11,699 matches
-
nu sunt folosite corespunzător, ținând cont de însușirile solului, gradul lui de │ │aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor și de recoltele prognozate, │ │acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului │ │acvatic. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți din mineralizarea produselor vegetale, a deșeurilor, reziduurilor și apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
România. Lista îngrășămintelor comercializate și autorizate în România se află publicată pe site-ul http//www.icpa.ro, în Registrul electronic al îngrășămintelor. *Font 8* Disiparea nutrienților aplicați în sol în alte componente ale mediului (în mod special în mediul │ │acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrășământ utilizat. Astfel, în marea lor │ │majoritate, îngrășămintele chimice cu azot sunt solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea │ │ce creează posibilitatea pierderilor de nitrați în anumite circumstanțe și concentrarea lor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
verzi sunt │ │foarte bogați în substanțe organice ușor biodegradabile, care conțin cantități│ │însemnate de nutrienți, în special compuși ai azotului, cu potențial ridicat │ │de poluare. Dacă asemenea efluenți se scurg în ape de suprafață pot provoca │ │grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea │ │peștilor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în cantități mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare și în special moartea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
P(2)O(5)/ha și 0,5 - 15 kg K/ha, variabil cu distanța față de sursa emitentă și cu condițiile meteorologice. În unele zone ploile acide pot afecta negativ apele de suprafață, cu efecte drastice asupra faunei și florei acvatice. În plus, în cazul apelor subterane, creșterea acidității acestora provoacă mobilizarea aluminiului și a unor metale grele, care afectează caracteristicile de potabilitate ale apelor respective. Marile complexe de creștere a animalelor și păsărilor sunt o sursă care favorizează căderea ploilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
temperatură ridicată. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare [N(l)] Pierderile de azot sub formă de nitrați, cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare, sunt principalul agent de poluare difuză a mediului acvatic, provenit din activități agricole. Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în funcție de numeroși factori care controlează nivelul de nitrați prezenți în sol și intensitatea fenomenelor de scurgere și levigare. Acest nivel variază cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
Gunoi de grajd sub formă solidă; ● Efluenți din silozuri; ● Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate; Scurgeri din depozite de îngrășăminte minerale și organice. Acestea ajungând direct în corpurile de apă pot duce la poluarea lor și pot afecta viața acvatică din apele de suprafață făcându-le improprii și pentru utilizarea lor ca surse de apă potabilă. Poluarea difuză apare atunci când nu poate fi identificată o singură sursă de deversare a poluantului, poluarea corpurilor de apă realizându-se prin mai multe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
către corpurile de apă de │ │suprafață și/sau adâncime. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Dejecțiile animale și resturile vegetale sunt surse potențiale pentru poluarea, în principal, cu substanțe organice și nutrienți. Descompunerea celor mai mulți poluanți conduce la scăderea oxigenului din apă amenințând supraviețuirea formelor de viață acvatică (plante, pești, nevertebrate). b) Efecte ... *Font 8* Dejecțiile lichide, semilichide și solide din fermele de animale precum și efluenții din silozuri │ │conțin cantități mari de nutrienți. Pătrunderea în corpurile de apă chiar a unor cantități mici din │ │aceste substanțe poate avea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
de apă respectiv și din │ │corpurile de apă conexe. Efectul principal al poluării cu nitrați al apelor de suprafață îl reprezintă eutrofizarea. Eutrofizarea apelor de suprafață (dulci sau marine) este caracterizată prin creșterea accelerată a algelor și a altor plante acvatice ca urmare a conținutului crescut de compuși ai azotului și fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
