12,621 matches
-
-ți fie ucis soțul?“. Ea a răspuns: „Pentru ca să fie viu la Dumnezeu și să nu moară niciodată“. Maximus i-a răspuns: „Nu este adevărat! Tu vrei să te unești cu un alt bărbat, mult mai viril, și pentru aceasta te îngrijești acum ca să-ți fie scos din cale“. Ea a răspuns: „Dacă crezi că eu aș face aceasta și că aș fi pe punctul de a o face, te rog, ucide-mă, de dragul lui Isus Cristos; fă-o dacă ai poruncă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Numărul martirilor creștini, în special din primele trei secole, nu a fost foarte mare, de ordinul milioanelor, după cum ne mărturisesc puținele Passiones ajunse până la noi, din numele martirilor evocați de scriitorii creștini și de către martirologiile comunităților creștine, care s-au îngrijit să păstreze cultul martirilor celebrându-le dies natalis și păstrându-le trupurile. Unii istorici, precum Grégoire, Hertling și De Moreau prin calcule prea superficiale urcă numărul victimelor din toate persecuțiile romane la doar câteva mii. Adevărul este că la o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vreunei activități oneste. Mai apoi, a decis să implice Biserica direct în viața armatei, după cum se străduia el însuși pentru bunul mers al Bisericii. În timpul războiului cu perșii (336-337), s-a gândit la asistența religioasă a soldaților creștini, după cum se îngrijiseră anterior predecesorii săi de soldații păgâni, poruncind să se construiască un fel de capele ambulante. În acord cu episcopii, a încredințat câte una dintre aceste capele preoților și diaconilor pentru desfășurarea riturilor sacre, pentru a obține ajutorul divin și dobândirea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
imprudență decât predecesorii săi. Acum afișa o clemență cu specială, acum întindea curse și capcane prin care cei prinși în înșelăciunea sa erau târâți în ruina nelegiuirii (apostazie). Persecutând religia creștină mai mult cu artă decât cu autoritate, s-a îngrijit să influențeze negarea credinței în Cristos și acceptarea cinstirii idolilor mai mult prin răsplăți decât să silească prin torturi. Mai întâi a contaminat cu sacrificii abominabile izvoarele din oraș și din centrele din jurul localității Daphne, pentru ca oricine ar fi băut
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
transformat din obiect (suportă influențele educației) în subiect (își construiește singur acțiuni și moduri de influențare a propriei deveniri). Însăși etimologia termenului sugerează aceasta (gr. autos sine însuși; lat. educo, ere a scoate la suprafață, a ridica; educo, are a îngriji, a cultiva), deși asistăm la multiplicarea și a altor sensuri derivate: autoformare, autoinstruire, autoinformare, autodezvoltare, autoevaluare (autoverificare, autoapreciere), autoafirmare, autoperfecționare sau formare/educare prin sine însuși. Dacă educația este un sistem de acțiuni orientate, concepute conștient și rațional, după criterii
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
gestualism liric de inspirație orientală. A mai publicat: Poetica filmului de animație (2002), Arta scenografilor români (2003), Teoria scenografiei (2003), volumul de eseuri Efectul de cupolă (2005), albumul Iarna caligrafului (2010) și volumul de poezie Praful și pulberea (2010); a îngrijit volumul postum Dan Jitianu, Sinteza scenografică (2004). În loc de prefață Dragă Ioane, Se întâmplă ca de câteva zile să tot răsfoiesc (cu plăcere) cartea ta despre arta compoziției, și iată-mă scriindu-ți. Cu alte cuvinte, întrucât se sfârșește anul 2005
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
făcută cu metodă, cu disciplină și răbdare, fără dorința unui succes imediat... Tânărul creator trebuie să aibă grijă la toți factorii care alcătuiesc procesul de elaborare a imaginii „ca lumina ochilor“. Primul meu profesor, Dumitru Săndulescu, ne îndemna să ne îngrijim ochii, VEDEREA fiind elementul esențial al dialogului nostru cu realitatea. Fără o vedere foarte bună, viața și activitatea artistică a creatorului devin un coșmar. Trebuie să căutăm intensitatea cea mai bună a iluminării imaginii pentru a putea să realizăm lucrarea
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
aspirină, scăderea TA și terapia hipolipemiantă sunt esențiale la acești pacienți. Îngrijirea piciorului rămas este deosebit de importantă pentru a prevenii o nouă amputație. Problema devine extrem de dificilă pentru pacienții care locuiesc singuri sau care nu au posibilitatea de a se îngriji la domiciliu. În absența serviciilor specializate de asistare la domiciliu sau a locurilor în serviciile de tip „cămin-spital”, o soluție de natură „socială” și extrem de costisitoare o constituie petrecerea în spital a unui număr cât mai mare de zile. Vârstnicii
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
