117,344 matches
-
pierdut totul ai cucerit / ceea ce este peste puterile tale / n-ai avut niciodată nimic / dar ce-ți dăruiesc eu cu mâna blândă / cerșetor la marginea lumii // vine din instinctul meu paradisiac / al iubirii / acest instinct / nu mai are nevoie de vorbe”. Natură duală, încercând să împace uscăciunea și răceala din zonele înalte ale spiritului cu impulsivitatea și pasiunea rostirii tipic romantice, L. dezvăluie parcursul aventurii lirice într-o ecuație programatică: ars amandi = ars scribendi = ars moriendi. Esența poeziei lui Dan Laurențiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
dintâi preocupare e vădită nu numai de tematica anchetelor lansate periodic (Poezia tinerilor în reviste, Ce e nou în poezia românească?, Condiția criticului tânăr, Situația „prozei scurte” etc.), ci și de abundența și calitatea criticii practicate aici, fie că e vorba de „cronica literară” ținută, în decursul anilor, de Constantin Călin, Vlad Sorianu, Al. Protopopescu, Ion Pop, Emil Nicolae, Vasile Spiridon, fie că e vorba de articolele semnate de Gheorghe Grigurcu și Cristian Livescu (la rubrica „Varietăți critice”), de Nicolae Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
Situația „prozei scurte” etc.), ci și de abundența și calitatea criticii practicate aici, fie că e vorba de „cronica literară” ținută, în decursul anilor, de Constantin Călin, Vlad Sorianu, Al. Protopopescu, Ion Pop, Emil Nicolae, Vasile Spiridon, fie că e vorba de articolele semnate de Gheorghe Grigurcu și Cristian Livescu (la rubrica „Varietăți critice”), de Nicolae Manolescu (titular, între 1984 și 1990, al unei excelente rubrici, „Aperto libro”) sau de Eugen Simion, care comentează, de exemplu, poezia lui Gellu Naum (8
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
contribuie, în mare măsură, la naționalizarea serviciului divin, fiind considerat un creator al limbii liturgice. Scrierile ce îi încununează opera sunt predicile sau Didahiile, după denumirea lor grecească. Păstrate în manuscris, ele au avut o circulație redusă. Fie că e vorba de predica propriu-zisă sau sintetică, de omilie, pareneză sau panegiric, ceea ce frapează în aceste rostiri este că ele trec dincolo de cadrele înguste ale cazaniei, așa cum poate fi întâlnită la Coresi sau la Varlaam, cu configurația ei stereotipă și substanța abstractă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
întreprinde un demers lung și complicat de cercetare devine îndatorată, în diferite moduri, unui număr semnificativ de oameni. Este și cazul meu, și al acestei lucrări. Când am început studierea Teoriei Alegerii Sociale, porneam cu o serie de handicapuri. Era vorba despre un domeniu cvasinecunoscut în România pentru care nu urmasem, și nu aș fi putut urma, nicio formă de educație instituționalizată. În plus, nimic (sau foarte puțin), din ceea ce studiasem anterior nu mă pregătise pentru ce avea să vină. Din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și voi argumenta că poate reprezenta o modificare de viziune în cadrul paradigmei, și nu o renunțare la paradigmă. Revenind la primele două strategii, cea dintâi a vizat în special condiția independenței față de alternativele irelevante, motivul fiind că nu ar fi vorba despre o condiție intuitivă. Cea de-a doua strategie a vizat, în special, condiția domeniului universal și, din nou, condiția independenței față de alternativele irelevante. S-a considerat că aceste condiții sunt prea tari și că pot fi alterate până la nivelul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aceea că face presupoziții evident false, și că din acestea nu pot fi elaborate predicții valide. Astfel de critici vin, spre exemplu, dinspre neoinstituționaliștii socioistorici și dinspre libertarienii praxiologi. footnote> Indiferent care cale este aleasă, se poate considera că este vorba despre o descriere, fie ea și una matematică. În privința explicației și predicției, acestea sunt generate dintr-un sistem de enunțuri fundamentale precum cel discutat anterior. Din acest sistem derivă alte enunțuri cu ajutorul logicii. Spre exemplu, asumând faptul că indivizii sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
citate pe parcursul lucrării, de pe paginile de internet ale autorilor sau de pe paginile de internet ale universităților în cadrul cărora aceștia activează. Clasificarea nu trebuie înțeleasă ca o informație despre departamentele în care lucrează în prezent autorii citați. În cazul unora este vorba despre prezent, al altora, despre trecut. Relevant este doar că, atunci când au publicat rezultate semnificative în TAS, făceau parte din departamente de economie, științe politice, matematică sau filosofie. footnote> În departamentele de studii economice: Amartya K. Sen (Harvard University), Reiju
