13,085 matches
-
Jurnal, 190-194; Sângeorzan, Conversații, 194-208; Băileșteanu, Refracții, 162-171; Tomuș, Mișcarea, 216-228; Mirela Roznoveanu, Dumitru Radu Popescu, București, 1981; Valentin Tașcu, Dincoace și dincolo de F, Cluj-Napoca, 1981; Iorgulescu, Critică, 160-168; Culcer, Serii, 147-154; Brădățeanu, Istoria, III, 255-265; Iorgulescu, Ceara, 174-188; Marcea, Varietăți, 242-246; Simuț, Diferența, 157-160; Munteanu, Jurnal, III, 223-225, IV, 312-323; Livescu, Scene, 150-156; Cocora, Privitor, III, 76-97; Felea, Prezența, 210-213; Gorcea, Structură, 11-70, 116-119, 131-143, 147-151, passim; Popa, Competență, 213-223; Dorin Tudoran, Nostalgii intacte, București, 1982, 277-294; Diaconescu, Dramaturgi, 130-160
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
prim ordin în dezvoltarea ființei umane, înclinațiile cu care aceasta se naște sînt, după aprecierea lui Durkheim, foarte maleabile, cu largi posibilități de dezvoltare. "Viitorul" scria el "nu este riguros determinat de constituția noastră congenitală", înclinațiile se actualizează printr-o varietate de mijloace, printre care și educația, iar direcția pe care ele o au depinde de influențele ce se exercită asupra lor. Formarea omului cerut de societate se realizează printr-un efort mai mult sau mai puțin dureros. Teoria după care
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
eroic existent în stare potențială în fiecare ființă umană. Se realizează astfel un echilibru între disciplină și libertate, cultivîndu-se astfel disciplina liberă, disciplina întemeiată pe convingerea necesității supunerii față de anumite norme morale. La disciplina liberă se ajunge printr-o mare varietate de exerciții menite să dezvolte energia interioară: exerciții fizice (gimnastica) întrucît și acestea fac apel la voință și exerciții morale (de la exercițiile simple de punctualitate și tăcere, la altele mult mai complexe și mai greu de executat, cum sînt exercițiile
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
integreze într-o echipă; cazurile de izolare sînt cu totul excepționale. O echipă era alcătuită, în general, din șase elevi puteau fi și patru, cinci sau chiar șapte, opt, dar cel mai adesea șase. "Sala de clasă" oferea elevilor o varietate de condiții menite să le capteze interesul (plante, animale, diverse colecții, hărți, bibliotecă etc.). Echipa își alegea, după multe dezbateri, o temă pe care o executa în comun, fiecare preluînd o anumită parte din tema generală, potrivit intereselor și înclinațiilor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
institutorilor francezi, în sprijinul aplicării ideilor educației noi. Pentru promovarea unui nou spirit în învățămîntul primar francez, C. Freinet a organizat periodic congrese, a condus numeroase reviste, a publicat un impresionant număr de lucrări (17). Tehnicile sale, de o mare varietate, presupun o îmbinare a metodelor euristice cu cele care utilizează algoritmi: imprimeria școlară, desenul liber, textul liber, fișierul școlar, cooperativele școlare, studiul mediului local, schimburile interșcolare, jurnalul de perete, grădina și atelierul școlar, proiecții, discuri, radio, T.V., fișe de instruire
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
multe de la el" (2, p. 188). În ceea ce privește recompensele, acestea aveau tot un caracter simbolic. Makarenko avea un talent puțin obișnuit de a găsi modalități simbolice de recompense cu puternică valoare educativă, după cum știa să-și sensibilizeze coloniștii la o mare varietate de procedee care-i puneau în situația de a se considera pedepsiți și de a reflecta asupra faptelor lor. În concepția acestui pedagog, colectivul nu se poate constitui în afara muncii. Aici însă el se deosebește fundamental de spiritul educației noi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aptitudinile intelectuale; școala personalismului energetic este o școala a muncii; tipurile de școală sînt adecvate mediului economic ("Muntele și marea nu pot avea școli uniforme", 36 b, p. 260); școala secundară teoretică, aceeași pentru toți, va fi înlocuită cu o varietate de tipuri școlare care vor pregăti "persoane productive". Chiar dacă întîlnim la C. Rădulescu-Motru unele tendințe conservatoare, neînțelegerea mersului obiectiv al istoriei, nu putem să nu apreciem justețea opiniei sale privind necesitatea orientării școlii românești spre o educație întemeiată pe muncă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ante rem, nec post rem, sed in re" (10, p. 198) (Universalul nu se află înaintea lucrurilor, nici după lucruri, ci în lucruri.) Ca și Mehedinți și Ghibu, Gabrea căuta sursa ideilor pedagogice în ansamblul realității sociale, cercetată printr-o varietate de metode (statistică, observare, anchetă, experiment) (41, p. 206). Ceea ce I. I. Gabrea numește "spiritul etnic în pedagogia românească" nu este altceva decît încercarea de a construi o teorie a educației dedusă din realitățile specifice societății românești, pe baza unei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
