119,673 matches
-
2004) și cursul „Securitate și buna guvernare” la "Universitatea Națională de Apărare „Carol I” - Colegiul Național de Apărare" (2006). A absolvit, de asemenea, "Colegiul Superior de Siguranță Națională" la "Academia Națională de Informații" din București (2006). În 2002 a fost ales membru al Colegiului Director al CNCD, iar în 2005 a devenit președintele acestei instituții pentru un mandat de cinci ani. A început cel de-al doilea mandat la 26 aprilie 2010. În perioada ianuarie-aprilie 2010 a fost Consilier de Stat
Csaba Asztalos () [Corola-website/Science/330592_a_331921]
-
mânuit sabia care l-a ucis pe episcopul Stanislaus din Cracovia, în timpul celebrării sfintei liturghii. Deși episcopul îl avertizase pe rege, atât în public cât și în privat, că trebuie să se pocăiască pentru adulter și alte vicii, Boleslav a ales un alt mod de a acționa, caracteristic poreclei sale, "Îndrăznețul". Regele a găsit refugiu în curtea regelui Ladislau I al Ungariei, care îi datora coroana sa regelui detronat. Cu toate acestea, conform lui Gallus Anonymus, comportamentul atroce a lui Boleslav
Boleslav al II-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330614_a_331943]
-
mamei sale au eșuat, după ce Vladislav a intervenit rapid. Marele Prinț Vsevolod al II-lea, se confrunta cu alegerea dintre o alianță puternică cu Marele Duce sau, una slabă cu ducii juniori și mama lor. Acesta s-a decis să aleagă prima variantă, astfel și-a logodit fiul cel mare, Boleslau I cel Înalt, cu fiica Marelui Duce, Zvenislava, în anul 1142. Vladislav nu fusese invitat la întâlnirea de la Łęczyca, în ciuda faptului că, în calitate de Mare Duce, el avea ultimul cuvânt cu privire la
Mieszko al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330621_a_331950]
-
și poziția. Vladislav, instigat de soția sa, Agnes de Babenberg, a decis să-l elimine pe Włostowic pentru totdeauna. Voievodul a fost prins într-o ambuscadă. Agnes îi cerea lui Vladislav să-l omoare pentru trădare, însă Marele Duce a ales în schimb o pedeapsă teribilă: Włostowic a fost orbit, i s-a tăiat limba și a fost expulzat din țară. Cu toate acestea, voievodul a avut numeroși susținători, care au fost dezgustați de actul crud al Marelui Duce. Włostowic a
Mieszko al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330621_a_331950]
-
de fratele său, Mieszko, de magnatul Jakša de Miechów și Sviatoslav, și de fiul lui Piotr Włostowic, precum și de Arhiepiscopul de Gniezno și Episcopul Gedko de Cracovia. În februarie 1168, rebelii s-au adunat la Jędrzejów, unde Mieszko a fost ales Mare Duce și l-a investit pe Cazimir cu regiunea Sandomierz. Înfrângerea finală a lui Boleslau al IV-lea nu a avut loc, deoarece Marele Duce a acceptat cererile rebelilor și a împărțit ducatul lui Henric, în trei părți: Wiślica
Mieszko al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330621_a_331950]
-
și a împărțit ducatul lui Henric, în trei părți: Wiślica îi revenea lui Cazimir, Boleslau prelua Sandomierz iar restul era condus de Mieszko. În 1172, a apărut un alt conflict între familia Silezia Piast, atunci când Ducele Boleslau cel Înalt a ales să ignore cererile primului său fiu, Jaroslaw, prin desemnarea fiului său din cea de-a doua căsătorie, Henric I cel Bărbos, ca singurul moștenitor al său. Când Jaroslaw, a fost forțat să devină proet, s-a întors din exilul din
Mieszko al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330621_a_331950]
-
