125,468 matches
-
credea foarte deștept”". Francezii au formulat tot felul de observații, Nicolaescu plângându-se ulterior că "„am întâmpinat cu ei niște greutăți mai ale naibii decât pe cele pe care le aveam cu cenzura românească”". Ulterior, regizorul a afirmat că realizarea filmului a reprezentat pentru el un calvar din cauza directorilor socialiști francezi ai TF1 care aveau vocație de dictatori. Filmările au fost realizate în ritm alert, filmul fiind realizat în numai trei luni, contrar așteptărilor. Inginerul Constantin Pivniceriu, directorul general al Centrului
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
pe cele pe care le aveam cu cenzura românească”". Ulterior, regizorul a afirmat că realizarea filmului a reprezentat pentru el un calvar din cauza directorilor socialiști francezi ai TF1 care aveau vocație de dictatori. Filmările au fost realizate în ritm alert, filmul fiind realizat în numai trei luni, contrar așteptărilor. Inginerul Constantin Pivniceriu, directorul general al Centrului de Producție Cinematografică „București” - Buftea, scrisese un memoriu în care afirma că "François Villon" nu poate fi realizat atât de repede. Potrivit regizorului, explicația grabei
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
a filmat și în Franța, fiind folosite decorurile autentice de la castelele Angers și Blois. Filmări au avut loc și pe platourile Centrului de Producție Cinematografică „București” de la Buftea, precum și la castelele de la Bran și de la Hunedoara și Cetatea Râșnov. Pentru ca filmul să fie cât mai real, regizorul a folosit un cadavru de la morgă într-o scenă în care unul dintre personaje trebuia să-i pună ștreangul de gât unui condamnat. Actorul francez care a trebuit să facă acest lucru s-a
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
în care unul dintre personaje trebuia să-i pună ștreangul de gât unui condamnat. Actorul francez care a trebuit să facă acest lucru s-a speriat foarte tare atunci când și-a dat seama că în fața lui era un cadavru adevărat. Filmul conținea și o scenă de nuditate. Actrița italiancă Eleonora Brigliadori (care interpreta rolul Catherinei de Vaucelles) trebuia să filmeze nud, dar regizorul a trebuit să ducă muncă de convingere pentru a o face să se dezbrace. "„Trebuia să iasă goală
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
era prevăzut în contract, dar am insistat să înțeleg de ce nu vrea să iasă din baie. Mi-a zis că are sânii căzuți, dar i-am promis că am s-o feresc. Așa că la filmare am sărit sânii”". După realizarea filmului, Lucien Man-dero, coordonatorul de la CineTv Film Berlin, a încasat banii de la TF1, a plătit suma negociată cu Studioul Cinematografic București, dar a refuzat să plătească filmările suplimentare. Sergiu Nicolaescu a afirmat că Mandero l-a păcălit la bani, acesta din
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
insistat să înțeleg de ce nu vrea să iasă din baie. Mi-a zis că are sânii căzuți, dar i-am promis că am s-o feresc. Așa că la filmare am sărit sânii”". După realizarea filmului, Lucien Man-dero, coordonatorul de la CineTv Film Berlin, a încasat banii de la TF1, a plătit suma negociată cu Studioul Cinematografic București, dar a refuzat să plătească filmările suplimentare. Sergiu Nicolaescu a afirmat că Mandero l-a păcălit la bani, acesta din urmă rugându-l pe regizor (care
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
rugându-l pe regizor (care era și producător executiv) să-l păsuiască cu plata celor 100.000 de mărci datorați și amânându-l până când a murit. Serialul de televiziune a fost difuzat în premieră în anul 1987. Versiunea cinematografică a filmului a fost realizată de Casa de Filme 4 după scenariul de televiziune "François Villon". Ea a fost intitulată "", a avut două serii (de 87 și 110 minute) și a fost difuzată în premieră în România la 3 aprilie 1989, la
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
producător executiv) să-l păsuiască cu plata celor 100.000 de mărci datorați și amânându-l până când a murit. Serialul de televiziune a fost difuzat în premieră în anul 1987. Versiunea cinematografică a filmului a fost realizată de Casa de Filme 4 după scenariul de televiziune "François Villon". Ea a fost intitulată "", a avut două serii (de 87 și 110 minute) și a fost difuzată în premieră în România la 3 aprilie 1989, la cinematograful „Patria”. Această versiune era una prescurtată
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
