13,247 matches
-
în Siberia de gheață și înfricoșătoarea taiga. Există momente care marchează sufletul nostru pentru multă vreme. Într-o noapte s-au auzit la noi acasă lovituri în ușă. Am mers să deschid ușa. Erau doi militari și un comsomolist. Au umblat în toate camerele; au făcut percheziție prin toate colțurile; unul dintre ei a spus că Serghei, fratele meu, va fi strămutat din meleagurile basarabene și a pus o hârtie pe masă. Mama a suferit un șoc, a înlemnit, a amuțit
CÂND AMINTIRILE TRECUTULUI ÎNCEARCĂ SĂ MĂ CHEME. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
început, ca un enorm muzeu al spiritualității românești. Când am descins aici, mi se părea că fiecare piatră pe care calc îmi evocă un nume. Aveam impresia că în vinele mele nu mai curge sânge, ci istorie și literatură națională. Umblam pierdut pe străzi, ore întregi, și căutam să stabilesc o relație cu o casă prin care a trecut sau în care a locuit cineva important, cu o statuie cum nu se pot vedea multe în alte părți, cu o biserică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
împreună cu fratele meu mai mic Dionisie, la București, unde aveam un frate mai mare Ioan, funcționar la o firmă privată. Eu aveam atunci vârsta de 13 ani, iar celălalt frate 11 ani. În București, atunci când tata și fratele meu Ioan umblau să ne întocmească documente de refugiați, rebeliunea legionară era în plină desfășurare. În zona centrală unde trebuia să așteptăm unele aprobări, se auzeau dese focuri de armă. Bucureștiul era plin de refugiați veniți din toate colțurile țării, pe străzi era
CU PAŞAPORTUL ACASĂ, ÎN ŢARA MEA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Ilişiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1688]
-
din ultimele decenii, care își înzestrează eroii cu un caracter pozitiv și cu o aură de glorie; în același timp, își propune și să destructureze și să anihileze orice interpretare care tinde să se opună acestor valori. De exemplu, Maverick umblă îmbrăcat cu o jachetă neagră și conduce o motocicletă, imaginea rebelului din anii '50; chiar numele său reia un popular erou de televiziune de prin anii '50, cu un caracter întrucîtva non-conformist dar un nonconformism lipsit de riscuri (cowboy-ii și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
obsesivă, Baudrillard vede peste tot semne ale sfîrșitului lumii, inclusiv în Maratonul New Yorkului și în stilul de viață californian, cu tehnologia sa, oamenii făcînd jogging, intelectuali lucrînd pe calculatoare, cu grupări politice, indivizi obezi și anorexici, cu nebuni care umblă liberi pe străzi. Cu toate acestea, Baudrillard consideră că deși America "este o lume roasă de bogăție, putere, senilitate, indiferență, puritanism și igienă mentală, sărăcie, risipă, tehnologie lipsită de utilitate, violență fără sens", ea are "ceva de amurg al lumilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îl vede, îi strigă: — Bine ați venit sănătos, Înalt prea sfinte! Iar mitropolitul, de jos, îi răspunde: — Bine v-am găsit sănătos, Înalt prea sfinte! S-a râs mult pe acest schimb de politeță între doi oameni cari nu puteau umbla fără să fie purtați de câte doi oameni. Prințul Alexandru, de îndată ce și-a luat tronul, a înțeles că nu-l va putea păstra împotriva voinței țarului Alexandru; de aceea i-a trimis o telegramă, cerându-i sprijinul. Telegrama sfârșea cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
clădirea veche fosta cazarmă militară, ce-i drept călduroasă dar mizeră, sub stricta supraveghere a medicilor și a personalului asistent. Prin aceste ,,săli de așteptare’’ și prin coridoarele labirintice care le unesc, printre pacienți molcomi și asistente grăbite, mai mereu umblă unul sau mai mulți câini ,,eșuați’’ din haitele de afară. Sunt obișnuiți să se plimbe nestingheriți, cerșesc cu boturile lor umede câte un dumicat de pâine. Primesc chiar și câte un os ori chiar o masă bogată în carne și
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
bună de trăit...în libertate! Și eu tocmai ce mă auto-exilasem în acest loc, aproape de marginea lumii. Și...tocmai pentru a-mi repara sănătatea. Locul unde cred că mă voi vindeca de răceala contractată după o zi în care am umblat de dimineață până seara numai prin ploaie. Consider acest spațiu ca fiind unul de unde până la urmă ai rupe-o la fugă până dincolo de capătul lumii fără a privi vreo clipă în urmă. Sunt momente când toate, absolut toate gândurile se
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
