11,732 matches
-
de către oricine urmărește documentele umbrăreștene referitoare la numele și situația locuitorilor din satele în discuție, că pretendenții „ce să numesc a fi răzăși pe giumătate de moșia Boziești” se aflau la vremea procesului cu așezările pe părțile răzeșești de pe vetrele vecine, și nu a Bozieștilor, și anume: Vasile Druță în Slobozia-Torcești, unde e înregistrat ca vătăman al satului în recensământul din 1774, ca martor în hotarnica din 1777, pentru Țigănei și Torcești, și la „bătrâni nevolnici” în tabla birnicilor din 1831
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spiritul dreptății și al adevărului, și de aici am mers din rău în mai rău; nu știu dacă va fi vreodată bine și pentru omul de rând. Judecând și comparând sub aspect material starea celor mulți din cele două perioade vecine, nu mi se pare că oamenii de rând au dus-o mai prost ca înainte de război, când lipsa hranei și a îmbrăcămintei, mizeria impunerilor fiscale și alte poveri păreau nesfârșite. Comunismul a distrus virtuțile morale ale celui ce fusese considerat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în care să se arate stabilirea sau fixarea lor într-o anumită vreme. Nu ne rămâne decât să acceptăm, până la o probă contrarie, că hotarele i-au fost trasate din vechime și sunt contemporane cu cele ale satelor și moșiilor vecine, cu care au asemănări și se identifică sub aspectul limitelor și structurilor teritoriale, formând laolaltă ceea ce N. Iorga a numit „tovărășii de sate”. Apoi, acestea au devenit „confederații teritoriale” ori „ocolul mai multor sate”. De asemenea, împărțirea satului numai pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a slujbașilor săi atotputernici. Este, credem, și cazul satului Torcești. Ecouri privind menținerea stăpânirilor răzeșești până târziu răzbat printr-o mărturie a unor țărani deveniți, între timp, dijmași la Torcești, când, la data depunerii mărturiei lor, anul 1839, în favoarea proprietăresei vecine Torceștilor aflată în judecată cu stăpânul acestei moșii, spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, țăranii își argumentează justețea mărturiei lor, despre mersul hotarului în litigiu acum, cu informația următoare: „de la părinții noștri [...] mai vârtos că această parte de moșie mai înainte au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tocești. Mai degrabă credem că e vorba de o înglobare fiscală a unor locuitori aflați în slujba respectivului boier, deci care lucrau efectiv pe moșia Boziești ori Umbrărești, dar locuiau pe vatra Torceștilor. Interferări de interese și locuitori între sate vecine sunt frecvente, în sensul că boierul vecin folosește forță de muncă de pe moșia alăturată. În anul 1814, cumpăra partea de sud a Bozieștilor de la Sultana Lipănescu și e posibil, în cazul că, totuși, Mavrogheni a avut parte de moșie în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de o înglobare fiscală a unor locuitori aflați în slujba respectivului boier, deci care lucrau efectiv pe moșia Boziești ori Umbrărești, dar locuiau pe vatra Torceștilor. Interferări de interese și locuitori între sate vecine sunt frecvente, în sensul că boierul vecin folosește forță de muncă de pe moșia alăturată. În anul 1814, cumpăra partea de sud a Bozieștilor de la Sultana Lipănescu și e posibil, în cazul că, totuși, Mavrogheni a avut parte de moșie în Torcești, cum scrie și arhondologul C. Sion
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sineștilor, alte părți răzeșești acaparate sub diferite forme și pretexte de pe la vecini, situație ce va genera numeroase procese, în care câștig de cauză va avea cel puternic, respectiv boierul, căci trecuse vremea când țăranii răzeși puteau „da rămas” pe boierul vecin, obținându-și drepturile, așa cum se întâmpla în trecutul îndepărtat. În cele din urmă, hotarul de apus al moșiei Torceștilor se va stabili pe apa Siretului. Iar desele și repetatele încălcări de hotare ale proprietății răzeșești sunt reflectate în documente privitoare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Stamate Adam și Vasile Uricariu”; -hrisovul domnitorului „Ioan Mihai Racoviță vv. de judecata urmată între răzășii de Umbrărești și Constantin Costache [...] ce duce moșia Torceștii în Valea Călmățuiului” și altele în care, pretinde inginerul hotarnic, hotarele Torceștilor și al satelor vecine merg „până în Valea Călmățuiului”. De asemenea, se susține în Cartea de hotărnicie întocmită, că „toate zapisele de cumpărătură vechi cu care s-au cumpărat acea moșie pomenesc din apa Bârladului până în Valea Călmățuiului”. Se invocă și „suplica răposatului spătarul Mihalache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Călmățulului” până în Bârlad. Dar Planul hotarnic din 