119,631 matches
-
(n. 4 aprilie 1917, Chișinău - d. 21 decembrie 1966, București) a fost un istoric literar, folclorist și poet român. S-a născut la Chișinău în familia istoricului literar Ștefan Ciobanu, viitor profesor universitar și membru al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1940), apoi studii de specializare în Franța (1942). Obține în 1945 titlul academic de doctor în litere al Universității din București cu teza "Poporanismul
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
1949 este înlăturat de la catedra universitară odată cu tatăl său și cu asistenții lui Călinescu (Adrian Marino, Ovidiu Papadima și Dinu Pillat) și se transferă pe postul de cercetător științific principal la Institutul de Istorie Literară și Folclor (1949-1966), condus de profesorul Călinescu, lucrând acolo până la moartea sa. A avut o existență zbuciumată, fiind descris de colegul său, Al. Săndulescu, ca un individ burlac, alcoolic și mizantrop înrăit ce trăia drama trecerii pe o linie moartă la institut din cauza problemelor din dosar
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
Călinescu, lucrând acolo până la moartea sa. A avut o existență zbuciumată, fiind descris de colegul său, Al. Săndulescu, ca un individ burlac, alcoolic și mizantrop înrăit ce trăia drama trecerii pe o linie moartă la institut din cauza problemelor din dosar. Profesorul Călinescu îl socotea lipsit de importanță ca poet, dintr-un soi de invidie profesională. Această dușmănie s-ar fi datorat, potrivit istoricului literar Constantin Mohanu, faptului că a fost singurul care a îndrăznit să-l contrazică pe orgoliosul critic literar
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
cea în teologie la București, apoi și-a susținut doctoratul în drept și teologie la București. A fost mobilizat în timpul Primului Război Mondial, activând ca sergent sanitar într-un spital orășenesc din Nikolaev-Rusia (1917-1918). Este hirotonit diacon, iar mai apoi lucrează ca profesor și avocat în Bacău. A obținut o bursă de studii în domeniul bibliotecilor și a călătorit astfel prin Austria, Franța, Germania, Italia și Ungaria. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a locuit la București, apoi la Craiova. A revenit
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
apoi la Craiova. A revenit în anul 1948 la Bacău, unde a predat limba romană la o școală generală. Cel mai bun prieten al lui a fost Valeriu Anania care îl vizita la Vatra Dornei, iar la Bacău îl vizita profesorul de limba germană Alfred Klug, cel care i-a tradus în limba germană piesele "Evdochia", "Femeia, fiica bărbatului" și "Morișca", tipărite la Bacău în anul 1939. În anul 1953 se retrage, fără familie, la Vatra Dornei, stabilindu-se într-o
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
la Vatra Dornei, stabilindu-se într-o casă de stat situată în zona cea mai pitorească a orașului, unde spera să-și poată continua opera dramatică și unde a rămas până la capătul vieții. Acolo a predat până în anul 1955 ca profesor de limba rusă la Școala Generală Nr. 1. Cele mai multe detalii legate de temperamentul și de caracterul acestui dramaturg au fost incluse de monahul și scriitorul Valeriu Anania în volumul "Rotonda plopilor aprinși", volum în care amintirile se opresc la nume
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
Și-a dedicat mulți ani cercetării filologiei fino-ugrice, lucrând ca asistent la Universitatea din Bologna și scriind aproximativ treizeci de articole și eseuri despre folclorul maghiar și literatura maghiară. Cunoscător al limbii și culturii române, el a devenit în 1979 profesor titular la Institutul Italian de Cultură din București, fiind revocat ulterior în urma unei interpelări parlamentare a deputatului socialist Antonello Trombadori, a tradus și prezentat mai multe documente cu privire la Garda de Fier și la Corneliu Zelea Codreanu. Interesat de situația musulmanilor
Claudio Mutti () [Corola-website/Science/337014_a_338343]
-
din Republica Moldova. În perioada 2008-2015 a îndeplinit funcția de director a (fosta ). Candidează la funcția de Președinte al Republicii Moldova la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2016. Silvia Radu s-a născut la 27 februarie 1972 la Hîncești, în familia unui tată profesor de limba română și mamă agronomă. A absolvit (Spania), facultatea Managementul Afacerilor; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept și cea de Limbi Străine; cât și Academia de Administrație Publică de pe lângă Guvernul RM, facultatea Relații Internaționale. La scurt timp
Silvia Radu (manager) () [Corola-website/Science/337017_a_338346]
-
Abel) Ehrlich (1953-1955). După eliberarea din armată, a continuat studii la Colegiul Mannes de muzică din Statele Unite și apoi la Universitatea de stat din New York, unde a luat licența B.Sc. în muzică , ami precis în compoziție și arta dirijatului. Între profesorii săi s-au numărat Felix Salzer, Carl Bamberger, Roy Travis, Noah Sokolof și Robert Starer. După întoarcerea în Israel, Seltzer a început o carieră muzicală activă, compunând mai ales muzică ușoară și pentru filme și teatru muzical. Seltzer a compus