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Școala Națională de Studii Politice și Administrative). Este, probabil, mai clar acum faptul că abordarea prezintă interes pentru mai multe discipline și că atât cuvintele lui Sen, cât și cele ale lui Strasnick nu au doar valoare normativă. Nu este vorba, așadar, doar despre faptul că, date fiind preocupările din cadrul paradigmei, atunci ar trebui să fie cazul ca economiștii, filosofii, politologii, matematicienii sau informaticienii să fie interesați de aceasta. Prezența autorilor importanți în cadrul paradigmei în departamente de studii politice, economice, filosofie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decât în trecut. footnote> Întrucât specializarea mea este în științe politice, voi insista asupra relevanței Teoriei Alegerii Sociale pentru politologi.<footnote După publicarea rezultatului lui Arrow din 1951, au apărut câteva reacții privind domeniul pentru care acesta este semnificativ: este vorba despre teorie politică [Bergson, 1954, pp. 235, 236], teorie politică matematică [Taylor, 1971, p. 339], sau politică matematică [Samuelson, 1977, p. 82]. footnote> În (1976), Plott formula o întrebare relevantă pentru scopul meu din aceste rânduri: „De ce ar trebui ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
4a lui 1a . Dar prin aciclicitate, ar trebui ca societatea să prefere pe 1a lui 4a . Avem așadar o preferință socială ciclică. În afara acestor două exemple voi mai descrie unul care este formulat de Gärdenfors și Pettit în (1989). Este vorba despre o variantă a cazului prude vs. lewd, care ia în calcul patru alternative: (c) Acestea sunt: 1 :a prude citește cartea și lewd o citește, 2 :a prude citește cartea și lewd nu o citește, 3 :a prude nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote Adică, fixând ipostaza i în ambele alternative, ipostaza j variază. Spre exemplu, dacă a2: i citește și j ascultă muzică și a1: i citește și j citește, (a1, a2) sunt x-variante deoarece variază cu privire la comportamentul unui singur individ. Fiind vorba, în acest caz, despre comportamentul lui j, avem de a face cu j-variante. footnote> a lui, în sensul ca ia (sau că 1a este o j-variantă a lui 2a ); aspectul lui j este variabil, iar al lui i este fix
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o alta, așadar și condiția libertariană minimală este contradictorie<footnote Informația este necesară și suficientă pentru a demonstra teorema. Nu avem nevoie de completitudine sau tranzitivitate individuală (sau aciclicitate individuală) pe mulțimea tuturor alternativelor. A se nota însă că este vorba despre o inconsistență doar în prezența domeniului nerestricționat. footnote>. [e.2.2.1a*]: Cazul conformist vs. nonconformist. Fie o mulțime a indivizilor, în care ncf și cf (nonconformistul și conformistul) ierarhizează alternativele din, unde 1 : (0,0)a - ncf își
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trebuie înțeleasă ideea lui Breyer de a simți mai intens. footnote> 3.1-4.* Restricțiile Fine (1975), Farrell (1976), Craven (1982) și Breyer-Gigliotti (1980) [d.3.1.1*]: Restricție Fine<footnote Restricțiile Fine și Farrell sunt formalizate la fel pentru că este vorba, de fapt, despre aceeași soluție publicată de fiecare dintre ei în mod separat. footnote>. Indivizii cu valori liberale, „adevărații liberali”, vor fi indiferenți în privința alternativelor care se află în sfera personală a altor indivizi. [d<footnote Simbolurile se citesc după cum
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o restricție de domeniu, pornind de la ideea lui Breyer de empatie pentru ceilalți. Aceasta din urmă poate căpăta și o interpretare mai tare care conduce la ceea ce voi denumi paradox al indivizilor empatici. Argumentul pentru introducerea acestei întăriri<footnote Este vorba despre o întărire deoarece această nouă restricție o implică pe cea a lui Breyer. footnote> a eU constă în faptul că empatia vizează mai degrabă rezultate globale decât rezultate locale. Dacă sunt empatic față de preferințele tale, voi face în așa
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor . Condiția libertariană introdusă de Sen în (1970a), (1970b) acordă decisivitatea individuală pe „cel puțin o pereche” [Sen, 1970b, p. 153] de alternative (x-variante), nefiind însă clar dacă este vorba despre una sau mai multe. În (1977), Breyer denumea această condiție „liberalism pe probleme” [Breyer, 1977, p. 46] și elimina ambiguitatea definiției lui Sen, acordând „exact” [Breyer, 1977, p. 48] câte o decisivitate pentru fiecare individ. Pentru a putea lămuri
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
două strategii când folosim regula (rgl). Toate aceste soluții eșuează însă în eliminarea preferințelor condiționale, fiind astfel în aria de acțiune a paradoxului Gibbard. Din acest motiv, criteriul eficacității pentru societăți reale nu este îndeplinit. În ceea ce privește criteriul fidelității ideologice, fiind vorba despre o restricționare a domeniului, deci de o eliminare a posibilității de a exprima o preferință, aceasta este de asemenea nesatisfăcută. În ceea ce privește soluția Breyer (1977), aceasta funcționează pentru un număr mai mare de doi indivizi, mai mare de două alternative