eutrofizarea. Eutrofizarea apelor de suprafață (dulci sau marine) este caracterizată prin creșterea accelerată a algelor și a altor plante acvatice ca urmare a conținutului crescut de compuși ai azotului și fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă se pot aminti: Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor și animalelor; Creșterea excesivă a plantelor acvatice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentrațiile mari de nutrienți în apă se pot aminti: Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor și animalelor; Creșterea excesivă a plantelor acvatice care poate conduce la diminuarea cantității de oxigen în apă având ca efect moartea peștilor; Creșterea excesivă a buruienilor care poate conduce la împiedicarea drenajului și influența adăparea animalelor; ● Diminuarea limpezimii apei; ● Pierderea biodiversității; ● Diminuarea valorii economice și de utilizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
în contextul îndeplinirii prevederilor Directivei Cadru Apă care are ca țintă atingerea stării bune a tuturor apelor. 4. Îngrășămintele - sursă potențială de poluare a apei și solului a) Principii generale privind dinamica îngrășămintelor în sol și transferul lor către mediul acvatic (subteran și de suprafată) ... *Font 8* În condițiile unei agriculturi moderne care trebuie să ofere cantități tot mai mari de produse │ │agricole, în condițiile creșterii demografice mondiale, dar și pentru producția ecologică, destinată │ │unui segment mult mai redus și mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
nu sunt folosite corespunzător, ținând cont de însușirile solului, gradul lui de │ │aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor și de recoltele prognozate, │ │acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului │ │acvatic. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți din mineralizarea produselor vegetale, a deșeurilor, reziduurilor și apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
România. Lista îngrășămintelor comercializate și autorizate în România se află publicată pe site-ul http//www.icpa.ro, în Registrul electronic al îngrășămintelor. *Font 8* Disiparea nutrienților aplicați în sol în alte componente ale mediului (în mod special în mediul │ │acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrășământ utilizat. Astfel, în marea lor │ │majoritate, îngrășămintele chimice cu azot sunt solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea │ │ce creează posibilitatea pierderilor de nitrați în anumite circumstanțe și concentrarea lor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
verzi sunt │ │foarte bogați în substanțe organice ușor biodegradabile, care conțin cantități│ │însemnate de nutrienți, în special compuși ai azotului, cu potențial ridicat │ │de poluare. Dacă asemenea efluenți se scurg în ape de suprafață pot provoca │ │grave dezechilibre în ecosistemele acvatice prin eutrofizare și moartea │ │peștilor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────��───────┘ Efluentul provenit de la culturile însilozate este unul din cei mai concentrați și nocivi poluanți din fermă. Pătrunderea, chiar în cantități mici, în cursurile de apă poate provoca serioase incidente de poluare și în special moartea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
P(2)O(5)/ha și 0,5 - 15 kg K/ha, variabil cu distanța față de sursa emitentă și cu condițiile meteorologice. În unele zone ploile acide pot afecta negativ apele de suprafață, cu efecte drastice asupra faunei și florei acvatice. În plus, în cazul apelor subterane, creșterea acidității acestora provoacă mobilizarea aluminiului și a unor metale grele, care afectează caracteristicile de potabilitate ale apelor respective. Marile complexe de creștere a animalelor și păsărilor sunt o sursă care favorizează căderea ploilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
temperatură ridicată. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Pierderi prin spălare cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare [N(l)] Pierderile de azot sub formă de nitrați, cu scurgerile de suprafață și cu apele de percolare, sunt principalul agent de poluare difuză a mediului acvatic, provenit din activități agricole. Astfel de pierderi pot fi de ordinul mai multor kg de N/ha/an, în funcție de numeroși factori care controlează nivelul de nitrați prezenți în sol și intensitatea fenomenelor de scurgere și levigare. Acest nivel variază cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
Articolul I Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 154 / 204/2016 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 10 februarie 2016, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează: - La capitolul I, după articolul 4 se introduc cinci noi articole, articolele 4^1-4^5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272673_a_274002]
-
