125,468 matches
-
Este autorul/coautorul a cca. 170 de cărți, care s-au vândut în cca. 17 milioane de exemplare. De asemenea, a scris biografiile unor actori ca Greta Garbo, Judy Garland sau Rudolph Valentino, aceasta din urmă fiind adaptată într-un film în 1977. Alături de soția sa, Sherry Hansen Steiger, a scris " Four-legged Miracles: Heartwarming Tales of Lost Dogs' Journeys Home" (cu sensul de "Miracole cu patru picioare: Povestiri emoționante ale unor câini pierduți care s-au întors acasă"). Steiger a apărut
Brad Steiger () [Corola-website/Science/330584_a_331913]
-
(n. 27 mai 1961, Amstetten, Niederösterreich) este un autor, producător și regizor de film austriac. a absolvit cursurile Technologischen Gewerbemuseum (ro.: Muzeului Tehnologic de Arte Aplicate) din Viena , în cadrul Departamentului de Comunicații și Electronică. Lucrează timp de trei ani în departamentul video la Philips Austria, moment în care Wagenhofer a realizat primele sale filme
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
film austriac. a absolvit cursurile Technologischen Gewerbemuseum (ro.: Muzeului Tehnologic de Arte Aplicate) din Viena , în cadrul Departamentului de Comunicații și Electronică. Lucrează timp de trei ani în departamentul video la Philips Austria, moment în care Wagenhofer a realizat primele sale filme de scurt metraj. Primul dintre ele, "Endstation normal", îl prezintă în 1981 urmând în 1983 scurtmetrajul " Das Loch", care a fost prezentat la Festivalul de Film de la Cracovia . În 1983 se îndreaptă către industria de film și este activ până în
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
în departamentul video la Philips Austria, moment în care Wagenhofer a realizat primele sale filme de scurt metraj. Primul dintre ele, "Endstation normal", îl prezintă în 1981 urmând în 1983 scurtmetrajul " Das Loch", care a fost prezentat la Festivalul de Film de la Cracovia . În 1983 se îndreaptă către industria de film și este activ până în 1987, unde a lucrat ca regizor independent și asistent de cameră pentru mai multe producții ORF, precum și filme artistice și documentare. Din 1987, lucrează ca scriitor
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
a realizat primele sale filme de scurt metraj. Primul dintre ele, "Endstation normal", îl prezintă în 1981 urmând în 1983 scurtmetrajul " Das Loch", care a fost prezentat la Festivalul de Film de la Cracovia . În 1983 se îndreaptă către industria de film și este activ până în 1987, unde a lucrat ca regizor independent și asistent de cameră pentru mai multe producții ORF, precum și filme artistice și documentare. Din 1987, lucrează ca scriitor independent și regizor. Wagenhofer creează în 1988 primul său proiect
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
Loch", care a fost prezentat la Festivalul de Film de la Cracovia . În 1983 se îndreaptă către industria de film și este activ până în 1987, unde a lucrat ca regizor independent și asistent de cameră pentru mai multe producții ORF, precum și filme artistice și documentare. Din 1987, lucrează ca scriitor independent și regizor. Wagenhofer creează în 1988 primul său proiect cinematografic: "Das fragmentarische în der Kunst", portretul artistului austriac Oswald Oberhuber. Acest film a fost prezentat în cadrul emisiunii "kunst-stücke" al ORF, precum și
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
asistent de cameră pentru mai multe producții ORF, precum și filme artistice și documentare. Din 1987, lucrează ca scriitor independent și regizor. Wagenhofer creează în 1988 primul său proiect cinematografic: "Das fragmentarische în der Kunst", portretul artistului austriac Oswald Oberhuber. Acest film a fost prezentat în cadrul emisiunii "kunst-stücke" al ORF, precum și la Österreichischen Filmtagen Wels din Austria . Din 1995 până în 2000 îl găsim la catedră că lector al "Donauuniversität" din Krems și al "Europäischen Journalismus Akademie" la secțiile de Cameră și Documentar
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
Krems și al "Europäischen Journalismus Akademie" la secțiile de Cameră și Documentar TV. Din 2002 până în 2010, a fost lector al "Universität für angewandte Kunst" din Viena. Începând cu anul 2001, Hofer a finalizat de asemenea mai multe scenarii pentru filme artistice și documentare, proiecte încă nerealizate. Acestea includ scenariile de scurt metraj: "Vergiss Neider!" ( 2001), "Ach Paul..." (2005) și scenariul pentru documentația "C2H5OH - Äthanol oder schlicht Alkohol" ( 2003) . În 2005 Erwin Wagenhofer realizează primul său documentar de lung metraj pentru
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
de scurt metraj: "Vergiss Neider!" ( 2001), "Ach Paul..." (2005) și scenariul pentru documentația "C2H5OH - Äthanol oder schlicht Alkohol" ( 2003) . În 2005 Erwin Wagenhofer realizează primul său documentar de lung metraj pentru cinema: "We Feed the World". Documentarul produs de Allegro Film are ca temă subiectul industrializării în creștere a producției de alimente, o critică referitoare la politica agricolă internațională și în special rolul UE în acest context. Filmul a fost prezentat la numeroase festivaluri de film unde a câștigat mai multe
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
de lung metraj pentru cinema: "We Feed the World". Documentarul produs de Allegro Film are ca temă subiectul industrializării în creștere a producției de alimente, o critică referitoare la politica agricolă internațională și în special rolul UE în acest context. Filmul a fost prezentat la numeroase festivaluri de film unde a câștigat mai multe premii, atingând în Europa aproximativ 800.000 de vizitatori.