de acord cu privire la împărțirea terenurilor din Silezia, cu fratele său mai mic, Mieszko Picioare Zgomotoase, care a preluat guvernarea ducatului Racibórz. După ce Boleslau al IV-lea a murit pe 3 aprilie 1173, fratele său, Mieszko al III-lea, a fost ales Mare Duce al Poloniei. Politica lui s-a concentrat pe menținerea puterii depline, în calitate de cel mai vechi supraviețuitor al dinastiei. În ciuda succesiunii tronului din Cracovia, nou Mare Duce a rămas în Polonia Mare, în timp ce Polonia Mică a fost condusă de
Mieszko al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/330621_a_331950]
-
călugărul Cristian din Oliva a fost numit episcop misionar printre prusacii vechi, iar reședința sa de la Chełmno a fost distrusă de forțele prusace. Mai multe campanii de sensibilitate, în 1219 și 1222, nu au reușit, în schimb, Conrad s-a ales un conflict cu triburile prusace asupra frontierei. Încercările ducelui în curs de desfășurare în Prusia au fost răspunsurile incursiunilor peste granițele terenurilor din Masovia, în timp ce prusacii erau în procesul de a obține înapoi controlul asupra teritoriului Chełmno și chiar l-
Conrad I () [Corola-website/Science/330639_a_331968]
-
succesul întregii expediții, dar credea că aceasta nu prezintă nici o dificultate majoră în a fi executată. Vasului grupului secundar va fi "Aurora", o navă recent folosită de Douglas Mawson în Expediția Antarctică Australiană. Pentru a conduce grupul, Shackleton l-a ales pe Aeneas Mackintosh, având o primă încercare de a convinge Amiralitatea să îi asigure un echipaj pentru nav. Mackintosh, ca Shackleton, era un un fost ofițer al Marinei Comerciale, care a luat parte în Expediția Nimrod, până când a trebuit să
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
pe "Endurance". Unele dintre numirile în echipă au fost făcute mai degrabă în grabă, arătând timpul limitat pe care Shackleton îl aloca organizației preliminare. Joseph Stenhouse, un tânăr ofițer de la Compania de Navigație pe Aburi din India Britanică, a fost ales ca primul ofițer al "Aurorei" după ce a călătorit din Australia către Londra pentru a-și aranja un interviu cu Shackleton. Preotul Arnold Spencer-Smith, de la Biserica Episcopală Scoțiană, a devenit membru după ce un membru inițial al expediției a plecat, pentru a
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
de Henric I cel Bărbos un an mai târziu). Tratatul de la Sądowel a fost ratificat de către o Bulă Papală eliberată special pe 9 mai 1218, care a rupt puterea Arhiepiscopului Kietlicz. După moartea Arhiepiscopului Kietlicz în 1219, adunarea comună a ales pentru postul de Arhiepiscop, pe cancelarul Wincenty z Niałka, unul dintre asociații apropiați ai lui Vladislav al III-lea. În ciuda multor beneficii primite de Vladislav al III-lea după Congresul de la Sądowel, el nu a participat la campania națională împotriva
Vladislav al III-lea Picioare Groase () [Corola-website/Science/330632_a_331961]
-
imposibilitatea de a se pregăti pentru invazia împotriva lui Conrad I de Masovia (care devenise acum un aliat al lui Odonic). Prin urmare, a decis, cu aprobarea cetățenilor din Cracovia (conduși de familiile puternice de Odrowąż și Gryfici), să fie ales Ducele de Silezia, Henric I cel Bărbos, ca domnitor al orașului, dar numai cu titlul de guvernator. Concesiunea lui Vladislav al III-lea a fost dată, probabil, pentru sprijinul militar primit de la Henric I; în plus, Henric a obținut promisiunea
Vladislav al III-lea Picioare Groase () [Corola-website/Science/330632_a_331961]
-