lacurile de acumulare de pe râul Olt din județele Vâlcea și Olt, cu excepția lacurilor de acumulare Strejești și Frunzaru, folosind ambarcațiuni înscrise la Autoritatea Navală Română și înregistrate la primăriile locale. Art. 4^5. - În funcție de rezultatele studiilor de evaluare a resurselor acvatice vii din lacurile de acumulare de pe râul Olt care se vor efectua în anul 2016, se vor lua măsurile care se impun privind pescuitul în anul 2017." Articolul II Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272673_a_274002]
-
Articolul I Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 154 / 204/2016 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 10 februarie 2016, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează: - La capitolul I, după articolul 4 se introduc cinci noi articole, articolele 4^1-4^5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272681_a_274010]
-
lacurile de acumulare de pe râul Olt din județele Vâlcea și Olt, cu excepția lacurilor de acumulare Strejești și Frunzaru, folosind ambarcațiuni înscrise la Autoritatea Navală Română și înregistrate la primăriile locale. Art. 4^5. - În funcție de rezultatele studiilor de evaluare a resurselor acvatice vii din lacurile de acumulare de pe râul Olt care se vor efectua în anul 2016, se vor lua măsurile care se impun privind pescuitul în anul 2017." Articolul II Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272681_a_274010]
-
Corina Lupu, secretar de stat Anexă 1 Capturile totale admisibile și efortul de pescuit la principalele specii de pești din Marea Neagră pentru anul 2016 *Font 8* Specia Stoc (ț) Anexă 2 Captura totală admisibila pe specii de pești și complexe acvatice pentru anul 2016 în perimetrul Administrației Rezervației Biosferei "Delta Dunării" *Font 7* ┌────┬─────────────────────────────────┬───────┬────────┬─────────┬────────┬─────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┬────────┐ │Nr. �� Specia/Zona *) Speciile de apă dulce, menționate în coloana nr. 6 (Bazine Marea Neagră), sunt capturate în Golful Musura și Meleaua Sf. Gheorghe. Efortul de pescuit exprimat prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272826_a_274155]
-
Corina Lupu, secretar de stat Anexă 1 Capturile totale admisibile și efortul de pescuit la principalele specii de pești din Marea Neagră pentru anul 2016 *Font 8* Specia Stoc (ț) Anexă 2 Captura totală admisibila pe specii de pești și complexe acvatice pentru anul 2016 în perimetrul Administrației Rezervației Biosferei "Delta Dunării" *Font 7* ┌────┬─────────────────────────────────┬───────┬────────┬─────────┬────────┬─────────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬────────┬────────┐ │Nr. │ Specia/Zona *) Speciile de apă dulce, menționate în coloana nr. 6 (Bazine Marea Neagră), sunt capturate în Golful Musura și Meleaua Sf. Gheorghe. Efortul de pescuit exprimat prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272825_a_274154]
-
vigoare. ... (2) Habitatele piscicole naturale sunt definite la art. 2, pct. 3 din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări de Legea nr. 317/2009 . ... Articolul 2 Accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului,în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepția ariilor naturale protejate, se acordă de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, denumită în continuare ANPA, în mod direct pescarilor profesioniști/ scafandrilor - persoane fizice autorizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272788_a_274117]
-
decizia președintelui ANPA. Articolul 6 (1) Licența de pescuit comercial - reprezintă un document oficial care conferă titularului său dreptul, astfel cum este determinat de normele naționale, de a utiliza o anumită capacitate de pescuit în scopul exploatării comerciale a resurselor acvatice vii și conține cerințele minime privind identificarea, caracteristicile tehnice și echiparea unei nave de pescuit din Uniunea Europeană. ... (2) Licența de pescuit comercial se eliberează la solicitarea proprietarului, pentru navele/ambarcațiunile de pescuit înscrise în Fișierul navelor/ambarcațiunilor de pescuit. ... (3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272788_a_274117]
-
autorizare; ... d) Eliberarea autorizațiilor de pescuit calcan și redistribuirea cotelor de calcan se face de către Direcția politici și inspecții maritime cu aprobarea președintelui ANPA. ... (8) Nava/ambarcațiunea auxiliară poate remorca ambarcațiuni de pescuit comercial, poate transporta peștele și alte viețuitoare acvatice pescuite de nave/ambarcațiuni de pescuit comercial sau recoltate manual cu scafandrii din apele teritoriale ale Mării Negre, poate transporta părți componente ale uneltelor staționare de pescuit comercial și anexele acestora sau unelte de pescuit comercial. ... (9) Navele/ambarcațiunile auxiliare activității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272788_a_274117]