119,631 matches
-
parte dintre cântecele ei în dormitorul ei. Ea de asemenea a filmat și editat propriile sale videoclipuri muzicale cu Pro Tools și Final Cut Pro, și folosește Logic Pro pentru a produce instrumentalurile ei. Tinashe citează YouTube-ul că un "profesor". Stilul lui Tinashe a fost comparat de critici de industrie și de fani cu Mya, The Weeknd, Cassie, Ciara și cu regretată cântăreața Aaliyah. Tinashe a fost inspirată de muzică când părinții ei s-ar juca prin casă atunci când era
Tinashe () [Corola-website/Science/334971_a_336300]
-
care din 4 ianuarie 2017 ocupă funcția de prim-ministru al României. Guvernul condus de el a adoptat în ianuarie 2017 măsura controversată de a aministia anumite fapte penale, măsură care declanșase anterior proteste publice. Amândoi părinții săi au fost profesori la Liceul Pedagogic din Caransebeș (în prezent Colegiul Național „C. D. Loga”). Nicolae Grindeanu, tatăl lui , a fost director al Colegiul Național „C. D. Loga” și inspector școlar general al județului Caraș-Severin, funcție din care a fost destituit de Sorin
Sorin Grindeanu () [Corola-website/Science/334991_a_336320]
-
totodată s-a dorit o școală de inițiere și consacrare științifică pentru tinerii istorici, fapt asumat încă de la începutul apariției sale. Ritmicitatea apariției a fost stabilită la un an și respectată pe cât posibil cu putință, grație exigenței redactorilor șefi: academicienii profesori Ioan Lupaș, Alexandru Lapedatu, Constantin Daicoviciu, Ștefan Pascu. Conținutul este de multe ori publicat în limbi de circulație internațională sau însoțit întotdeauna de rezumate în limbi străine. Datorită volumului mare de studii și articole care au fost trimise în ultima
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
institutului. Donațiile au provenit de la Academia Română, de la fosta Casă a Școalelor, de la instituții culturale, științifice și bisericești, precum și de la persoane particulare. Printre donatori putem consemna nume de marcă ale culturii române: Vintilă Brătianu, Valeriu Braniște, Vasile Bogrea, Ioan Lupaș sau profesori și cercetători renumiți peste hotare cum ar fi Lauro Grassi, care a donat bibliotecii peste 500 de volume. De asemenea, cercetătorii Institutului, în deplasările de studiu făcute în străinătate, au adus, prin intermediul schimbului de publicații sau ca donații, unele dintre
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
slavă a bibliotecii cuprinde circa 2000 de volume, cărți referitoare la istoria și civilizația popoarelor slave. Biblioteca dispune de o sală de lectură de 40 de locuri. Utilizatorii bibliotecii noastre sunt în primul rând cercetătorii Institutului de Istorie „George Barițiu”, profesorii Facultății de Istorie și Filozofie a Universității clujene, colegii din alte centre universitare, cercetători ai Institutelor Academiei Române din alte orașe, precum și un număr mare de studenți. Începând din anul 1996, Institutul a dobândit dreptul de a organiza și coordona studii
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
despre fiicele baronului vezi pagina principala a familiei). Simeon, care a avut norocul să fie născut într-o familie bogată și nobilă, a fost talentat și cum s-a zis de aparenta plăcută. Tânărul a fost educat acasă de diverși profesori, învățând limbile vechi latină și greacă precum și cele noi, între altele engleză, franceza și italiană, dar, de asemenea matematică, științele economice și filosofia. Nobilul a avut deja devreme posibilitatea de a acționa în afaceri bancare sau industriale independent și cu
Simeon de Sina () [Corola-website/Science/335000_a_336329]
-
