14,503 matches
-
Găiceana este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Arini, Găiceana (reședința), Huțu și Popești. Comuna se află în zona de sud-est a județului, în colinele Tutovei, pe râul Găiceana, afluent al Berheciului. Este traversată de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Pâncești, Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F) și spre sud de Huruiești și mai departe în județul Vrancea de Homocea și Ploscuțeni și mai departe în județul
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Fântânele, Hemeiuș (reședința) și Lilieci. Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, în zona lacului de acumulare Lilieci, imediat la nord de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. Din acest drum, la Hemeiuș se ramifică șoseaua județeană DJ119B, care duce spre sud la Mărgineni (unde se intersectează cu DN2G), Măgura (unde se intersectează cu DN11), Luizi-Călugăra și Sărata. Prin
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
formată din satele Ciumași, Dumbrava, Făgețel și Itești (reședința). Comuna se află în partea de nord a județului, pe malul drept al Siretului și pe cel drept al Bistriței (în dreptul lacului de acumulare Lilieci), la altitudinea de 150 m. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Roman. Din acest drum, la Dumbrava se ramifică șoseaua județeană DJ207F, care duce spre est și sud la Săucești și Letea Veche (unde se termină în DN2F). Prin comună trece și calea
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
în maghiară "Filipest") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Boanța, Cârligi, Cornești, Cotu Grosului, Filipești (reședința), Galbeni, Hârlești și Onișcani. Comuna Filipești este situată în extremitatea nordică a județului, la limita cu județul Neamț. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Roman. Între Filipești și Onișcani, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre vest în județul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
de vest a comunei trece șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Cleja, Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11) și spre sud de Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). Este traversată și de calea ferată Focșani-Bacău, pe care este deservită de stația Răcăciuni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răcăciuni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
și Sârbi. Comuna se află în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele și , în colinele Tutovei, pe malurile râurilor Zeletin (care trece pe lângă localitatea de reședință, în vestul comunei) și Pereschiv (care trece pe lângă Căbești, în est). Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Adjudul de Bârlad. La Podu Turcului, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Glăvănești, Motoșeni, Răchitoasa, Colonești și Izvoru Berheciului și spre sud în județul Vrancea de
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
Parava este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Drăgușani, Parava (reședința), Rădoaia și Teiuș. Comuna se află în partea central-sudică a județului, pe dealurile de pe malul stâng al Siretului. Este traversată de șoseaua județeană DJ206B, care o leagă spre est de Răcăciuni (unde se termină în DN2) și spre vest de Gura Văii. Din acest drum, la Parava se ramifică șoseaua județeană DJ119D, care duce spre sud la Orbeni și Valea
Comuna Parava, Bacău () [Corola-website/Science/300689_a_302018]
-
simplu decât celelalte regiuni subcarpatice. Relieful lor este grefat pe o structură mai simplă, mai puțin cutată și este format dintr-un singur șir de dealuri și un singur șir de depresiuni. Pe văile principale (Bistrița si Trotuș), care-i traversează pe traiectorii de la nord-vest spre sud-est se realizează o legătura naturală strânsă între Carpații Orientali, Subcarpați, culoarul Siretului și Podișul Moldovei; spre nord, această funcție este realizată pe Valea Moldovei. Subcarpații Moldovei au o altitudine medie de 400-500 m și
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
și zone de câmpie și munte. Rețeaua hidrografică este formată din: râul Tazlăul Sărat, care străbate satul Șesuri, și pâraiele Valea Arinilor, care trece prin satele Valea Arinilor și Prăjești; Ruja; și Dingani, ultimele două trecând prin satul Măgirești. Este traversată de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Măgirești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ117A, care duce spre nord la Solonț și apoi revine spre sud-est la Ardeoani (unde se termină tot în DN2G). Conform recensământului
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
Sărata (în ; în trecut, Dealu Nou) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bălțata și Sărata (reședința). Comuna se află în zona centrală a județului, la sud-vest de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord-est de Bacău și spre sud de Nicolae Bălcescu, Faraoani, Cleja, Răcăciuni, Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). La Sărata, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119B, care
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
din satele Barcana, Bucșa, Buda, Burdusaci, Dănăila, Dumbrava, Farcașa, Fundătura Răchitoasa, Hăghiac, Magazia, Movilița, Oprișești, Putini, Răchitoasa (reședința) și Tochilea. Comuna se află în estul extrem al județului, la limita cu județul Vaslui, în zona cursului superior al Zeletinului. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Colonești și Izvoru Berheciului și spre sud de Motoșeni, Glăvănești, Podu Turcului (unde se intersectează cu DN11A) și mai departe în județul Vrancea de Boghești și Tănăsoaia și în județul
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Antohești, Băimac, Făghieni, Izvoru Berheciului (reședința), Obârșia, Oțelești și Pădureni. Comuna se află în nord-estul județului, în zona cursului superior al râului Berheci (după cum arată și numele ei), în colinele Tutovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Secuieni (unde se intersectează cu DN2F), Traian, Roșiori și Dămienești și spre sud de Oncești, Vultureni și Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea de Corbița (unde se intersectează
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fântânele, Fundătura, Gura Crăiești, Motoșeni (reședința), Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești și Țepoaia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în valea râului Zeletin, în zona confluenței cu Dobrotforul. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre nord de Răchitoasa, Colonești și Izvoru Berheciului și spre sud de Glăvănești și Podu Turcului (unde se intersectează cu DN11A), apoi mai departe în județul Vrancea de Boghești și Tănăsoaia și în