Astfel am obținut că funcția formula 15 și formula 14 Altfel spus, formula 17 Analog se arată că oricare ar fi formula 18 funcția formula 19 "Consecință". Dacă funcțiile formula 20 au derivate continue pe formula 21 atunci are loc egalitatea: Să se calculeze formula 23 Mai întâi alegem funcțiile "f" și "g": Calculăm derivata lui "f": formula 26 Integrăm pe "g": formula 27 Deci formula 28 Multe formule de recurență se stablesc prin integrare prin părți repetată. De exemplu, fie: Integrând prin părți rezultă: De aici avem: Această formulă împreună cu egalitățile
Integrare prin părți () [Corola-website/Science/330644_a_331973]
-
cele mai dificile vremuri pentru Henric luaseră sfârșit, însă cel mai rău abia acum avea să vină. În Orient, un nou adversar periculos și-a făcut apariția: mongolii, sub conducerea lui Batu Khan, care, după invazia de la Rus și-a ales următoarea țintă Regatul Ungariei. Batu Khan dorea ca înainte de bătălia cu Regatul Ungariei, să preia controlul asupra Poloniei. În ianuarie 1241, Batu a trimis câteva trupe în Lublin și Zawichost, dar invazia reală, a fost lansată o lună mai târziu
Henric al II-lea cel Pios () [Corola-website/Science/330649_a_331978]
-
toate acestea, situația a devenit mai complicată atunci când nepotul său, Vladislav Odonic, s-a răzvrătit împotriva lui. Acest lucru l-a forțat pe Ducele Vladislav al III-lea să-și concentreze atenția în Polonia Mare, și ca urmare, Henric a ales să conducă Cracovia, dar nu ca duce suveran ci ca un guvernator al Marelui Duce. Motivul pentru această alegere a fost sprijinul militar pentru Vladislav al III-lea. Ca parte a acordului obținut de Henric și de promisiunea de recunoaștere
Henric I cel Bărbos () [Corola-website/Science/330645_a_331974]
-
Alexandru I - în poloneză: "Aleksander Jagiellończyk"; în lituaniană: "Aleksandras Jogailaitis" - (5 august 1461 - 19 august 1506), a fost Mare Duce al Lituaniei și Rege al Poloniei. A fost al patrulea fiu a lui Cazimir al IV-lea. A fost ales Mare Duce a Lituaniei la moartea tatălui său (1492), și Rege al Poloniei la moartea fratelui său Ioan I Albert (1501). Alexandru a fost fiul lui Cazimir al IV-lea al Poloniei și a Elisabetei de Habsburg a Ungariei, fiica
Alexandru al Poloniei () [Corola-website/Science/330684_a_332013]
-
tabăra pe celălalt mal al râului, adică mai aproape de Bender. Carol al XII-lea a fost operat la piciorul rănit la scurt timp după sosirea sa la Bender. Mazepa a murit la 22 septembrie 1709, iar Filip Orlik a fost ales drept succesorul său în calitate de hatman. Niciodată cooperarea între suedezi și cazaci nu a fost mai bună decât în acele vremuri. În urma unor inundații grave din vara anului 1711, Regele și suedezii și-au mutat tabăra în satul Varnița era situată
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
de la Lublin, care a unit Polonia și Lituania, denumită "Republica celor Două Națiuni". Sigismund a murit la iubita lui, Knyszyn pe 06 iulie 1572, la vârsta de 51 de ani. În 1573, Henric al III-lea de Valois a fost ales Rege al regatului polono-lituanian pentru câteva luni, apoi s-a întors în Franța, unde a fost încoronat sub numele de Henric al III-lea al Franței. La scurt timp după aceea, sora lui Sigismund, Ana de Polonia, s-a căsătorit
Sigismund al II-lea August () [Corola-website/Science/330688_a_332017]
-
Ana Iagello - în poloneză: "nka"; în lituaniana: "Ona Jogailaitė" - (1523 - 1596), a fost regina a Poloniei din 1575 până în 1586. A fost fiica regelui polonez Sigismund I cel Bătrân, și soția lui Ștefan Báthory, rege ales al Poloniei. A fost aleasă regina, împreună cu logodnicul ei, Ștefan, iar cei doi au condus împreună regatul Poloniei până la moartea lui Báthory. Ana s-a născut în 1523, fiind fiica regelui polonez, Sigismund I cel Bătrân și a reginei poloneze Bonă Sforza. Viața ei timpurile
