119,186 matches
-
de mijloc și de jos ale fluviului - în albie și lacuri (brațul Turunciuc și rar lacul Cuciurgan), intră în gura afluenților și limanul Nistrului. În sectorul de mijloc al Nistrului are populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă, estuare și apele marine salmastre. Tolerează concentrații saline peste 12‰. Există populații anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome locuiesc în mod constant în mare sau în
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
în apele dulci. Puietul coboară în mare, în prima vara de viață (august). Populațiile izolate din apele interioare sunt strict dulcicole și au apărut după construirea de baraje de netrecut pe râuri; ele se reproduc în afluenții râurilor în care trăiesc. În râuri preferă apa răcoroasă, curată, cu un curent repede și stă la adânc, unde apa curge mai viu; viața acestei specii este legată de fundurile pietroase, unde-și depun icrele și-și găsește hrana și adăpostul. Peștele adult se
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
a lui Baltasar Carlos, Filip a rămas cu fiica sa Maria Tereza ca moștenitoare prezumptivă. La începutul anului 1657, astrologii l-au asigurat pe Filip că i se va naște un alt copil, că va fi băiat și că va trăi. Romano catolic strict și devotat, Filip a mâncat doar ouă în prima zi a Privegherii de prezentare a Fecioarei, în speranța de a oferi soției sale într-adevăr un copil de sex masculin. Într-adevăr, la 28 noiembrie în același
Filip Prospero, Prinț de Asturia () [Corola-website/Science/331487_a_332816]
-
Justiției nr. 55, în stare avansată de ruină. Doamna a avut nouă copii cu domnitorul Barbu Știrbei: Grigorie (1822-1845), Fenareta (1823-1895), Ecaterina (1823-1853), Eliza (1827-1890/1894), George (1828-1925), Alexandrina (1829-1894), Elena (1831 - 1864), Alexandru (1837-1895), Dimitrie (1841-1913). După 1856 a trăit în străinătate, mai mult la Paris, Nisa și Geneva, unde a și murit la 24 august/5 septembrie 1874.
Elisabeta Știrbey () [Corola-website/Science/331503_a_332832]
-
Mreana vânătă, sau mreană pătată, moioaga (Barbus petenyi, sinonim Barbus meridionalis petenyi) este un pește dulcicol de 10-25 cm din familia ciprinidelor, cu spinarea vânătă (de unde și numele), abdomenul alb-gălbui. Trăiește, în special, în râurile de deal și de munte în bazinele hidrografice ale Dunării, Nistrului și în apele din Peninsula Balcanică. Mreana vânătă trăiește, în special, în râurile colinare (de deal) și de munte (mai ales în Ardeal și în
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
pește dulcicol de 10-25 cm din familia ciprinidelor, cu spinarea vânătă (de unde și numele), abdomenul alb-gălbui. Trăiește, în special, în râurile de deal și de munte în bazinele hidrografice ale Dunării, Nistrului și în apele din Peninsula Balcanică. Mreana vânătă trăiește, în special, în râurile colinare (de deal) și de munte (mai ales în Ardeal și în bazinul Bistriței), cu apa limpede, curgătoare și bine oxigenată, mai ales în apele cu debite mici, alături de păstrăv și lipan. A fost întâlnită și
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
bazinul Bistriței), cu apa limpede, curgătoare și bine oxigenată, mai ales în apele cu debite mici, alături de păstrăv și lipan. A fost întâlnită și pe versantul sudic al Carpaților și chiar în pâraiele mici de deal, din regiunea București. Poate trăi și în ape curgătoare, ce seacă mult în timpul secetei. Este o specie bentonică, trăiește în grupuri mici, compuse din pești de diferite vârste și dimensiuni. Mreana vânătă este moderat fotofobă și preferă apele de lângă mal cu multă vegetație și numeroase
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
debite mici, alături de păstrăv și lipan. A fost întâlnită și pe versantul sudic al Carpaților și chiar în pâraiele mici de deal, din regiunea București. Poate trăi și în ape curgătoare, ce seacă mult în timpul secetei. Este o specie bentonică, trăiește în grupuri mici, compuse din pești de diferite vârste și dimensiuni. Mreana vânătă este moderat fotofobă și preferă apele de lângă mal cu multă vegetație și numeroase adăposturi în albia râului, locuri unde stă ziua. În timpul verii caută ape proaspete și
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
locuri ascunse sau sub pietre mari și, poate, îngropându-se în nisip. Bazinul dunărean din România (Mureș, Argeș, Olt, Tisa, Ialomița) și Bulgaria (Iskâr, Iantra și Vit), bazinul râului Kamcia (care se varsă direct în Marea Neagră), bazinul Nistrului În România trăiește în regiunea apelor de coline și de munte corespunzătoare zonei lipanului până la Dunăre. Se află în Dunăre numai în zona Porților de Fier, Tisa, Vișeu, Someș, Lăpuș, Crișul negru, Crișul repede, Mureș, Bistra, Cerna, Caraș, Bahna, Topolnița, Olt, Berivoi, Sâmbăta