și a fost difuzată în premieră în România la 3 aprilie 1989, la cinematograful „Patria”. Această versiune era una prescurtată, fiind eliminate mai multe secvențe, rolul Olgăi Tudorache fiind astfel mult redus. Conducerea cinematografiei românești nu a schimbat nimic din film, deși regizorul a susținut ulterior că a introdus și "„mesaje prin care vorbea despre tarele regimului comunist”". Unele secvențe referitoare la regimul polițienesc instaurat în anii 1400-1500 în Franța puteau fi comparate cu regimul existent în România. Conducerea Consiliului Culturii
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
cu regimul existent în România. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste i-a interzis regizorului să-l invite pe am-ba-sadorul Franței la premiera de la București și, în semn de protest, Nicolaescu nu s-a mai dus nici el la premieră. Filmul a fost difuzat de televiziunile din Franța (TF1), Germania și Italia (Rai 1) și a avut succes. "François Villon - Poetul vagabond" a fost vizionat de 993.698 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
de televiziunile din Franța (TF1), Germania și Italia (Rai 1) și a avut succes. "François Villon - Poetul vagabond" a fost vizionat de 993.698 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Creatoarea de costume Gabriela Nicolaescu a fost distinsă în anul 1989 cu Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru costumele
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Creatoarea de costume Gabriela Nicolaescu a fost distinsă în anul 1989 cu Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru costumele realizate la filmul "François Villon" , iar machiorul Mircea Vodă a primit Premiul pentru machiaj pentru activitatea sa la filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl considera „un film de ținută culturală” care „reconstituie biografia și destinul genialului «poet
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
de costume Gabriela Nicolaescu a fost distinsă în anul 1989 cu Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru costumele realizate la filmul "François Villon" , iar machiorul Mircea Vodă a primit Premiul pentru machiaj pentru activitatea sa la filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl considera „un film de ținută culturală” care „reconstituie biografia și destinul genialului «poet vagabond» cu minuție și forță de sugestie, cu o opulență de mare expresivitate”. Tandemul de operatori
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
în anul 1989 cu Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru costumele realizate la filmul "François Villon" , iar machiorul Mircea Vodă a primit Premiul pentru machiaj pentru activitatea sa la filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl considera „un film de ținută culturală” care „reconstituie biografia și destinul genialului «poet vagabond» cu minuție și forță de sugestie, cu o opulență de mare expresivitate”. Tandemul de operatori Nicolae Girardi - Alexandru Groza a realizat "„imagini
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru costumele realizate la filmul "François Villon" , iar machiorul Mircea Vodă a primit Premiul pentru machiaj pentru activitatea sa la filmele "François Villon" și "Mircea". Analizând acest film, criticul Călin Căliman îl considera „un film de ținută culturală” care „reconstituie biografia și destinul genialului «poet vagabond» cu minuție și forță de sugestie, cu o opulență de mare expresivitate”. Tandemul de operatori Nicolae Girardi - Alexandru Groza a realizat "„imagini dramatice, apăsătoare, în care - peste oameni și
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
odinioară» sau «marile ninsori» devin «neaua de mai an», sau, poate, tocmai de aceea”". În contextul acelor ani de izolare politică a României socialiste pe plan mondial, realizarea de către un regizor român, ajutat de mulți colaboratori români, a unui important film francez despre un mare poet francez pentru o televiziune franceză este considerată a fi "„un amănunt demn de reținut”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Viața poetului-tâlhar pe fundalul spectaculos al
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
plan mondial, realizarea de către un regizor român, ajutat de mulți colaboratori români, a unui important film francez despre un mare poet francez pentru o televiziune franceză este considerată a fi "„un amănunt demn de reținut”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Viața poetului-tâlhar pe fundalul spectaculos al lumii secolului al XV-lea inspiră un serial pentru TF1 și un lungmetraj pentru partenerii români. Reconstituire nu lipsită de calități poetice în expresie, compromisă