Anna Jagiello () [Corola-website/Science/330690_a_332019]
-
1572, Jean Montluc, Episcopul de Valencia, i-a oferit prințului francez, Henric, alegerile republicii că următorul rege. Montluc a promis alegătorilor că Henric se va căsători cu Ana, pentru a menține tradiția dinastica. Cu toate acestea, după ce Henric a fost ales ca monarh în republică polono-lituaniană, el și-a retras promisiunea iar cei doi nu s-au căsătorit niciodată. În iunie 1574, Henric a părăsit Polonia pentru a-și asuma noile sale îndatoriri că rege al Franței iar Parlamentul Republicii l-
Anna Jagiello () [Corola-website/Science/330690_a_332019]
-
fost oferit alegătorilor din Republică, Ștefan Báthory, principe al Transilvaniei. Ștefan a trebuit să fie de acord și a respectat condiția de a se căsători cu Ana. La data de 15 decembrie 1575, lângă Varșovia, Ana împreună cu Ștefan, au fost aleși guvernanții republicii, iar încoronarea a avut loc la Cracovia pe 1 mai 1576. După moartea soțului ei în 1586, ea mai avea de jucat ultima piesă în influență tronurilor din Republică, oferindu-l pentru alegeri pe Sigismund al III-lea
Anna Jagiello () [Corola-website/Science/330690_a_332019]
-
1586, ea mai avea de jucat ultima piesă în influență tronurilor din Republică, oferindu-l pentru alegeri pe Sigismund al III-lea Vasa, singurul fiu al surorii sale Caterina. Cu ajutorul Anei, acesta a câștigat tronul polono-lituanian că al treilea monarh ales de Republică. Ana a murit în timpul domniei nepotului ei, Sigismund, în propria țară unde s-a născut și a trăit, pe 9 septembrie 1596. A fost ultimul membru Iagello. Varșovia a fost reședința principala a ei înainte de a veni în
Anna Jagiello () [Corola-website/Science/330690_a_332019]
-
Preselecțiile au avut loc în primăvara-vara anului 2014, iar sezonul 2 propriu-zis a debutat pe 19 septembrie 2014. În emisiunea din 28 noiembrie s-a terminat etapa audițiilor și a avut loc faza deliberărilor între jurați în urma cărora au fost aleși 36 de semifinaliști. Cele trei semifinale au avut loc pe 5, 12 și 19 decembrie, din fiecare semifinală promovând în finală câte 4 concurenți. În finala din 26 decembrie 2014, pe locul 3 s-a clasat grupul de muzică populară
Moldova are talent () [Corola-website/Science/330701_a_332030]
-
Piast , și nu neapărat moștenitorul primului său născut. Władysław II s-a opus dorinței tatălui său și, încurajat de soția sa Agnes de Babenberg, a încercat să asigure că puterea sa ca rege nu avea să fie slabită. Ca voievod ales de Boleslaw, o ruptură a avut loc atunci când Włostowic a argumentat împotriva acestui lucru. Włostowic s-a temut de un război civil, însă prin opoziția sa a pierdut repede încrederea lui Bolesław, și mai ales a soției sale, care a
Piotr Włostowic () [Corola-website/Science/330692_a_332021]
-
februarie 1943 - d. 13 mai 1992) a fost o alpinistă poloneză. Ea a fost prima femeie care a escaladat cu succes vârful K2 din Himalaia. Rutkiewicz s-a născut în Plungė, Lituania. După Al Doilea Război Mondial, familia ei a ales să plece spre Polonia, stabilindu-se în Wrocław în teritoriile recuperate din sud-vestul Poloniei, unde a absolvit Universitatea de Tehnologie din Wroclaw ca inginer electric. A început alpinismul în rocile din apropiere de Janowice Wielkie (Muntele Sokol (în ). La 16
Wanda Rutkiewicz () [Corola-website/Science/330697_a_332026]