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
Dunăre numai în zona Porților de Fier, Tisa, Vișeu, Someș, Lăpuș, Crișul negru, Crișul repede, Mureș, Bistra, Cerna, Caraș, Bahna, Topolnița, Olt, Berivoi, Sâmbăta, Apa Roșie, Gilort, Suceava, Putna, Bistrița, Argeș, Ilfov, Ialomița, cursul superior al Bicazului etc . În Nistru trăiește în porțiunea de mijloc al fluviului (în amonte și aval de Soroca). Lungimea obișnuită a corpului 10-25 cm; maximală 40 cm. Greutatea corpului obișnuită 400-500 g; maximală 1,500 kg. Are corpul alungit, subcilindric (aproximativ cilindric), ușor comprimat lateral, acoperit
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
ape curgătoare puțin adânci cu funduri pietroase și nisipoase. Depunerea icrelor are loc în cicluri, fiecare femela depune până la de trei ori pe sezon. În fiecare ciclu femela depune câteva sute de icre. Perioada de incubație durează 1-2 săptămâni, alevinii trăiesc pe fundul apei, până la resorbția sacului vitelin, iar puietul duce o viața bentonică și se hrănesc cu plancton, microinvertebrate, detritus organic. Are o valoare economică mică. Carnea are mai puține oase și e mai gustoasă ca cea de mreană obișnuită
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
sau Salomone Rossi, zis L'Ebreo (în ebraică - uneori Shlomo min Haadumim שלמה מן האדומים, n. în jurul anului 1570 - d.în jurul anului 1630) a fost un compozitor și violonist evreu italian, care a trăit și activat în perioada de tranziție dintre Renașterea târzie și Barocul timpuriu în Italia. era faimos din tinerețe pentru calitățile sale de violonist, El a fost angajat ca muzician la curtea prinților de Gonzaga la Mantua, se spune, din inițiativa
Salamone Rossi () [Corola-website/Science/331514_a_332843]
-
1940), societatea românească, precum și celelalte societăți europene ale vremii, cuprindea un mare număr de evrei integrați (inclusiv în sferele politică, economică, intelectuală), care nu mai practicau iudaismul decât în marele ocazii (nașteri, bar-mițvá, căsătorii, decese) dar și minorități tradiționaliste religioase trăind separat de restul populațiilor, mai ales în nordul și răsăritul țării (în "ștetle" rurale sau "ghetouri" urbane). Ca în restul Europei vremii, opinia publică era traversată de curente mai mult sau mai puțin antisemite, având rădăcini fie religioase (evreii fiind
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
au insistat pentru ca trupele rusești să ne opună o rezistență îndârjită și inutilă, numai ca să ne aducă nouă cât mai mari daune"”. Există trei interpretări ale Holocaustului din România. Toți autorii descriu aceleași crude fapte, dar cei care le-au trăit ei-înșiși, precum Matatias Carp, Marius Mircu sau Raul Rubsel le înțeleg ca o paranteză monstruoasă de bestialitate în istoria poporului român provocată de circumstanțe, fiind necunoscut în țările comuniste (1946-1990), astfel că majoritatea celor care ar merita titlul de drepți
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
bestialitate în istoria poporului român provocată de circumstanțe, fiind necunoscut în țările comuniste (1946-1990), astfel că majoritatea celor care ar merita titlul de drepți între popoare au murit fără să afle de existența sa, în timp ce familiile salvate de ei și trăind în Israel sau în alte «"țări imperialiste"» nu aveau cum să-i mai găsească pe binefăcătorii lor. Prin lovitura de stat din 23 august 1944 România trece de partea Aliaților declarând război Germaniei naziste și Ungariei horthyste. Guvernul generalului Constantin
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
a lui Hoffmann, la Simfonia a V-a, a lui Beethoven, publicată în 1810. Acești protagoniști au crezut că muzica fără cuvinte ar putea fi mai puternică emoțional și stimulativă. Conform lui Richter, în cele din urmă muzica v-a "trăi mai mult decât" cuvântul. "Formalismul" este conceptul "muzicii de dragul muzicii" și se referă la muzica instrumentală. În acest sens, muzica nu are nici un sens și se bucură de aprecierea structurii sale "formale" și de construcția sa tehnică. Criticul muzical din
Muzică absolută () [Corola-website/Science/331513_a_332842]
-
de mai jos sunt arătate deosebirile dintre aceste 2 specii. Principala diferență constă în faptul că corpul aspretelui este acoperit de solzi aspri la pipăit (de unde și numele de "asprete"), iar cel al zglăvoacei este nud, lipsit de solzi. Aspretele trăiește numai în România. Este o specie endemică bazinului hidrografic al Dunării din România, răspândită în trecut în bazinul superior de munte al râului Argeș și în afluenții săi: Vâlsan și Râul Doamnei. Aspretele este specia cu cel mai mic areal