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
World". Documentarul produs de Allegro Film are ca temă subiectul industrializării în creștere a producției de alimente, o critică referitoare la politica agricolă internațională și în special rolul UE în acest context. Filmul a fost prezentat la numeroase festivaluri de film unde a câștigat mai multe premii, atingând în Europa aproximativ 800.000 de vizitatori.
Erwin Wagenhofer () [Corola-website/Science/330599_a_331928]
-
(stilizat ca What tнē #$*! D̄ө ωΣ (k)πow!? ("Ce naiba știm"?) sau ca What the #$*! Do We Know!?) este un film din 2004 care combină stilurile documentar, animație pe calculator și narativ care postulează o conexiune spirituală între fizica cuantică și conștiință. Scenariul prezintă povestea Amandei, o femeie fotograf și mută care se lovește de obstacole emoționale și existențiale în viața
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
fotograf și mută care se lovește de obstacole emoționale și existențiale în viața sa și începe să ia în considerare ideea ca conștiința individuală și cea de grup pot influența lumea materială. Experiențele sale de viață sunt folosite de către realizatorii filmului pentru a ilustra teza filmului despre fizica cuantică și conștiință. Premiera cinematografică din 2004 a filmului a fost urmată de o versiune extinsă pe DVD în 2006, versiune schimbată substanțial. Printre subiectele discutate în acest film se numără neurologia, mecanica
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
lovește de obstacole emoționale și existențiale în viața sa și începe să ia în considerare ideea ca conștiința individuală și cea de grup pot influența lumea materială. Experiențele sale de viață sunt folosite de către realizatorii filmului pentru a ilustra teza filmului despre fizica cuantică și conștiință. Premiera cinematografică din 2004 a filmului a fost urmată de o versiune extinsă pe DVD în 2006, versiune schimbată substanțial. Printre subiectele discutate în acest film se numără neurologia, mecanica cuantică, psihologia, epistemologia, ontologia, metafizica
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
să ia în considerare ideea ca conștiința individuală și cea de grup pot influența lumea materială. Experiențele sale de viață sunt folosite de către realizatorii filmului pentru a ilustra teza filmului despre fizica cuantică și conștiință. Premiera cinematografică din 2004 a filmului a fost urmată de o versiune extinsă pe DVD în 2006, versiune schimbată substanțial. Printre subiectele discutate în acest film se numără neurologia, mecanica cuantică, psihologia, epistemologia, ontologia, metafizica, gândirea magică și spiritualitatea. Filmul include interviuri cu experți în știință
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
sunt folosite de către realizatorii filmului pentru a ilustra teza filmului despre fizica cuantică și conștiință. Premiera cinematografică din 2004 a filmului a fost urmată de o versiune extinsă pe DVD în 2006, versiune schimbată substanțial. Printre subiectele discutate în acest film se numără neurologia, mecanica cuantică, psihologia, epistemologia, ontologia, metafizica, gândirea magică și spiritualitatea. Filmul include interviuri cu experți în știință și spiritualitate, intercalate cu povestea Amandei. Animația digitală este o caracteristică puternică a filmului. Filmul a fost criticat de întreaga
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
conștiință. Premiera cinematografică din 2004 a filmului a fost urmată de o versiune extinsă pe DVD în 2006, versiune schimbată substanțial. Printre subiectele discutate în acest film se numără neurologia, mecanica cuantică, psihologia, epistemologia, ontologia, metafizica, gândirea magică și spiritualitatea. Filmul include interviuri cu experți în știință și spiritualitate, intercalate cu povestea Amandei. Animația digitală este o caracteristică puternică a filmului. Filmul a fost criticat de întreaga comunitate științifică. Fizicienii, în special, se plâng că filmul denaturează sensul unor principii ale
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