comandant al "Brigăzii 1 Infanterie", dislocată în Finlanda, iar la 24 ianuarie 1907, comandant al "Academiei Statului Major General „Nicolaevskaia”". Sub conducerea sa, academia a cunoscut un proces de reformă bazat pe lecțiile învățate din războiul ruso-japonez din 1905, aducând profesori noi, tineri și bine pregătiți, cum erau coloneii Golovin, Neznamov, Boldîrev, Kelcevski și alții. La 29 noiembrie 1908 este avansat general-locotenent, iar în 1912 este numit comandant al "Corpului 9 Armată", la comanda căruia îl va găsi izbucnirea Primului Război Mondial. Corpul
Dmitri Șcerbaciov () [Corola-website/Science/335012_a_336341]
-
și Windows 8 și 10, numărând peste 100 de milioane de utilizatori înregistrați din toată lumea. Site-ul conține și o platformă de traducere a textelor (prin crowdsourcing) și un „centru” de evaluare a competențelor lingvistice. Proiectul a fost întemeiat de către profesorul Luis von Ahn la Universitate Carnegie Mellon din Pittsburgh și studentul lui absolvent Severin Hacker, apoi dezvoltat și cu Antonio Navas, Vicki Cheung, Marcel Uekemann, Brendan Meeder, Hector Villafuerte, si Jose Fuentes. Inspirația pentru Duolingo provine din două locuri. Luis
Duolingo () [Corola-website/Science/335030_a_336359]
-
nu este relaționata direct cu politica, străbunicul și unchiul său Josep Puigdemont (1979-1983) au fost primari în Amer. A urmat școală în satul său natal și a fost intern la Șanț Maria del Collell, unde a avut, printre alții, ca profesori pe scriitorul Manel Costa-Pau și pe cantautorul Josep Tero. În timpul tinereții a ajutat în patiseria familiei. A urmat studiile de Filologie catalana la Colegiul Universitar din Girona, o carieră pe care a combinat-o cu unele colaborări în mediile de
Carles Puigdemont () [Corola-website/Science/335404_a_336733]
-
din Sibiu (1884-1886) și ale Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Budapesta (actuala ELTE-BTK), unde a fost coleg cu Miron Cristea. Tot aici și-a susținut în 1892 doctoratul, cu o teză despre cronicarul Miron Costin. A fost profesor (1890-1927) la liceul din Brad și director al liceului între 1904-1908, perioadă în care gimnaziul s-a transformat în liceu și s-au început demersurile (1906) pentru clădirea noului local al liceului. A organizat „Fondul Dr. Iosif Hodoș” (1904), destinat
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
la liceul din Brad și director al liceului între 1904-1908, perioadă în care gimnaziul s-a transformat în liceu și s-au început demersurile (1906) pentru clădirea noului local al liceului. A organizat „Fondul Dr. Iosif Hodoș” (1904), destinat premierii profesorilor autori de lucrări științifice, manuale școlare și conferințe și „Fondul Prof. Dr. Pavel Oprișa și soția Eugenia” (1906), destinat premierii elevilor. A fost director al Despărțământului Brad al ASTREI și unul dintre organizatorii Adunării Generale a Societății pentru Crearea Fondului
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
Nicolae Dinicu, de asemenea teoria muzicii, ocupându-se cu compoziția de la o vârstă timpurie. A studiat la Conservatorul evreiesc de artă din București, apoi la Academia de muzică din București, între altele teoria muzicii, compoziția, si orchestrația, avându-i că profesori, între alții pe Leon Klepper și pe Mihail Andricu Lucrările de la începutul carierei sale muzicale erau influențate de muzică unor compozitori că Stravinski, Prokofiev și Hindemith. „Marș și coral” pentru orchestră din anul 1944 i-a adus curând renumele de
Sergiu Natra () [Corola-website/Science/335416_a_336745]
-
atonala, o gândire polifonica și o dezvoltare gradata a motivului.El folosește uneori folclorul evreiesc ca sursă de inspirație. În afara activității de compozitor, Natra și-a închinat o parte din activitate celei didactice.Între anii 1975-1985 el a predat ca profesor oaspete la Academia de muzică Buchmann-Mehta de pe lângă Universitatea din Țel Aviv. A predat, între altele,despre muzica secolului al XX-lea, compoziția și analiza formelor. Printre elevii săi se numără dirijorul Lior Shambadal, compozitorul și dirijorul Rafi Kadishson,compozitorii Erel