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
aspretele a fost găsit pe o porțiune de 16 km al râului Vâlsan, între Brădetu și Vâlsănești. În perioada 1989-2002, aspretele a fost găsit pe o porțiune de 7 km al râului Vâlsan, între Brădetu și Galeșu. În prezent aspretele trăiește doar în Vâlsan, arealul fiind limitat numai la o porțiune de 1 km din cursul superior al râului Vâlsan în amonte de satul Brădetu, dar bazinele adiacente nu au fost încă cercetate într-un mod cuprinzător. În 2005 populația aspretelui
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
cm, cu ape reci (10 - 20șC) și curgătoare, cu fund tare format din pietre, pietriș, nisip și bolovani mari. Nu staționează în zonele râului al căror pat al albiei este acoperit cu lut, cunoscută fiind preferința lui pentru substratul pietros. Trăiește pe fundul apelor râurilor de munte, pe lângă/sub bolovanii sau pietrele mari sau mijlocii din mijlocul râurilor acolo unde curentul e puternic. Răspândirea speciei în Argeș corespundea perfect cu zona piscicolă a lipanului și moioagei, iar în Vâlsan cu porțiunea
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
intensificarea extracției de piatră și a bolovanilor din albia râului. S-au semnalat creșteri ale concentrației de materii organice și amoniac. Aspretele nu are pretenții asupra vegetației existente, în mediul natural vegetația acvatică este slab reprezentată. În Râul Vâlsan aspretele trăiește alături de alte specii de pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean ("Leuciscus cephalus"), grindel ("Barbatula barbatula"), mreană vânătă ("Barbus petenyi"), nisipariță ("Sabanejewia romanica"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zglăvoacă ("Cottus gobio"). Aspretele este
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
ore sau noaptea târziu, când temperaturile sunt cele mai scăzute, mai ales iarna. Seara și în prima parte a nopții aspretele are maximul de activitate. Aspretele are un comportament teritorial și agresiv, cu excepția perioadei de depunere a icrelor, peștii adulți trăiesc izolați pe arii limitate ale râului. Ei manifestă o intoleranță față de alți membri din aceeași specie. Cercetările făcute în Germania de Rudiger Bless și Peter Zsivanovitz (în 1992-1998) au arătat că exemplarele mascule adulte de asprete ținute în captivitate (într-
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
a găsit un singur parazit, un monogeneu cu statut specific incert. Reproducerea are loc în luna mai și prima jumătate a lunii iunie, perioadă în care dimorfismul sexual este foarte evident la masculi. Aspretele se reproduce în aceleași zone unde trăiește. În perioada dinaintea reproducerii aspretele nu migrează pe distanțe lungi. Depune icrele pe sau sub pietre de care acestea se lipesc până la eclozare. Prolificitatea (numărul boabelor de icre depuse de o femelă) este scăzută, o femelă depune aproximativ 120-150 icre
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
ani înapoi ca să căutăm evrei în Țara Românească. Arheologii au descoperit pietre funerare care datează cam din jurul anului 1200, dar se presupune că grupuri de evrei se stabiliseră în Moldova cu mult înainte. O acțiune importantă a comunităților evreiești care trăiau în România a avut loc în secolul XIX: Congresul de la Focșani din 30-31 decembrie 1881- primul congres sionist, precedând cu 16 ani congresul de la Basel organizat de Theodor Herzl în 1897. Au participat atunci 56 de delegați din 33 de
Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română () [Corola-website/Science/331500_a_332829]
-
kg) din familia ciprinidelor, din apele mari curgătoare de șes (mai ales cursurile inferioare ale fluviilor) sau stătătoare (limanuri salmastre, bălți și jepși) din bazinele hidrografice ale Mării Baltice, Mării Negre (inclusiv în România și Republica Moldova), Mării Caspice și Mării Aral. Poate trăi 11-13 ani. Are corpul alungit și puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mici și caduci. Spatele este aproape drept, iar abdomenul este arcuit, în formă de muchie de sabie, de unde i se trage și numele de sabiță. Capul este
Sabiță () [Corola-website/Science/331518_a_332847]
-
o întâlnește pe Emiko, o fată modificată japoneză infiltrată ilegal în Thailanda și abandonată acolo de fostul ei stăpân. Făcând parte dintre așa-numiții „Oameni Noi”, Emiko este un organism umanoid modificat genetic pentru a satisface comenzile stăpânilor săi. Ea trăiește într-un club de noapte unde este abuzată sexual spre deliciul clienților. Anderson încearcă să o ajute să ducă o viață mai decentă și îi oferă un vis la care să spere: undeva, în nord, ar exista un sat în
Fata modificată () [Corola-website/Science/331515_a_332844]