substanțial. Printre subiectele discutate în acest film se numără neurologia, mecanica cuantică, psihologia, epistemologia, ontologia, metafizica, gândirea magică și spiritualitatea. Filmul include interviuri cu experți în știință și spiritualitate, intercalate cu povestea Amandei. Animația digitală este o caracteristică puternică a filmului. Filmul a fost criticat de întreaga comunitate științifică. Fizicienii, în special, se plâng că filmul denaturează sensul unor principii ale mecanicii cuantice, fiind considerat pseudoștiință și descris ca misticism cuantic. Filmat în Portland, Oregon, "What the Bleep Do We Know
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
Printre subiectele discutate în acest film se numără neurologia, mecanica cuantică, psihologia, epistemologia, ontologia, metafizica, gândirea magică și spiritualitatea. Filmul include interviuri cu experți în știință și spiritualitate, intercalate cu povestea Amandei. Animația digitală este o caracteristică puternică a filmului. Filmul a fost criticat de întreaga comunitate științifică. Fizicienii, în special, se plâng că filmul denaturează sensul unor principii ale mecanicii cuantice, fiind considerat pseudoștiință și descris ca misticism cuantic. Filmat în Portland, Oregon, "What the Bleep Do We Know" prezintă
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
metafizica, gândirea magică și spiritualitatea. Filmul include interviuri cu experți în știință și spiritualitate, intercalate cu povestea Amandei. Animația digitală este o caracteristică puternică a filmului. Filmul a fost criticat de întreaga comunitate științifică. Fizicienii, în special, se plâng că filmul denaturează sensul unor principii ale mecanicii cuantice, fiind considerat pseudoștiință și descris ca misticism cuantic. Filmat în Portland, Oregon, "What the Bleep Do We Know" prezintă un punct de vedere al universului fizic și al vieții umane în cadrul acestuia, cu
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
și descris ca misticism cuantic. Filmat în Portland, Oregon, "What the Bleep Do We Know" prezintă un punct de vedere al universului fizic și al vieții umane în cadrul acestuia, cu conexiuni către neuroștiință și fizica cuantică. Unele idei discutate în film sunt: În segmentele narative ale filmului, Marlee Matlin o portretizează pe Amanda, o femeie fotograf care joacă rolul unei femei obișnuite cu care publicul ar trebui să fie capabil să se identifice cu ușurință și care este adesea plasată în
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
în Portland, Oregon, "What the Bleep Do We Know" prezintă un punct de vedere al universului fizic și al vieții umane în cadrul acestuia, cu conexiuni către neuroștiință și fizica cuantică. Unele idei discutate în film sunt: În segmentele narative ale filmului, Marlee Matlin o portretizează pe Amanda, o femeie fotograf care joacă rolul unei femei obișnuite cu care publicul ar trebui să fie capabil să se identifice cu ușurință și care este adesea plasată în circumstanțe extraordinare. În segmentele documentare ale
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
Marlee Matlin o portretizează pe Amanda, o femeie fotograf care joacă rolul unei femei obișnuite cu care publicul ar trebui să fie capabil să se identifice cu ușurință și care este adesea plasată în circumstanțe extraordinare. În segmentele documentare ale filmului, intervievații discută despre originea și semnificația experiențelor Amandei. Comentariile se concentrează în principal pe o singură temă: "Noi creăm propria realitate". Regizorul William Arntz a descris "What the Bleep Do We Know" ca un film "metafizic de stânga"
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
extraordinare. În segmentele documentare ale filmului, intervievații discută despre originea și semnificația experiențelor Amandei. Comentariile se concentrează în principal pe o singură temă: "Noi creăm propria realitate". Regizorul William Arntz a descris "What the Bleep Do We Know" ca un film "metafizic de stânga"
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
Serenada pentru etajul XII este un film românesc produs al casei de filme UNU în anul 1976, realizat în studiourile centrului de productie Cinematografică București, având un scenariu scris de Tudor Popescu. Filmul a fost tras în peliculă EASTMAN color și prelucrat în Laboratoarele Buftea. În film
Serenada pentru etajul XII (1976) () [Corola-website/Science/330601_a_331930]