Sergiu Natra () [Corola-website/Science/335416_a_336745]
-
1973, studiază la Școala de Arte Plastice „I. Repin”, actualmente Colegiul Republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chișinău, R. Moldova. Din 1975 lucrează și studiază pictura în atelierul lui Mihai Grecu. Începând cu anul 1975 și până în 1985, este profesor la Școala de Arte Plastice pentru copii din orașul Orhei. În 1978 debutează cu tablourile "„Mama”" și "„Casa părintească”" (tehnică mixtă, alb pe alb), iar din anul 1978 și până în prezent participă la toate expozițiile organizate de Uniunea Artiștilor Plastici
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
cumpărate de funcționarii Ministerului de Agricultură și Domenii. Noii locuitori aveau nevoie și de un lăcaș de cult, astfel în anul 1935 s-a constituit un consiliu parohial format din personalități ale vremii, care i-a inclus pe Gheorghe Ionescu-Șișești, profesor la Institutul de Cercetări Agronomice al României, scriitorul Vasile Militaru și arhitectul I. Bălănescu. Prin stăruința părintelui paroh Dumitru I. Manta, fondurile pentru proiect au fost obținute prin donații importante de la Ministerul Agriculturii și Domeniilor și prin subscripțiile credincioșilor și
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
Luminița Doina State (n. Lumința Doina Radu, 27 ianuarie 1948, comuna Pătroaia (în prezent Crângurile), județul Dâmbovița - d. 9 ianuarie 2016, Pitești) a fost un matematician român, specializat în informatică, profesor universitar al Facultății de Matematică din cadrul Universității din București și ulterior al Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității din Pitești. A avut o vastă activitate științifică, recunoscută în țară și pe plan internațional, publicând peste 200 de lucrări științifice
Luminița State () [Corola-website/Science/335414_a_336743]
-
Doina Radu s-a născut pe meleaguri argeșene, pe 27 ianuarie 1948 în comuna Pătroaia, județul Dâmbovița, într-o familie de intelectuali, care s-au ocupat cu o grijă exemplară de educația unicului copil. Tatăl ei, Ion Radu, a fost profesor universitar la Universitatea din București, iar mama ei , Maria Radu, învățătoare. Luminița a urmat școala primară și cea gimnazială la Pitești, unde a manifestat un deosebit talent pentru matematică. În paralel a studiat la Școala elementară de muzică, arătând o
Luminița State () [Corola-website/Science/335414_a_336743]
-
1973-1974 la Brown University, Providence Rhode Island, USA, unde a beneficiat de o bursă Fulbright. Teza sa de doctorat intitulată "Contribuții la teoria recunoașterii formelor din punctul de vedere al teoriei estimației statistice" a susținut-o în 1977, sub conducerea profesorului Silviu Guiașu (în prezent, la York University, Toronto, Canada). În 1978 Luminița obține, la Belgrad, Premiul I la cea de a VII-a Balcaniadă pentru tinerii cercetători. a avut o carieră didactică de succes la Universitatea din București (1970-1998) unde
Luminița State () [Corola-website/Science/335414_a_336743]
-
matematică. A făcut parte din corpul profesoral universitar ce a pregătit prima generație de informaticieni care a absolvit secția de Informatică înființată în anul 1974, din cadrul Facultății de Matematică a Universității din București. Ulterior lucrează la Universitatea din Pitești ca profesor universitar (1998-2013) unde a desfășurat o exemplară activitate științifică și didactică în cadrul Facultății de Matematică-Informatică, publicând peste 10 cărți și manuale universitare. Printre manuale ei se remarcă: "Modele probabilistice în inteligența artificială" (1987); "Limbajul BASIC pentru microcalculatoare" (1988); "Curs de