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
citesc cartea și tu citești cartea” (0,1). [d.6.1.4.3*]: (Mulțimea alternativelor conjuncte<footnote [d.6.1.4.3*] este generală și funcționează pentru orice număr de alternative simple și indivizi. Pentru a arăta că nu este vorba exclusiv despre un număr foarte mare de alternative, voi lua două exemple cu care am lucrat până acum. footnote>): # kcA n= , unde Ac este mulțimea alternativelor conjuncte, n este numărul alternativelor simple și k este numărul indivizilor. [d.6.1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
XX-lea însă, folosirea comparațiilor interpersonale și a utilității cardinale a devenit din ce în ce mai puțin acceptabilă. În (1912) von Mises propunea o nouă teorie a valorii<footnote De fapt, prima apariție a acestei idei este la Böhm-Bawerk (1886), însă nu este vorba despre o exprimare clară a principiului subiectivității valorii. footnote>: „Actele de evaluare nu sunt susceptibile de a fi măsurate. [...]. Măsurarea valorii subiective este imposibila” [Mises, 1912, 1953, p. 38]. Apoi, în (1932), Robbins formulează un argument împotriva comparațiilor interpersonale de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu are niciun efect în domeniul economiei bunăstării. În cuvintele lui Little (1952): „trebuie să concluzionăm că lucrarea lui Arrow nu este relaționată cu economia bunăstării” [Little, 1952, p. 425], deoarece, de această dată în termenii lui Samuelson (1977), este vorba despre „politică matematică”<footnote În engleză, mathematical politics. footnote> [Samuelson, 1977, p. 82], sau în cei ai lui Bergson (1954), de „teorie politică” [Bergson, 1954, pp. 235-236]. În aceeași logică, Kemp și Asimakopulos (1952) au caracterizat rezultatul lui Arrow ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lumii și schimbarea în ordine. Cea de-a doua diferență importantă este că [...] funcția Bergson nu solicită decât să existe o ordine. Nu este necesar că această ordine să fie de așa natură încât toată lumea să poată considera că este vorba despre o alegere socială. Pentru ca un individ să considere că o ordine este o ordine socială este necesar ca acesta să aprobe acea ordine sau mecanismul prin care ea apare” [Little, 1952, pp. 423-424]. Punctul de vedere exprimat de Little
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
bunăstare socială va fi valabil și pentru cazul particular al funcțiilor de bunăstare socială arrowiană. În (1970a), (1977a), (1991), Sen caracterizează un FBLS prin două tipuri de restricții informaționale: comparabilitatea interpersonală a utilităților și măsurarea acestora. În primul caz este vorba despre posibilitatea de a compara utilitățile indivizilor diferiți; în cel de-al doilea caz este vorba despre modul în care concepem utilitatea - cardinal sau ordinal<footnote Voi nota cu (on): ordinalitate și noncomparabilitate; (cn): cardinalitate și noncomparabilitate; (oc): ordinalitate și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1970a), (1977a), (1991), Sen caracterizează un FBLS prin două tipuri de restricții informaționale: comparabilitatea interpersonală a utilităților și măsurarea acestora. În primul caz este vorba despre posibilitatea de a compara utilitățile indivizilor diferiți; în cel de-al doilea caz este vorba despre modul în care concepem utilitatea - cardinal sau ordinal<footnote Voi nota cu (on): ordinalitate și noncomparabilitate; (cn): cardinalitate și noncomparabilitate; (oc): ordinalitate și comparabilitate (cc’): cardinalitate și comparabilitate pe unitate; (cc): cardinalitate și comparabilitate completă. footnote>. În funcție de aceste două
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială nevidă este aceea de aciclicitate. Cadrul arrowian nu admite însă decât tranzitivitatea, iar acest lucru are o consecință pe care, parțial, o descoperise Condorcet în (1785). O regulă care, după mulți, exprimă esența democrației, devine o FBSA inacceptabilă. Este vorba despre regula majorității. Nu voi relua demonstrația lui Condorcet, însă trebuie reținut că această regulă, în prezența domeniului universal, nu reușește întotdeauna (pentru orice profil) să determine o mulțime de alegere socială nevidă. Așadar, dacă impunem tranzitivitatea ca o condiție
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu fie rațională în același sens. Altfel spus, agregând preferințe individuale raționale, obținem o preferință socială irațională. În afara dimensiunii sale tehnice, domeniul nerestricționat surprinde câteva valori pe care le putem cu greu elimina din teoria democratică. În primul rând, este vorba despre o condiție ce aproximează<footnote Diferența constă în faptul că liberalismul nu are un cadru informațional redus la preferințe. footnote> o cerință liberală<footnote În (2007), Montero indică drept echivalent al acestei condiții pe aceea de „libertate”. footnote>, cea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]