1841, întocmit de Iosif Anton Bayardi și rezultat în urma „suplicei răposatului spătar Mihalache Cantacuzino din 24 mai 1835” invocată mai sus, fixează hotarul de est al Torceștilor, la fel cu cel al moșiilor vecine, Bozieștii (Umbrăreștii de azi), Blăjerii, Trohăneștii (Barcea) „pe Valea Ciriteiului” adică a Herătăului, vale numită în vechime Călmățuiul Mic, de unde și disputa de mai sus prin confundarea voită sau nu a celor două văi cu nume de Călmățui. Cum Cartea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nume și din Blăjerii de Sus, ce avea vatra atunci, în 1864, în lunca Bârladului, la sud de Torcești. A fost o formă de organizare administrativă forțată, impusă de interesele postelnicului Panaite Balș, stăpân atunci al ambelor sate și moșii vecine. Până la urmă, structura respectivă s-a dovedit neviabilă, Torceștii trecând în componența comunei Umbrărești, acolo unde îi era locul din vechime, iar Blăjerii de Sus la comuna Ivești, lucru firesc din multiple puncte de vedere. Pentru că Torceștii, așa cum am mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mod deliberat și interesat. Orientându-ne atât după numele persoanelor înscrise în succesiunea timpului, cât și după ocupațiile și funcțiile menționate, apreciem că imigrarea unor străini în aceste sate a fost deosebit de slabă. Găsim înscriși oameni veniți de prin satele vecine, cum e cazul în 1714, când fenomenul se specifică prin formularea „ce-au fost birnic, la ...” (se indică localitatea de unde vine). În așa situație aflăm pe un Grigoraș, pe un Ionașco și un Preda, primul arătat ca birnic venit de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești sau Torcești, cu atât mai mult cu cât îi întâlnim și în alte categorii de acte în care sunt arătați ca locuitori din satele respective. Dar aflăm în aceeași catagrafie și oameni din Umbrărești și Torcești stabiliți în satele vecine, cum ar fi Lazăr și Ioniță Mohora „ce-au fost birnici la Torcești”, ori „Niagul sin Ion ce-au fost birnici la Umbrărești”, înregistrați acum la satele Barcea și Bârlădeni (Podoleni), așezări vecine. Astfel de cazuri sunt relativ numeroase; mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Umbrărești și Torcești stabiliți în satele vecine, cum ar fi Lazăr și Ioniță Mohora „ce-au fost birnici la Torcești”, ori „Niagul sin Ion ce-au fost birnici la Umbrărești”, înregistrați acum la satele Barcea și Bârlădeni (Podoleni), așezări vecine. Astfel de cazuri sunt relativ numeroase; mai putem adăoga pe Postolache Mohora „ce-au fost birnic la Torcești”, pe Leca, Stan, fiul lui Rusin, Gheorghe, fiul Lecăi, Gheorghe Ușurel, de asemenea la Barcea, dar care „au fost birnici la Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ochișăști”, actualul sat Ungureni, de la nord de Tecuci, dar după numele Druță, frecvent în onomastica umbrăreșteană, credem că este originar din localitatea noastră și acum s-a înapoiat la locul de obârșie. Desigur că numărul celor veniți de prin satele vecine este mai mare decât cazurile citate, dar și al celor plecați din satele Umbrărești și Torcești în satele din preajmă sau în altele mai îndepărtate este la fel de mare. De exemplu, sunt considerați strămutați 4 răzeși de la Umbrărești și 3 de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înscriși pe listele satelor recenzate și prinde temei aserțiunea noastră privind omisiunile întâmplătoare sau voite. Că cifrele acestea nu reflectă numărul integral de locuitori, deci realitatea demografică, ne putem convinge urmărind și comparând cifrele referitoare la numărul locuitorilor din satele vecine, din această catagrafie, cu numărul din catagrafiile care au urmat. Iată, spre exemplu, cum două sate mari ca Lieștii și Șerbăneștii au, în 1774, un total de 121 case, mai puține decât Torceștii, ca în 1831 să aibă 518 case
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor, atât cât posibilitățile ne îngăduie. Pentru a ne face o vagă idee despre semnificația datelor de mai sus pentru realitatea timpului lor, este necesar să le transpunem în unități de măsură moderne, ținând cont că satele din sudul Moldovei, vecine cu muntenii, își aveau unitățile vechi de măsură la fel cu cele din Țara Românească și care erau: kila de 680 litri, iar dimirlia de 34 litri (un litru de capacitate = 1 kg greutate), având în vedere că părinții noștri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
O nouă formă de organizare bancară locală a apărut după marea răzvrătire țărănească din anul 1907, puternic resimțită la Umbrărești. Noua bancă cuprindea locuitori umbrăreșteni din toate satele componente ale comunei, în cea mai mare parte, dar și din satele vecine, Ivești, Barcea și Cudalbii. A luat ființă, potrivit Actului Constitutiv, în baza Legii Băncilor Populare Sătești și a Casei lor Centrale. Numele adoptat era Societatea Cooperativă Agricolă «UMBRĂREȘTI» cu sediul în comuna Umbrărești. Ce se întâmplase ? Casa Rurală din București