Luminița State () [Corola-website/Science/335414_a_336743]
-
de evrei din Timișoara, pe atunci parte a Imperiului Austriac. Deja la vârsta de 14 ani, în anul 1874, el s-a înscris pentru studii la Academia de Artă din Viena, pe care le-a încheiat în 1882. Principalii săi profesori au fost August Eisenmenger și pictorul „orientalist” Leopold Karl Müller. Cu ajutorul unei burse de 3000 de coroane, a plecat în Egipt că însoțitor al lui Müller, apoi, în anii 1884-1882 cu ajutorul Premiului Romei a vizitat pentru prima dată capitala Italiei
Adolf Hirémy-Hirschl () [Corola-website/Science/335425_a_336754]
-
cu această destinație. Însuși șeful misiunii diplomatice de la Roma, Alexandru Lahovary, a cerut oficial permisiunea guvernului italian ca "„românii să-și facă datoria față de neam”". La aceste demersuri s-au adăugat eforturile de organizare a prizonierilor români întreprinse de doi profesori de la Universitatea din București: transilvăneanul Simion Mândrescu (profesor de limba și literatura germană) și George G. Mironescu. Aceștia au devenit principalii exponenți ai intereselor românești în această direcție. La sfârșitul iernii 1917-1918, M. Popovici - în calitate de reprezentant al „Comitetului Național al
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
Roma, Alexandru Lahovary, a cerut oficial permisiunea guvernului italian ca "„românii să-și facă datoria față de neam”". La aceste demersuri s-au adăugat eforturile de organizare a prizonierilor români întreprinse de doi profesori de la Universitatea din București: transilvăneanul Simion Mândrescu (profesor de limba și literatura germană) și George G. Mironescu. Aceștia au devenit principalii exponenți ai intereselor românești în această direcție. La sfârșitul iernii 1917-1918, M. Popovici - în calitate de reprezentant al „Comitetului Național al Românilor Subjugați din Monarhia Austro-Ungară” constituit la Odessa
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
acestea deschizându-se la data de 8 aprilie 1918 sub președinția senatorului italian Francesco Ruffini. Delegația care a reprezentat mișcarea unionistă română (în care România a fost reprezentată prin senatorii Mironescu și Drăghicescu alături de deputatul Lupu) a fost condusă de profesorul G. G. Mironescu. În acest cadru, delegații transilvăneni aflați la Congres au înființat o comisie dedicată eliberării prizonierii români din Italia și formării unei Legiuni române. Un sprijin suplimentar în încercare de convingere a guvernul italian, a primit profesorul Simion
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
de profesorul G. G. Mironescu. În acest cadru, delegații transilvăneni aflați la Congres au înființat o comisie dedicată eliberării prizonierii români din Italia și formării unei Legiuni române. Un sprijin suplimentar în încercare de convingere a guvernul italian, a primit profesorul Simion Mândrescu din partea deputatului francez Henry Franklin-Bouillon (aflat în delegația care a reprezentat Franța la Congres) și a lui Albert Thomas, ministrul francez al Armamentului, iar George G. Mironescu a făcut un turneu prealabil prin lagărele de prizonieri pentru a
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
Ministerul de Război italian ("Commissione per i prigionieri di guerra") a decis reunirea unui număr de ofițeri transilvăneni pentru a se constitui în embrionul viitoarei Legiuni și a fi instruiți special în vederea constituirii viitoarelor unități românești. În urma unei intervenții a profesorului Mândrescu pe lângă președintele Consiliului de Miniștri al Italiei, acesta a fost de acord ca toți ofițerii români, foști prizonieri de război care se aflau în Italia, să fie concentrați la Cittaducale (concentrare care a durat 1 lună). Același Mândrescu a
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]