desfășurare a lecției după schema "treptelor psihologice". Tocmai de aceea în deceniul al șaselea, pe prim plan a și apărut problema formei de organizare a procesului instructiv, necesitatea folosirii mai multor tipuri de lecții și, strîns legat de aceasta, a varietății metodelor de învățămînt utilizate într-o lecție. Discuțiile purtate atunci stăteau sub semnul contactului cu literatura pedagogică sovietică. După o perioadă de acumulări, de clarificări pe plan psihologic, de extindere a contactului cu mișcarea pedagogică mondială, de experimentări, de dezbateri
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care se autoreglează și se auto-formează, dar în același timp se lasă reglată și formată din exterior" (12, p. 319). Sînt exprimate aici, ca de altfel și în alte lucrări, cîteva din ideile definitorii promovate de didactica română: utilizarea unei varietăți de tehnici și forme didactice, inclusiv a celor "clasice"; înțelegerea personalității ca ființă individuală și socială și, în consecință, considerarea procesului de dezvoltare și formare a acesteia prin interacțiunea dintre actele de autoreglare și autotransformare, pe de o parte, și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
hormoni despre care am amintit anterior. Din acest motiv, am considerat utilă o prezentare mai detaliată a informațiilor despre aceste substanțe. Conform surselor din neurofiziologie și biochimie, endorfinele sunt delimitate drept substanțe chimice produse de către creier, ca răspuns la o varietate de stimuli, cu efecte dintre cele mai complexe (diminuarea senzației de durare, diminuarea efectelor stresului fiziologic și psihic, stimularea stărilor euforice, reglarea hormonală, stimularea sistemului imunitar etc.). Ele ar avea o structură chimică foarte asemănătoare cu a substanțelor extrase din
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
ultimilor ani au adus în centrul atenției descoperirea sistemului reglator endocanabionid 7 (grup de lipide neuromodulatoare și receptorii lor din creier, care sunt 7 http://en.wikipedia.org/wiki/Endocannabinoid sy stem (accesat 2011) Dan Iulian Alexe 34 implicate într-o varietate de procese fiziologice, printre care și senzația de durere, stările de spirit, memorie; aceste lipide mediază / mijlocește / facilitează efectele psihice active ale canabisului). Acest sistem endocanabionid include un complex de receptori specializați, care activează alți receptori receptivi la efectele canabionidelor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
la modul general, câteva aspecte referitoare la efectele terapeutice ale practicării activităților fizice sportive în mediu acvatic. Imersia corpului în apă a fascinat omenirea încă din cele mai vechi timpuri, datele istorice care au rămas până astăzi evidențiind complexitatea și varietatea interesului pe care oamenii l-au acordat apei și efectelor sale externe asupra organismului. Folosirea apei în scop de relaxare, recuperare, reabilitare, tonifiere etc., hidroterapia - este cunoscută, în toată lumea, pentru promovarea relaxării, dar și pentru diminuarea senzațiilor de durere în cadrul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
verticalitate, pentru a păstra această poziție și apoi pentru a se deplasa ori a efectua diferite acte sau acțiuni motrice în mediu acvatic. De asemenea, un alt punct de vedere pe care îl aducem în discuție este acela conform căruia varietatea delimitărilor conceptuale privind echilibrul este dată de specialitatea celui care abordează problematica, de domeniul din care acesta face parte, încercând prin termenii tehnici specifici să pună într-o lumină cât mai clară aspectele ce descriu această capacitate esențială a comportamentului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Îi lipsește de asemenea unitatea geografică internă. Din acest punct de vedere, originalitatea sa constă, ca să spunem așa, în lipsa sa de unitate: interiorul peninsulei oferă o diversitate extremă de peisaje, datorată deopotrivă fărîmițării reliefului, întrepătrunderilor multiforme dintre uscat și mare, varietății climatelor. Așadar, Europa nu părea sortită să devină entitate istorică. Și totuși, a devenit una. Din ce punct de vedere? Cînd? În ce fel? 2 Europa medievală Epoca barbară a Europei este și epoca creștinării sale. Evanghelizarea barbarilor obține o
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
gene grecești și latine împreunate cu gene ebraice, care a civilizat haosul. Din acest moment, Europa se clădește într-un climat de anarhie organizatoare, asemenea unui ecosistem care se formează pornind de la o seamă de inter-retro-acțiuni ce unifică o mare varietate de ființe vii, care se înfruntă între ele și se nutresc unele din altele în interiorul aceluiași mediu geo-climatic. În acest sens, Europa s-a euro-organizat. La fel ca un ecosistem, Europa n-a avut niciodată un cap, un creier, un
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu a putut supraviețui decît în conflicte și comunicații, în respingerea hegemoniilor politică și culturală? Rămîne foarte bogata diversitate a culturilor transnaționale (germanice, latine, slave) și a culturilor naționale, marcate fiecare de o limbă originală. Rămîne de asemenea o extraordinară varietate de micro-culturi provinciale, rod al texturii micro-etnice a Europei de după ultimele cotropiri, aceste bogății salvate de nedesăvîrșirea unității naționale, inclusiv în sînul unor națiuni foarte vechi, precum Franța sau Anglia. Din perspectiva imenselor spații culturale ale lumii americane sau asiatice