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu piciorul. La fel, termenul uliță, cu sensul la noi de drum foarte îngust, s-a păstrat în vorbirea oamenilor, pentru unele segmente de teren ce deveniseră, între timp, loc inclus în grădini ori în îngrăditura unor ogrăzi și gospodării vecine ulițelor. Spre exemplu, grădina părinților semnatarului acestor rânduri avea spre vest locul numit „ulița lui Ilie Dănăilă”, prinsă în proprietatea noastră, pentru că se afla din vechime pe stânjenii de moșie ai strămoșilor noștri. La răsărit de noi se afla „ulița
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de suportat deportări în Transnistria (la Bug), de unde nu s-ar mai fi întors. Fenomenul s-ar fi petrecut în anii 1940-1944. Ca unul care am trăit și cunosc bine perioada și situația țiganilor din comuna noastră și din satele vecine cu țigani (Ivești, Podoleni, Movileni), în întreaga vreme încriminată, țiganii din aceste sate nu au fost deranjați sub nici un aspect. Cei de vârsta serviciului militar au fost încorporați, la fel ca și ceilalți tineri, dar nici aici nu se adaptau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atributele și rigorile specifice întregii categorii de țărani dependenți, indiferent de proveniență. Este adevărat că s-a admis cvasiunanim că originea termenului desemnează oameni străini, așezați în sate depopulate anterior în varii împrejurări devastatoare, ce implicau pustiirea unor localități. „Termenul vecin reprezintă în Moldova secolului al XVI-lea pe colonul străin leah, rus, moscovit, sârb, grec sau vlah [...] așa cum apare în toate actele referitoare la slobozii” scrie Al. I. Gonța în studiul din care am mai reprodus. Apoi continuă: „În secolele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
schimbări importante în viața țăranilor dependenți de la noi, toate în favoarea stăpânilor de moșii. Actul în sine a fost conceput ca o interdicție față de asimilarea vecinilor cu robii țigani de către numeroșii stăpâni de moșii, constatându-se și consemnându-se: „adevărul că vecinii robi nu sunt, nici că stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii numai partea bărbătească slujescu, scoțând la lucru numai un om
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ori n-am dat noi de el, dar conținutul său de bază se află menționat într-un document ce relatează o judecată purtată între răzeșii din Umbrărești și stăpâna părții boierești din 1835, Elenco Manu. Ce se întâmplase ? Stăpânul moșiei vecine, numită Podoleni, încălcase hotarul părții boierești în partea sa de nord, se deschisese un proces între Elenco Manu și Alecu Ghica, a cărui desfășurare se prelungea, motiv pentru postelniceasa Manu de a pretinde schimbarea hotarului dintre partea ei și a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de informații certe în legătură cu implicarea umbrăreștenilor în activitățile de ordin militar la începutul comunităților sătești din teritoriu, dar știm sigur că nevoia de apărare internă și externă a reprezentat o componentă de bază în vremurile de demult. Reunirea unor sate vecine, la un moment dat, în formațiuni ample, de genul celor însorărite, despre care am amintit la începutul studiului nostru, uniunile de obști și întemeierea, în ultimă instanță, a statului, își au sorgintea în nevoia de apărare. Or, cum poporul român
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în propriile sate, îndeplinind și alte sarcini obștești. Într-o asemenea postură îi aflăm pe unii locuitori menționați într-o mărturie din 26 martie 1682, dar și în zapise anterioare sau posterioare datei respective emise cu ocazia vânzărilor din satul vecin, Durăști, cum ar fi „Mihăilă, hânsar din Umbrărești și Călin Furduiu tot de acolo”, „Ionașco, fiul lui Dima din Boziești; Andronic și Constandin Corpaci; Simion Bobocea, Dumitru, fiul lui Simion hânsar; Dragomir zet (ginere) lui Mihail” și alții câțiva, tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
inițial. Așa, poate, se explică dispariția cvasitotală a numelor de persoane umbrăreștene (ca și din alte sate) din peisajul documentar față de perioada precedentă. Întâlnim în anul 1724 pe un „Sandul, căpitanul de Umbrărești”, participant la efectuarea unei hotărnicii din satul vecin, „Bârlădenii, care sunt la ținutul Tecuciului”, pe Darie, vătav al logofătului Manolache Costachi (în acest răstimp a crescut mult numărul slugilor boierești), pe Ion Drăgoi, mazil la Torcești, înregistrat ca atare în catagrafia din 1774, dând și o mărturie în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]