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Secuieni este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Berbinceni, Chiticeni, Fundeni, Glodișoarele, Secuieni (reședința), Valea Fânațului și Văleni. Comuna se află în nord-estul județului, în colinele Tutovei, în bazinul hidrografic al râului Valea Morilor. Este traversată de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Secuieni, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Roșiori și Dămienești și spre sud de Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, apoi
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
află la marginea de sud a județului, la limita cu județul Vrancea, pe malul drept al Siretului, în dreptul lacului de acumulare Berești, acolo unde Siretul primește apele afluenților Râul Fântânele și Conțești, care curg în întregime pe teritoriul ei. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Sascut, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ119A, care duce spre sud-vest la Urechești (unde se termină în DN11A) și spre sud-est în județul Vrancea la Homocea. Conform recensământului
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]
-
lărgește, văzându-se, în zare Munții Poiana Ruscăi, care mărginesc spre nord Țara Hațegului cu deschidere spre vest a Porților de Fier ale Transilvaniei. Satul beneficiază de mijloace de comunicare forte bune, cale ferată și drumul european E 79 care traversează așezarea pe direcția sud - nord dinspre Valea Jiului spre Valea Mureșului. De la Hațeg se deschide legătura și spre Banat prin Porțile de Fier ale Transilvaniei - comuna Băuțar. Relieful este de luncă, lunca Streiului, cu terenuri cerealiere, grădini și fânețe. Clima este
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și apoi cu cele din Baru și Pietros, - tot în anul 1962 s-a electrificat satul Livadia, - la 1 ianuarie 1963, a fost transferată primăria din Livadia în Baru, în acelaș an s-a asfaltat drumul național pe segmentul care traversează satul, - în 1965 - 1966 s-a construit Magazinul Universal - Cooperativa , cu contribuția bănească și manuală a locuitorilor din sat. Comerțul cooperatist a fost important la sate până în anul 1989. În concluzie în satul Livadia s-a înființat încă din timpul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Petru (Ponoran) își amintea că „a pomenit" în copilăria lui în acel loc niște ziduri dărăpănate și că mama dânsului acolo a urmat cursul primar. A treia clădire în care a funcționat școala este situata în apropierea căii ferate, care traversează satul prin mijlocul lui. Zidurile acelei școli sunt vizibile și astăzi, alături de casa din colțul uliței, cunoscută de localnici ca și casa lui Lodovica (vezi fotografia): în casele de alături de ale Ludovicăi de pe colț, existente de asemenea și acum (cea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
țesut erau: covoare, desagi, straițe pentru merinde, ștergare, pături, < pricoițe> pentru învelit în pat, stofe (pănuri) pentru confecționat haine, pantaloni, șube, etc. De asemenea trebuie menționată munca desfășurată în cadrul echipelor de întreținere ale celor două fire ale căii ferate care traversează satul (la sfârșitul secolului XIX și prima jumătate a secolului XX. În acest capitol au fost prezentate principalele ocupații ale locuitorilor din satul Livadia, care bineînțeles că erau comune satelor din jur. Desigur mai erau și alte ocupații de semnificație
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pământe, Nu te lăsa greu, Că ne pare rău,... Textul bocetelor sunt adaptate la caracterul și particularitățile celui dispărut, ele cuprind de asemenea elemente din viața acestuia. Un obicei curent al locuitorilor din Livadia era legat de trenurile personale, care traversau satul și de oprirea lor la halta C.F.R. Astfel în orele după amiezii și mai ales de Sărbători, foarte mulți săteni, mai ales tineri de ambele sexe, ieșeau la haltă unde se “difuzau” știrile, noutățile sau bârfele. Fiecare sat din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Este traversata de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Holt, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ207F, care o leagă spre nord de Săucești și Ițești (unde se termină în DN2). O altă șosea județeană ce traversează comună este DJ207G, care o leagă spre nord și est de Bacău (unde se termină la ambele capete în același DN2). Comună Letea Veche, județul Bacău este comună de gradul ÎI. Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei se divide
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
lungime de aproximativ 2 km în lungul DJ 119D. În partea de sud-est se află satul Pălămida - locuit în principal de locuitori de etnie romi. Climatul zonei este unul temperat-continental excesiv, cu ierni reci, veri secetoase și călduroase. Satul este traversat pe axa NNE-SSV de DN2 (E85). Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservit de DJ 119D, pe porțiune DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova, asfaltat În continuarea porțiunii DJ119D aflată în satul, se află DC107 asfaltat
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
Borzești, în maghiară "Szárazpatak") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdana, Gutinaș, Negoiești, Rădeana, Ștefan cel Mare (reședința) și Viișoara. Comuna se află în sudul județului, pe malurile Trotușului, la sud-est de orașul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de Adjud. Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stația Borzești Bacău și de halta Borzești Bacău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ștefan cel Mare se
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
Strugari (în ; în trecut, Nadișa) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cetățuia, Iaz, Nadișa, Petricica, Răchitișu și Strugari (reședința). Comuna se află în partea central-nordică a județului, în bazinul râului Nadișa. Este traversată de șoseaua județeană DJ118B, care o leagă spre sud-vest de Berești-Tazlău și spre nord-vest de Măgura. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Strugari se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Strugari, Bacău () [Corola-website/Science/300703_a_302032]
-
sud-estul județului, la limita cu județul Vrancea, pe malul stâng al Siretului, în dreptul lacului de acumulare Berești; prin comună curge și râul Polocin, care se varsă tot în Siret mai spre sud, în comuna Homocea din județul vecin Vrancea. Este traversată de șoseaua județeană DJ252C, care o leagă spre sud-est de Huruiești și spre nord la Corbasca și Pâncești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tătărăști se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]