la aceste vârste, tulburărilor de memorie (mai ales ale memoriei recente), scăderii acuității vizuale și auditive, reducerii mobilității cu scăderea posibilității de autoîngrijire. De aceea, în cazul acestor persoane un rol important trebuie acordat educației membrilor familiei sau persoanelor care îngrijesc pacienții. 6.2. Terapia nutrițională (TN) Reprezintă o componentă importantă a tratamentului pacienților vârstnici cu DZ, mulți dintre aceștia răspunzând foarte bine doar la TN și efort fizic terapeutic, fără a fi necesară intervenția farmacologică. O dietă echilibrată trebuie să
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
La Rochefoucauld) Îi dai măgarului smochine, el se duce să mănânce mărăcine. Când investim Încredere deplină În cel care nu știe s-o prețuiască, nu ne rămâne decât amărăciunea constatării faptului că am „stricat orzul pe gâște”: „Răchita, oricât ai Îngriji-o, tot lemn netrebnic rămâne”.) „Marea noastră greșeală este că Încercăm să solicităm fiecăruia În parte virtuțile pe care nu le are, neglijând a le cultiva pe cele pe care le posedă.” (M. Yourcenar) Întinde-te cât ți-e plapuma
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
până la urmă.) Dimineața este mai Înțeleaptă decât seara. (Pentru că dimineața a beneficiat de aportul nopții, care are calitatea de a atenua Încordările de peste zi și de a limpezi gândirea: „Sara te culci plângând, și dimineața te scoli râzând”.) Se Îmbolnăvește Îngrijindu-se. (Este una din situațiile care demonstrează faptul că „extremele se ating”: orice stare psihică ajunsă la un nivel paroxistic de trăire atrage după un timp, În mod inevitabil, un moment de sațietate, generator de insatisfacție, de neplăcere. Drogatul, de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cadreu nesigur, bântuit de propriile temeri: "Ce nenorocire să știu/ Că nu exiști decât în mine,/ Să nu te simt în niciun fel/ Și, totuși, să nu mă îndoiesc/ Că ești acolo!/ dar, dacă, totuși, m-ai părăsit/ Și eu îngrijesc cu supunere/ Și ridicol devotement/ Frumoșii pereți ai statuii/ Goale pe dinăuntru-/... Întrebând încet, cu spaimă, din când în când,/ Ești acolo?/ deși știu că tu nu răspunzi/ Din principiu...". (Din principiu) Criza identitară, nerezolvată în niciun fel, transformă totul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cea mai bună treabă ce-o am de făcut. Mina: (trecînd peste calmul cu care a primit vestea) Ce să-ți spun! Lumea dă în brînci să-și facă o viață mai bună acum, acum pe pămînt și dumnealui se îngrijește de confortul de sub pămînt. Ilie: (dispus să treacă cu vederea) Mina, nu te supăra, dar ești complet ruptă de realitate. Mai întîi, a da brînci să-ți faci o viață fericită nu înseamnă că ai și făeut-o. Mulți rămîn doar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
trebuia să i se subordoneze, Încorporînd-o. Acesta este momentul În care nici discursul despre literatură nu scapă neatins. Iată ce scrie Rancière, pornind de la Artaud și de la suprarealism: „Literatura este formula și mitul, jocul fabulării și clinica unde delirul psihotic Îngrijește delirul paranoic.” Era prea mult. Este prea mult și, se știe, modernitatea este caracterizată, spun francezii, de exces. Este prea mult deci, da, este vorba tocmai despre discursul francez despre modernitate. Literatura, ca unul dintre elementele ei, nu e, În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al fragmentărilor impuse de tehnologie, Jacques Ellul și Școala de la Frankfurt descoperiră coroziunea socialului de către tehnică 3. Agent de fragmentare, ba chiar de diluare a legăturilor simbolice, ea se impune atunci cînd acestea deja au slăbit. Ea pretinde atunci să îngrijească organismul pe care tot ea l-a condus la agonie. Să-l îngrijească, printr-o creștere a tehnicilor, pe care le numește tehnologii de comunicare. Se vor remarca toate tehnologiile de avangardă; spun toate, de la biotehnologii la inteligența artificială, de la
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
socialului de către tehnică 3. Agent de fragmentare, ba chiar de diluare a legăturilor simbolice, ea se impune atunci cînd acestea deja au slăbit. Ea pretinde atunci să îngrijească organismul pe care tot ea l-a condus la agonie. Să-l îngrijească, printr-o creștere a tehnicilor, pe care le numește tehnologii de comunicare. Se vor remarca toate tehnologiile de avangardă; spun toate, de la biotehnologii la inteligența artificială, de la audio-vizual la marketing și la publicitate, toate se înrădăcinează într-un principiu unic
