătoare și de mânioasă și Într-un avânt
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
patimile trupului. Căci dacă nu S-ar fi temut, firea Lui omenească nu s-ar fi eliberat de teamă. Dacă nu S-ar fi întristat, firea nu s-ar fi izbăvit de întristare. Dacă nu S-ar fi tulburat și speriat firea Lui omenească, nu ar fi ajuns vreodată liberă de ele. Și pentru toate cele ce se întâmplă omenește, vei afla potrivindu-se aceeași rațiune din Hristos. Patimile omenești ale trupului se mișcă nu ca să stăpânească în El așa cum stăpânesc
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la putere tot din rațiuni strategice. Doi factori sunt de luat în calcul aici. În primul rând, López Obrador își dorea mai mult să fie președinte decât să fie primar, știind foarte bine că o reputație de radical ar putea speria electoratul. Unul dintre câștigurile electorale ale PRD după alegerea lui López Obrador în funcția de președinte al partidului a ținut de efortul conștient al acestuia de remodela imaginea formațiunii, privită până atunci drept turbulentă și clevetitoare. Astfel, atât timp cât a deținut
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mod evident, dezbateri asupra naturii și calității criteriilor evaluative. Ea se dovedește utilă în aceeași măsură și clinicianului, pentru a-i întări spiritul critic, a-i îmbogăți cunoștințele și pentru a-i amplifica competența. Astfel, acesta poate evita ceea ce îl speria pe Eysenck: „în absența unui control care l-ar obliga să-și dea seama de numeroasele sale eșecuri, clinicianul va deveni din ce în ce mai convins de omnisciența sa și de îndemânarea sa cvasi divine”. Discuții Demersul diagnostic în terapiile cognitiv-comportamentale se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
adevăratele piedici în calea avansării terapiei, evitările și micro-evitările, se prezintă, adesea, ca niște rămurele presărate discret pe sol, pietricele pe care încălțămintea le adună încet, încet și care deranjează mersul. Originea evitărilor Orice persoană normal constituită evită ceea ce o sperie, ceea ce-i face rău sau o face să sufere. A evita nu este un comportament contra naturii al ființei umane: este, dimpotrivă, un instinct de supraviețuire, pe care evoluționiștii îl explică. Problema care se pune în cazul persoanei deprimate, anxioase
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și mă va părăsi”. Credință: 100% Informare și formare Atunci când terapeutul consultă grila împreună cu doamna S, aceasta spune că este posibil ca ea să nu-și fi exprimat bine gândurile automate. Ea ajunge astfel la concluzia că lucrul care a speriat-o în mod real a fost acela de a nu reuși să fie perfectă pentru ceilalți. Pentru a evalua mai bine schema cognitivă, s-a realizat o săgeată descendentă pornind de la gândul: „Nu sunt perfectă” și de la imaginarea celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să-și formuleze reproșurile într-o manieră constructivă: FrșdȘric - Ințeleg că unele lucruri nu merg bine în ceea ce privește munca mea, dar acest lucru nu este un motiv pentru a rămâne atât de mult într-o zonă neclară (D), acest lucru mă sperie (E), mi-ar place mai mult ca data viitoare să-mi faci reproșuri concrete (S) cu calm. M-aș simți mai bine dacă aș putea să țin cont de remarcile tale (C). Atunci când critica este violentă și persoana se simte
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
față privirilor, ci acela de a nu fi destabilizată de către acestea; lăsați emoția să vă facă să plutiți așa cum un val face să plutească un dop, apoi observați-l cum scade, cum se ridică din nou, etc.; dacă nu vă speriați, veți pluti fără probleme. Pacienta efectuează exercițiul timp de o jumătate de oră și resimte o diminuare clară a anxietății subiective. Ea iese afară și se plimbă prin cartier (în timp ce terapeutul îl primește pe pacientul următor) având sarcina de a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reacție alergică excesivă, un semnal de alarmă dereglat pe care aceste exerciții mă vor ajuta să le recalibrez în mod corect. Nu este vorba decât despre teamă excesivă, doar despre o jenă excesivă. Nu este sfârșitul lumii. Dacă nu mă sperii, totul va trece”. Eforturile necesare expunerii nu sunt percepute în această situație ca acțiuni în forță ci ca un proces de învățare pe durata unei reconfigurări emoționale globale. Asocierea unor elemente de tehnici meditative, de tip mindfullness, poate prezenta un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vizualizării Un exercițiu de vizualizare permite ca Marie să fie ajutată să descrie unele situații stresante și să identifice înlănțuirea consecințelor neplăcute, emoțiile și comportamentele sale asociate. De exemplu, Marie spune că i-a fost greu să descrie ceea ce a speriat-o o întreagă după-amiază. Faptul că închide ochii, că-și imaginează situația în detaliu și o povestește la timpul prezent îi reamintește unele informații și îi permite să-și descrie gândurile, emoțiile și comportamentele (discuții privind viitorul fiicei sale, anxietate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de anxietate, de rău în acest moment? Pacienta - Cinci... In plus, au intrat împreună doi medici. Acești doi medici. N-ar trebui niciodată să intre împreună doi medici să vadă un pacient. Terapeutul - De ce? Pacienta - Deoarece acest lucru m-a speriat. Ai impresia că este atât de grav încât este nevoie de doi pentru... Terapeutul - Erau și ei anxioși? Pacienta - I-am simțit așa. Nu prea știau cum... In sfârșit! I-am simțit anxioși. Erau doi, până la urmă, în timp ce eu am
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai mult pentru a compensa lipsa sa concentrare. Ea dorea să facă studii de medicină. Somnul său era perturbat și neodihnitor. La vârsta de 19 ani, Gwen a început studiile de medicină, pe care le-a întrerupt după trei luni, speriată la ideea că va eșua. A înghițit somniferele mamei sale și a fost internată la secția de urgențe a unui spital. Acolo a întâlnit un psihiatru care a recomandat părinților săi pe un coleg care să o supravegheze ambulatoriu. Gwen
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să devină rapid obiective ale terapiei: - controlul purgațiilor (vomismente și laxative) și cântăririle compulsive, - normalizarea alimentației, - tulburările de somn, - reducerea suprainvestirii școlare (perfecționism). Gwen înțelege necesitatea acestor obiective, dar este reticentă în a le aborda, fie pentru că acest lucru o sperie, fie pentru că nu se simte capabilă să le atingă. Ea este de acord să consulte un psihiatru pentru „a dormi mai bine și a fi mai energică”. Va fi necesar să se desfășoare un travaliu terapeutic de mare amploare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Mama mea n-are timp”) și lucrează asupra situației prin intermediul jocurilor de rol. Acțiune Gwen n-a programat nici o activitate cu o prietenă în week-end. După o discuție în legătură cu acest subiect, terapeutul o invită să-i telefoneze prietenei care o sperie cel mai puțin, pentru a organiza o ieșire în week-end-ul următor. El îi propune să-i telefoneze imediat, în timpul ședinței. Gwen își mărturisește teama de a nu o deranja. La insistențele terapeutului, ea telefonează și obține o întâlnire. Gwen se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]