Dov Seltzer () [Corola-website/Science/337018_a_338347]
-
arte (1966-1969), secretar general de redacție (1970-1979), redactor-șef adjunct (1979-1993) și publicist comentator (1993-1996) la revista "Cronica", redactor-șef al revistei "Dacia literară" (1996-2005) și consilier șef al Inspectoratului de Cultură al jud. Iași (1993-1996). A ocupat postul de profesor de jurnalism la Universitatea „D. Cantemir” din Iași, apoi, prin concurs, postul de conferențiar la Facultatea de Teatru a Universității de Arte „George Enescu” din Iași (1992-2006). A debutat cu versuri la "Flacăra Iașului" în 1957, publicând, de asemenea, un
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
românești și străine, ce urmăresc gradul de creativitate artistică. Volumul "Scriitorii și filmul" (2004) analizează procesul de transformare a operei literare în film, evidențiind calitățile și defectele ecranizărilor în raport cu scrierea de inspirație. Activitatea de critic de teatru și film a profesorului Ștefan Oprea a fost recunoscută prin decernarea mai multor premii: Premiul de critică al A.T.M. (1982); Premiul revistei "Tomis" (1987); Premiul Salonului de Carte, Iași-Chișinău (1996); Premiul Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, A.I.C.T. (1997; 2001, secția română
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
imediat premergătoare unificării Italiei. De-a lungul istoriei sale, a beneficiat de prezența a numeroși oameni de știință și literați distinși, care au scris lucrări celebre sau au făcut descoperiri importante: matematicianul Girolamo Cardano (n. Pavia, 1501-1576), fizicianul Alessandro Volta (profesor la catedra de filozofie naturală, 1769-1804), poetul Ugo Foscolo (profesor la catedra de elocvență, 1809-1810). Trei câștigători ai Premiului Nobel, au studiat sau au predat la Pavia: medicul Camillo Golgi, chimistul Giulio Natta și fizicianul Carlo Rubbia. De asemenea, și
Universitatea din Pavia () [Corola-website/Science/337030_a_338359]
-
beneficiat de prezența a numeroși oameni de știință și literați distinși, care au scris lucrări celebre sau au făcut descoperiri importante: matematicianul Girolamo Cardano (n. Pavia, 1501-1576), fizicianul Alessandro Volta (profesor la catedra de filozofie naturală, 1769-1804), poetul Ugo Foscolo (profesor la catedra de elocvență, 1809-1810). Trei câștigători ai Premiului Nobel, au studiat sau au predat la Pavia: medicul Camillo Golgi, chimistul Giulio Natta și fizicianul Carlo Rubbia. De asemenea, și , singurul italian care a primit Premiul Nobel pentru Pace (în
Universitatea din Pavia () [Corola-website/Science/337030_a_338359]
-
Activitatea de cercetare se desfășoară în departamente, institute, clinici, centre și laboratoare, în strânsă asociere cu instituții publice și private, precum și cu întreprinderi industriale. Universitatea are optsprezece departamente: "Medaglia Teresiana" este un titlu de recunoaștere academică, care marchează intrarea unui profesor la Universitatea din Pavia. Acest titlu poate fi, de asemenea, atribuit de rectorul universității unor persoane remarcabile care au sprijinit în mod deosebit Universitatea din Pavia. În mod tradițional decernarea acestei medalii se face în prima sau a doua zi
Universitatea din Pavia () [Corola-website/Science/337030_a_338359]
-
(n. 28 iulie 1932, Tulcea, România) este un arhitect, profesor universitar și membru corespondent al Academiei Române (din 2010). Că profesionist, el este o figură remarcabilă a arhitecturii din România din ultimii 40-50 de ani. În prezent este profesor universitar la Departamentul „Sinteză de proiectare” din cadrul Facultății de Arhitectură a Universității
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
(n. 28 iulie 1932, Tulcea, România) este un arhitect, profesor universitar și membru corespondent al Academiei Române (din 2010). Că profesionist, el este o figură remarcabilă a arhitecturii din România din ultimii 40-50 de ani. În prezent este profesor universitar la Departamentul „Sinteză de proiectare” din cadrul Facultății de Arhitectură a Universității Spiru Haret, București. Pregătirea să educațională a început-o între anii 1939 și 1943 când a urmat cursurile școlii primare germane „Sf. Anton” din Craiova. Apoi, între anii
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
colaborare și coordonare, la realizarea unor lucrări deosebite: Teatrul Național „I. L. Caragiale”, Bibliotecă Academiei Române (extinderea unei biblioteci existente din anii ’30), Hotel Intercontinental București etc. În paralel, a desfășurat o carieră universitară, parcurgând repede treptele profesionale și devenind, de tânăr, Profesor, Șef de atelier de proiectare și Conducător de doctorate la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Deosebit de cultivat, produs al unei școli românești de înaltă valoare, prof. dr. arh. Romeo Ștefan Belea continuă să activeze pe toate planurile profesiei