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Mai mult, America se europenizează în același ritm în care se americanizează Europa, și este de așteptat ca diferența dintre ele să se estompeze progresiv. Ce rămîne așadar propriu-zis european? Ne rămîn firește culturile etnice, provinciale, naționale, cu extrema lor varietate și densitate de experiențe istorice acumulate sub formă de peisaje, sate, orașe, monumente, obiceiuri, gusturi... Dar ce rămîne din cultura europeană? Ar fi ridicol să deplîngem pierderea a ceva ce era prin natură menit universalului doar pentru că am pierdut exclusivitatea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a conferit un relief și o densitate extraordinare diversităților și bogățiilor sale culturale. Europa se înfățișează acum, nu doar în ochii americanilor, ai sovieticilor sau chinezilor, ci și în ochii europenilor înșiși, ca un mozaic de micro-spații culturale de o varietate fabuloasă. Teritoriile naționale au devenit mici rezerve culturale, fiecare avînd conținuturi și stiluri diferite. În interiorul acestor teritorii supraviețuiesc culturile etniilor, dintre care unele, precum Bretagne, Catalonia, Țara Bascilor sau Scoția, ar fi putut accede la statutul de națiune dacă n-
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
El rezidă în faptul că europenii: se confruntă cu aceiași factori de decădere și de descompunere și nu le pot face față decît printr-o atitudine comună; se confruntă cu aceleași pericole din punct de vedere al identităților, diversităților și varietăților culturale; se confruntă cu o amenințare certă și incertă care are două chipuri extreme (exterminaționismul și totalitarismul). Avem în față aceeași problemă: aceea de a nu muri, nu doar zoologic, ci și politic, cultural, intelectual. Am ajuns la momentul comunității
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
uneori numai în virtutea faptului că descoperise și explorase această lume. Dacă un anumit spirit european s-a consolidat, raportîndu-se la lume, în ideea superiorității individului alb occidental, un alt spirit a alimentat umanismul său și rațiunea sa critică prin cunoașterea varietății indivizilor și a culturilor. Încă din vremea lui Montaigne, povestirile despre călătorii și călătoriile înseși au determinat o relativizare a veridicității credințelor și ideilor noastre. Începînd din secolul al XVI-lea, tema aparent naivă a "bunului sălbatic" ne ajută să
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
instructiv educativ ci din contra favorizează transferuri între domenii de cunoaștere și de la acestea la acțiune. Activitatea interdisciplinară are pronunțate valențe formative, concurând la promovarea unei noi calități a atitudinii față de muncă. Pregătirea temeinică și riguroasă a sarcinilor voluntar preluate, varietatea mijloacelor și procedeelor dezvoltă capacitatea lentă de a munci a elevului, elimină inerția intelectuală. Implicarea, nu numai în proiectarea muncii ci și în efectuarea ei asigură optimismul elevului care lucrează fără să fie suprasolicitat. Elevii întâmpină lumea și viața fără
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
obiectivele, conținutul științific, strategia didactică de instruire, modalitățile de organizare a activităților elevilor, evaluarea rezultatelor școlare etc), care deși au contribuții specifice se află în relație de dependență reciprocă, de interacțiune în vederea realizării obiectivelor urmărite. Evenimentele lecției pot lua o varietate de forme, solicitând o participare mai mare sau mai mică a cadrului didactic, determinată într-un grad mai mare sau mai mic, de elev. Necesitatea educării copilului în spirit activ participativ în vederea integrării sale într-o societate dinamică supusă schimbării
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
programa școlară ar putea permite utilizarea rațională a timpului afectat educației fizice, în cadrul procesului de învățământ, în decursul fiecărui an de școală, așa încât pregătirea elevilor să fie mai completă și să urmărească în principal înarmarea lor cu întreaga bogăție și varietate de cunoștințe, priceperi și deprinderi motrice, fără a repeta în mod neproductiv și ineficient aceleași elemente. Transmiterea și însușirea cunoștințelor în procesul de învățământ din cadrul lecțiilor de educație fizică, baza științifică a formării priceperilor și deprinderilor motrice, trebuie să urmărească
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
dintre noi este nimic fără celălalt: ,, Întregul fiind partea părților din care este format’’. Astăzi este bine cunoscut faptul că fiecare organism sau corp reprezintă un microcosmos energetic integrat în macrocosmosul universului, unul cu altul într-un permanent schimb de varietăți energetice și bioenergetice. Este cunoscută periodizarea istorică a existenței pe Pământ în binecunoscutele epoci studiate pe băncile școlii. Dar, și apare acest dar, fiecare epocă s-a născut în anumite condiții, s-a dezvoltat și a murit, transmițând următoarei epoci
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]