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nici tentați de rezultatele "banale" ale sistemelor-experte. Instrumentul ordinator este mai întîi un instrument reflexiv. El ne servește la punerea de întrebări pentru noi înșine. Este un instrument de investigare internă. Tot cognitivismul este centrat pe interiorul rețelei. El se îngrijește puțin de prelungirile externe. Cognitivismul este surdo-mut, branșat pe sine-însuși. Nu mai este vorba de a îmbunătăți tehnici, de a ști dacă vom ajunge acolo sau nu. Ordinatoarele și calculele despre care vom auzi vorbindu-se nu există. Este vorba
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
literară nr. 29 1974. IORGULESCU, Mircea: "O viziune a satului" M. Sorescu, România literară nr. 20, 1974. În colecția Efigii au apărut: Maria Chețan, Ștefan Aug. Doinaș. Ipostaze ale operei: evocări, proză, teatru, aforisme Theodor Codreanu în imaginarul criticii, ediție îngrijită de Lina Codreanu In honorem Elvira Sorohan, coordonatori: Bogdan Crețu, Lăcrămioara Petrescu 1 Se cântă momente ale revoluției urmărite în retrospectivă istorică, prin evocarea simbolică a unor figuri ca Horia, Iancu, Bălcescu, precum și figuri și momente ale perioadei de luptă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
avem lucruri mai serioase de vorbit. Deseară e întrunire. S-a hotărât? Punem candidaturalui Farfuridi? Ce facem? Deseară, am aflat că dăscălimea cu Cațavencu și cu toți ai lor vor să facă scandal. Trebuie să-i spunem lui Ghiță să îngrijească. Mișelul de Cațavencu o să ia deseară cuvântul ca să ne combată... Tipătescu: (fierbând mereu) Nu te teme, nene Zahario, deseară d. Cațavencu nu o să fie la întrunire, o să fie în altă parte la păstrare. Trahanache: ' Aide, mergi la dejun? Tipătescu: Nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în momentul acesta intră Trahanache cu aerul triumfător.) Trahanache: L-am prins cu alta mai boacănă! Zoe: (începând să se jelească și căzându-i ca leșinată în brațe) Nene! Nene! Trahanache: Joițico! (către Tipătescu].) A aflat? Tipătescu: Știe tot! Trahanache: (îngrijind-o, după ce a pus-o cu ajutorul lui Pristanda pe fotoliu) Bine, omule, nu ți-am zis să nu-i spui? O știam eu cât e de simțitoare! Iaca vezi! (toți o îngrijesc.) Ei! Țiam spus că l-am prins pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
către Tipătescu].) A aflat? Tipătescu: Știe tot! Trahanache: (îngrijind-o, după ce a pus-o cu ajutorul lui Pristanda pe fotoliu) Bine, omule, nu ți-am zis să nu-i spui? O știam eu cât e de simțitoare! Iaca vezi! (toți o îngrijesc.) Ei! Țiam spus că l-am prins pe onorabilul cu alta mai boacănă... Ghiță, iute un pahar cu apă. (Ghiță iese în stânga.) Tipătescu: (bătând în palmele Zoii) Care onorabil? Trahanache: (același joc) Ei, ai puțină răbdare... Cațavencu, de... Tipătescu: Cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
I Zoe și Tipătescu Zoe: Unde e? Unde poate să fie Cațavencu? Tipătescu: Nu știu: a fugit, a murit, a intrat în pământ... (după o pauză, apropiindu-se de Zoe.) Ei? Și pentru ce voiești să știi? Pentru că să te-ngrijești mai mult acuma? Din contra. Eu parcă nu mai am grije... Zoe, gândește-te: de două zile, oamenii noștri aleg pe Dandanache, pe care-l așteptăm din minut în minut, am ordine să-i fac o primire strălucită... Zoe: Ei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de ajutorul meu[...] Pe de altă parte, văd cum puterile mele slăbesc. De ce să continui să trăiesc Într-un corp slăbit, care nu mai poate face nimic, care va deveni inactiv și va da probleme altora, care trebuie să mă Îngrijească? De ce să mai trăiesc dacă nu voi mai putea munci? Bătrânețea este ca o noapte” (v. Ose comprendre que je t’aimeă. Morala creștină a lui D. Stăniloae Îmbină datoria cu responsabilitatea față de Dumnezeu și față de ceilalți care rămân după
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pe vremea unuia din vechii primari, Gheorghe Negel. Stratul acela, cît și straturile laterale, era semănat cu „trifoi de piatră”, mărunt (mai tîrziu cu gazon) și cu flori și garnisit cu trandafiri înalți și pitici.5 ) De „estetica ornamentală” se îngrijea „grădinarul comunal”, funcție îndeplinită multă vreme de cîte un străin. Acesta era horticultor și, în același timp, administrator. Comanda specii de plante de la firmele reputate în branșă (cel mai adesea din Olanda și Germania), reînnoia prundișul pe alei cînd se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Poemele poetului tînăr, Virgil Gheorghiu, Marea vînătoare, Simion Stolnicul, Pod eleat, ultimele două tot de versuri): 20 lei. Apropiate ca preț, edițiile din clasici au plafonul cel mai înalt: de pildă, B. P. Hasdeu, Scrieri literare, morale și politice (ediție îngrijită de Mircea Eliade) - 280 lei, Al. Odobescu, Opere literare (ediție îngrijită de Scarlat Struțeanu) - 240 lei, la fel Ion Creangă, Opere (ediție îngrijită de G. T. Kirileanu) și Al. Macedonski, Opere, I (ediție îngrijită de Tudor Vianu). După ele, ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]