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
A. Sturdza și al Zoei Cantacuzino. A îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 7 Mixtă și Diviziei 8 Infanterie în campaniile anilor 1916 și 1917. A fost un copil precoce, primind de la o vârstă fragedă o educație aleasă prin intermediul unor profesori germani și francezi de la care a învățat să scrie și să citească în mai multe limbi străine. A fost format prin tatăl său în spiritul culturii germane, iar prin mama sa, în spiritul culturii franceze. A urmat studiile gimnaziale și
Alexandru D. Sturdza () [Corola-website/Science/337436_a_338765]
-
Începând din anul 1966 a intrat într-un stadiu de pregătire doctorală astfel că în anul 1970 obține titlul de doctor inginer cu o lucrare din domeniul mecanicii rocilor, "Contribuții la problema stabilității găurilor de sondă", având conducător științific pe profesorul dr. Grigore Ioachim, membru corespondent al Academiei Române, personalitate care a lăsat lucrări fundamentale în domeniul extracției de țiței și gaze. În acea perioadă, timp de doi ani, a frecventat cursurile Facultății de matematică ale Universității din București și a început
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
la Institutul de Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” al Academiei Române. Între anii 1966 și 1970 a fost angajat prin concurs pe post de asistent universitar la Institutului de Petrol, Gaze și Geologie din București. În perioadele 1978-1987 și 1996-2005 a fost profesor universitar asociat la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, titular al primului curs de „Sisteme Informatice” din această universitate. Începând cu anul 1966 a început să publice poezii și eseuri în revista "Luceafărul", seria Bănulescu, fiind promovat de poetul Cezar Baltag. Activitatea
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
Theodor Pallady (1944), Nicolae Tonitza (1945) și Ștefan Luchian (1947). A înființat revista "Lumină și coloare" care a apărut în perioada 1945 - 1947 unde a scris mai multe articole despre Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza și Luchian. A îndeplinit funcția de profesor în cadrul Catedrei de Istorie a Artelor de la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, a fost șeful secției de artă plastică a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă și, o perioadă, a fost inspector în Direcția Generală a
Ionel Jianu () [Corola-website/Science/337473_a_338802]
-
(n. 13 mai 1945, Plop, raionul Dondușeni - d. 13 septembrie 2016, Chișinău) a fost un oenolog, doctor habilitat, profesor universitar, secretar al Uniunii Oenologilor din Moldova, membru al delegației moldovenești la Organizația Internațională a Viei și Vinului, care a lăsat urme marcante în vinificația moldava. s-a născut la 13 mai 1945 în Republică Moldova, raionul Dondușeni, sătul Plop
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
a absolvit Facultatea de Tehnologie a Universității Tehnice din Moldova, specialitatea Oenologie, iar în anul 1980 doctorantura de pe lîngă Institutul Unional de Viticultura și Vinificație „Magaraci”, avînd fericită ocazie de a se află printre discipolii renumitului savant de talie internațională, profesorul Gherman Valuico. În perioada anilor 1971- 1976 a activat în calitate de lector la Colegiul Național pentru Viticultura și Vinificație, din anul 1980 - în cadrul Institutului de Tehnologii și Proiectări al A.Ș.P. „Ialoveni” în calitate de cercetător științific, șef secție tehnologia vinurilor speciale
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
activitatea de funcționar de stat. Începînd cu anul 2006 Emil Rusu revine la activitatea științifică în cadrul Institutul Național al Viei și Vinului, care ulterior este contopit în Institutul Științifico- Practic de Horticultura și Tehnologii Alimentare și paralel este încadrat în calitate de profesor la catedră Oenologie a Universității Tehnice din Moldova. În anul 2007 oenologului Emil Rusu i se conferă titlul științific de profesor universitar. Sub conducerea profesorului Emil Rusu au susținut teza de doctor în științe tehnice 3 persoane și 4 doctoranzi
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
Vinului, care ulterior este contopit în Institutul Științifico- Practic de Horticultura și Tehnologii Alimentare și paralel este încadrat în calitate de profesor la catedră Oenologie a Universității Tehnice din Moldova. În anul 2007 oenologului Emil Rusu i se conferă titlul științific de profesor universitar. Sub conducerea profesorului Emil Rusu au susținut teza de doctor în științe tehnice 3 persoane și 4 doctoranzi au finalizat sau continua studiile în doctorantura. În cei 45 de ani de cercetare științifică doctorul habilitat Emil Rusu a manifestat
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]