urmă sunt ieșite din uz, după felul cum arată. Undeva spre poartă se găsește centrala telefonică. Clădirea veche găzduiește birouri, saloane, magazii, garderoba, bucătăria, diverse alte încăperi cu destinații diferite. Mizeria e la ea acasă, din auzite știu că șobolanii umblă nestingheriți, câinii eu i-am văzut, merg salivând pe culoare până aproape de sala de mese. Tacâmurile sunt vechi și uzate. Unele bucătărese sunt mai mult decât neprietenoase cu suferinzii. Aceștia mai greșesc uneori, având un comportament dezechilibrat. Dar poate că
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
20 de ani distanță de un măcel mondial, iată acum un altul incomparabil mai mare. Cetatea omului, după secole trâmbițate de progres laic, se prăbușește printr-o macabră sinucidere reîntorcând lumea în veacurile barbariei, când forța brută, unica lege dominantă, umbla prin Europa devastând, deportând, masacrând și chemând la moarte. Forța înfricoșătoare a evenimentelor de proporții inumane depășește posibilitatea indivizilor și răstoarnă totul în vârtejul său cumplit. Dacă, după ceea ce s-a întâmplat și am văzut, mai credem că suntem încă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
aceia care repetă cuvintele Tale de foc așa cum își repetă școlarul lecția de mai multe ori învățată, de care nu-și mai aduce aminte așa cum trebuie“. Capitolul VI «Uită-te la noi!... În numele lui Isus Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă!» (Fap 3, 1-8) — 53. Vindecarea ologului de la Poarta cea Frumoasă a Templului — 54. «Uită-te la noi!» Privirea lumii este îndreptată asupra miniștrilor lui Dumnezeu care trebuie să dea mărturie și prin sfințenia atitudinii exterioare — 55. Isus să fie punctul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Uită-te la noi!»; el i-a privit cu atenție, așteptând să primească ceva de la ei. Dar Petru i-a zis: „Argint și aur nu am, însă ceea ce am, aceea îți dau: în numele lui Isus Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă!“ Și, prinzându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat. Îndată i s-au întărit picioarele și gleznele, și, sărind în picioare, a început să umble. A intrat cu ei în Templu, umblând, sărind și lăudându-l pe Dumnezeu» (Fap 3
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
am, însă ceea ce am, aceea îți dau: în numele lui Isus Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă!“ Și, prinzându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat. Îndată i s-au întărit picioarele și gleznele, și, sărind în picioare, a început să umble. A intrat cu ei în Templu, umblând, sărind și lăudându-l pe Dumnezeu» (Fap 3, 1-8). Spre ceasul al treilea al amiezii, Petru și Ioan urcau la templu pentru a asista la rugăciunea publică și la jertfa de seară. Ajunși
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în numele lui Isus Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă!“ Și, prinzându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat. Îndată i s-au întărit picioarele și gleznele, și, sărind în picioare, a început să umble. A intrat cu ei în Templu, umblând, sărind și lăudându-l pe Dumnezeu» (Fap 3, 1-8). Spre ceasul al treilea al amiezii, Petru și Ioan urcau la templu pentru a asista la rugăciunea publică și la jertfa de seară. Ajunși la poarta numită «Cea Frumoasă», dădeau să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dea, prin vindecarea picioarelor, un beneficiu major. Între timp, paraliticul, își fixase privirea cu atenție asupra lor: Nu am nici aur, nici argint - îi spuse Petru - dar ceea ce am îți dau. În numele lui Isus Cristos din Nazaret, ridică-te și umblă». Și, fără să ezite, a prins îndată infirmul de mână pentru a-l ajuta să se ridice, iar acela, care și-a simțit deja gleznele și picioarele întărindu-se, într-o clipă s-a ridicat, a rămas în picioare și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dacă preotul nu este ascet - observă card. Schuster - atunci cine va mai fi vreodată?“ 55. Isus să fie punctul central al tuturor activităților noastre Acel «Uită-te la noi!», urmat de cuvintele «În numele lui Isus Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă» nu urmărea atragerea atenției asupra propriei persoane, ci asupra cuvintelor care erau gata să fie rostite, asupra Persoanei pe care acele cuvinte îl aduceau cu solemnitate în scenă, personaj indicat nu doar cu Numele integral, ci și cu locul Lui
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dar poate că în ochii Apostolilor, plini de Duhul Sfânt, se înfățișa o lume întreagă ologită din naștere, paralizată în suflet, căreia trebuia să îi fie vestită deopotrivă vocea imperioasă a Învierii: «În numele lui Isus Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă!» Aceasta a fost și intonația predicării apostolice: «El este piatra disprețuită de voi, constructorii, Care a ajuns în capul unghiului. În nimeni altul nu există mântuire» (Fap 4,11). « Iar nouă ne-a poruncit să predicăm poporului și să dăm