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
Mică sirenă () este un film muzical de animație american din 1989, produs de Walt Disney Feature Animation și bazat pe povestea cu același nume de Hans Christian Andersen. Jodi Benson interpretează personajul principal, o sirenă ce-și dorește să devină om, fiind fascinată de lumea
Mica sirenă (film din 1989) () [Corola-website/Science/327384_a_328713]
-
facă să se îndrăgostească de ea său avea să devină proprietatea vrăjitoarei mării, Ursula (Pat Carroll).Scris,regizat și produs de Ron Clements și John Musker, pe muzica lui Alan Menken și Howard Ashman (care este de asemenea și co-producător), filmul are o distribuție impresionantă din care fac parte Jodi Benson, Christopher Daniel Barnes, Pat Carroll, Samuel E. Wright, Jason Marin, Kenneth Marș, Buddy Hacket, si Rene Auberjonois. Distribuit de Walt Disney Pictures, filmul a fost original lansat în cinematografe pe
Mica sirenă (film din 1989) () [Corola-website/Science/327384_a_328713]
-
Ashman (care este de asemenea și co-producător), filmul are o distribuție impresionantă din care fac parte Jodi Benson, Christopher Daniel Barnes, Pat Carroll, Samuel E. Wright, Jason Marin, Kenneth Marș, Buddy Hacket, si Rene Auberjonois. Distribuit de Walt Disney Pictures, filmul a fost original lansat în cinematografe pe 14 noiembrie 1989, fiind al 28-lea film animat Disney, și primul dintr-o serie de filme de succes realizate de companie, după ce nu mai înregistraseră succes la box office din 1977 ,adunând
Mica sirenă (film din 1989) () [Corola-website/Science/327384_a_328713]
-
parte Jodi Benson, Christopher Daniel Barnes, Pat Carroll, Samuel E. Wright, Jason Marin, Kenneth Marș, Buddy Hacket, si Rene Auberjonois. Distribuit de Walt Disney Pictures, filmul a fost original lansat în cinematografe pe 14 noiembrie 1989, fiind al 28-lea film animat Disney, și primul dintr-o serie de filme de succes realizate de companie, după ce nu mai înregistraseră succes la box office din 1977 ,adunând 84 milioane de $ din weekend-ul premierei și 211 milioane de $ ,suma brută pe tot
Mica sirenă (film din 1989) () [Corola-website/Science/327384_a_328713]
-
E. Wright, Jason Marin, Kenneth Marș, Buddy Hacket, si Rene Auberjonois. Distribuit de Walt Disney Pictures, filmul a fost original lansat în cinematografe pe 14 noiembrie 1989, fiind al 28-lea film animat Disney, și primul dintr-o serie de filme de succes realizate de companie, după ce nu mai înregistraseră succes la box office din 1977 ,adunând 84 milioane de $ din weekend-ul premierei și 211 milioane de $ ,suma brută pe tot timpul de funcționare. După succesul din 1988 al filmului
Mica sirenă (film din 1989) () [Corola-website/Science/327384_a_328713]
-
filme de succes realizate de companie, după ce nu mai înregistraseră succes la box office din 1977 ,adunând 84 milioane de $ din weekend-ul premierei și 211 milioane de $ ,suma brută pe tot timpul de funcționare. După succesul din 1988 al filmului Disney "Who Framed Roger Rabbit", "Mică Sirenă" capătă credit pentru a readuce viața din nou în arta filmelor de lung-metraj Disney, după un șir dezamăgitor de critici și eșecuri comerciale produse de Disney, care datează înainte de anii 70'. Această perioadă
Mica sirenă (film din 1989) () [Corola-website/Science/327384_a_328713]
-
milioane de $ din weekend-ul premierei și 211 milioane de $ ,suma brută pe tot timpul de funcționare. După succesul din 1988 al filmului Disney "Who Framed Roger Rabbit", "Mică Sirenă" capătă credit pentru a readuce viața din nou în arta filmelor de lung-metraj Disney, după un șir dezamăgitor de critici și eșecuri comerciale produse de Disney, care datează înainte de anii 70'. Această perioadă de glorie ce a început cu "Mică sirenă" este numită Renașterea Disney. "Mică Sirenă" nu este doar o
Mica sirenă (film din 1989) () [Corola-website/Science/327384_a_328713]
-
70'. Această perioadă de glorie ce a început cu "Mică sirenă" este numită Renașterea Disney. "Mică Sirenă" nu este doar o operă cinematografică irefutabila, atât pentru cei mici cât și pentru cei mari, ci și un moment important în istoria filmului de animație. În primul rând marchează o revenire la formatul care consacrase producțiile Disney între 1930-1960: îmbinarea între o poveste frumoasă, animațiile de calitate și o coloana sonoră pe măsură. O readaptare după celebra peliculă sub forma musical, împreună cu cartea
Mica sirenă (film din 1989) () [Corola-website/Science/327384_a_328713]