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și pentru acest motiv se impune revenirea la școala apostolică. Am căzut în moarte sufletească fiindcă L-am disprețuit pe Suveranul dumnezeiesc de pe Tabor; vom învia atunci când un cler sfânt ne va porunci: «În numele lui Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă!» Capitolul VII Nu putem...» — 61. Petru și Ioan în fața sinedriului apelează la adevărul lui Cristos, singurul izvor al mântuirii — 62. Acel «Nu putem» de-a lungul secolelor — 63. Personalitatea neîndoielnică a Bisericii — 64. Din păcate, atitudinile noastre nu corespund totdeauna
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
pe care minunea i-a mișcat atât de mult. «Bărbați izraeliți! - a spus el - De ce vă mirați de lucrul acesta?De ce vă uitați așa la noi, ca și cum prin puterea și autoritatea noastră l-am fi făcut pe acest infirm să umble? Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob, Dumnezeul părinților noștri L-a glorificat pe Fiul Său iubit Isus pe care voi L-ați dat în mâinile lui Pilat și L-ați renegat înaintea lui, pe când el era
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ori la Botoșani au Dorohoi, precum au și făcut prea luminații noștri Paul, Mișu, Gheorghiță, Dragoș, fie-le calea ușoară. Dar, spre nefericirea lor, mai sînt vr-o doi ca alde Gheorghe, Strat, Silica, David care și-au pierdut mințile și umblă de colo-acolo după vreo fustă strâmtă de madonă de parcă picerele lor ar fi - să mă ierte Dumnezeu - sfânta icoană mai-mai să le pupe. Fârtatele Silica o ajută pe o doamnă de societate care-și are conacul la țară să
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
înapoia în țară, să se prezinte la mine spre a-mi raporta rezultatul cercetărilor. Urbani n-a găsit nici cel mai mic indiciu privind existența lui Hitler în Argentina; mi-a înșirat toate localitățile și toate ungherele pe unde a umblat. Răspunsul a fost că informațiile mele erau la fel. Totul era o născocire de cafenea. L-am autorizat să comunice lui Stupineanu părerea mea. Stupineanu a rămas pentru mine o enigmă. Mai înainte de a-l cunoaște, în țară, n-am
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
poseda Aurel o mulțime de cunoștințe, masculine + feminine, platonice sau intelectuale, și coresponda cu o groază de lume: fetișoare, eleve de liceu, studente, gagici experte, nanas à haut risque, doamne coapte, dramaturgi, romancieri, universitari, critici literari, simpli prozatori, sportivi, artiști. Umblase prin multe locuri. Era viu, mobil, colecționar, [e]pistolar și dăruitor. Rapid a acceptat, ca și Adrian Alui Gheorghe de altfel, sugestia vasiliuană a perpetrării, la fără frecvență, de studii superioare: ocazie, mai cu seamă, de a reveni periodic pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
bucurat cuvintele tale! Poate și pentru că orice gînd care vine de la un om la care țin înseamnă seninătate. Constat că, acum, acel nerod (l-am numit... O n. red.) nu mă mai deranjează ca mai săptămînile din urmă. Dar sîngele umblă repede prin mine. Și cred că nu știu să fiu bun cu proștii prezumțioși. Mă pot apăra de intoxicare numai sfidîndu-i. Dar să trec la lucruri mai puțin spintecate de inutilitate. Sînt nevoit să spun în continuare că toamna aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cred, cinci mari prieteni. Trei dintre ei au murit deja. Unul, de curînd, pe aeroportul din Tulcea, împușcat. Mi-e așa silă! Cine urmează?! Eu!? Mare scofală! Moartea nu mă mai emoționează. Dar sugrumă suficiente gînduri din mine pentru a umbla [rînd indescifrabil nr. red.] Aceste luni mă continuă nerod și plictisit. Absolut nici o bucurie din vară și pînă acum. O Ioana [...], cunoscută la Sighet, a venit în munții mei. Patru zile. N-am s-o uit. Parcă mi-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
era redactor șef n. red.). Nu știu. Cred că mi-e dor de Sulina. Și de fotbal. Și de multă poezie adevărată. Am fost la Adrian (Alui Gheorghe n. red.) trei zile, dar nu m-am simțit ca alteori [...] Am umblat pe străzi și mi-am amintit de Retif de la Bretonne și cîteva din cuvintele pe care le-a scris pe zidurile de pe insula Saint-Louis: "Rediere dies beati juventutis" ("S-au reîntors fericitele zile ale tinereții"). [...] Îți scriu pe "Sonata" lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]