144,219 matches
-
în perioada 30 ianuarie 1 februarie 1989, am avut o serie de întrevederi cu oficialități ale Consiliului Europei, atât la nivelul parlamentar, cât și al Secretariatului. Potrivit mandatului, urma să prezint punctul de vedere al părții române față de discuțiile din Adunarea Parlamentară, la 8 octombrie 1988, în care s-au făcut referiri negative la adresa situației din România și parlamentului ei. De asemenea, eram împuternicit să reafirm dorința unor raporturi sistematice cu forurile Consiliului Europei, inclusiv aderarea României la patru convenții ale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ale acestuia sau locțiitorului său. Totodată, trebuia să solicit informații cu privire la organismele la care puteau fi prezenți și specialiști ai țării noastre în domeniile mediului, culturii și sănătății publice. În acest context, un punct special îl reprezenta întâlnirea cu președintele Adunării Parlamentare, Louis Jung, căruia trebuia să îi înfățișez pe larg date și informații privind politica internă și externă, precum și aspecte ale vizitei recente la București a delegației Parlamentului European, condusă de Egon Klepsch, despre care se prezentase și un reportaj
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
plătește datoriile sale este un lucru mare. Acest fapt se va remarca și în raportul Consiliului. Dorința sa de a veni în vizită în România, cu soția, rămâne valabilă. Intenționează să o facă după ce nu va mai fi Președinte al Adunării Parlamentare. La încetarea mandatului său de președinte, va prelua locul lui Cathérine Lalumière, la Comisia Politică a Adunării Parlamentare. Mi-a recomandat ca, în problema relațiilor României cu Consiliul, să îl văd și pe C. Adinolfi, din Secretariatul Consiliului Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a veni în vizită în România, cu soția, rămâne valabilă. Intenționează să o facă după ce nu va mai fi Președinte al Adunării Parlamentare. La încetarea mandatului său de președinte, va prelua locul lui Cathérine Lalumière, la Comisia Politică a Adunării Parlamentare. Mi-a recomandat ca, în problema relațiilor României cu Consiliul, să îl văd și pe C. Adinolfi, din Secretariatul Consiliului Europei. În aceeași zi, am fost primit de C. Adinolfi, care a prezentat o viziune concretă asupra posibilităților și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la sesiunea Comisiei, în urmă cu o săptămână, la Paris. A remis și o bandă magnetică cu înregistrarea audierii în Comisie. C. Întâlnire cu președintele Louis Jung La 15 martie 1989, am avut o ultimă întrevedere, așa credeam, cu președintele Adunării Parlamentare, Louis Jung. Deși era o despărțire, președintele Louis Jung a depășit caracterul strict protocolar. A pus mai multe întrebări asupra situației din România, apreciind că presa are un rol negativ în prezentarea realităților din țară. Aceasta a jucat un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
precizat că nu cere răspuns la cele de mai sus. Sunteți diplomat, înțelegeți foarte bine, a conchis Simone Veil. Mulțumește pentru invitație, dar este foarte ocupată și nu va putea veni în România. E. Leijon, șeful de Cabinet al președintelui Adunării Parlamentare, s-a referit la vizita delegației de la Consiliu. A confirmat că Suedia preia președinția Adunării Parlamentare. A arătat că președintele Louis Jung s-a convins personal de realitățile românești, pe care le-a prezentat și la sesiunea Comitetului Miniștrilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
conchis Simone Veil. Mulțumește pentru invitație, dar este foarte ocupată și nu va putea veni în România. E. Leijon, șeful de Cabinet al președintelui Adunării Parlamentare, s-a referit la vizita delegației de la Consiliu. A confirmat că Suedia preia președinția Adunării Parlamentare. A arătat că președintele Louis Jung s-a convins personal de realitățile românești, pe care le-a prezentat și la sesiunea Comitetului Miniștrilor. Din câte cunoaște, președintele francez, François Mitterrand, nu este dispus să facă o vizită în România
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
realitățile românești, pe care le-a prezentat și la sesiunea Comitetului Miniștrilor. Din câte cunoaște, președintele francez, François Mitterrand, nu este dispus să facă o vizită în România. Aceeași rezervă este manifestată și la nivelul președinției Parlamentului European, spre deosebire de conducerea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. E. Ultimele întrevederi la Consiliul Europei La 21 și 22 septembrie 1989, fiind din nou la Ambasadă, pentru o scurtă perioadă, în urma dispozițiilor primite din țară, am făcut o vizită la Strasbourg, la sediul Consiliului Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
22 septembrie 1989, fiind din nou la Ambasadă, pentru o scurtă perioadă, în urma dispozițiilor primite din țară, am făcut o vizită la Strasbourg, la sediul Consiliului Europei. Potrivit mandatului, am solicitat întrevederi cu reprezentanți ai Secretariatului, precum și cu deputați în Adunarea Parlamentară a Consiliului. Tema discuțiilor era legată de perspectiva dezbaterii în Adunare a unui raport despre România, întocmit în termeni nu prea măgulitori. Potrivit analizei de la București, raportul făcea abstracție de situația reală din România, nu cuprindea nici constatările reprezentanților
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în urma dispozițiilor primite din țară, am făcut o vizită la Strasbourg, la sediul Consiliului Europei. Potrivit mandatului, am solicitat întrevederi cu reprezentanți ai Secretariatului, precum și cu deputați în Adunarea Parlamentară a Consiliului. Tema discuțiilor era legată de perspectiva dezbaterii în Adunare a unui raport despre România, întocmit în termeni nu prea măgulitori. Potrivit analizei de la București, raportul făcea abstracție de situația reală din România, nu cuprindea nici constatările reprezentanților Comisiei, care vizitaseră anterior țara, inclusiv ale deputatului R. Noerens. Mai grav
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
grav, raportul punea sub semnul întrebării momente importante ale istoriei poporului român, în special legate de Transilvania. Raportul era întocmit într-un limbaj emoțional și exaltant, în scopul inducerii în eroare a deputaților de bună-credință. În consecință, se solicita ca Adunarea Parlamentară să nu se lase antrenată de un astfel de limbaj și de aprecieri care ascundeau pretenții și acțiuni menite să afecteze procesul de edificare a unei Europe unite. În fapt, se dorea ca să se renunțe la discutarea și adoptarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vorbit cu cetățeni din România, a reieșit că sunt probleme legate de înfieri. Aceasta este o temă sensibilă, dar nu este cazul să fie discutată prin presă. Împreună cu alți deputați, va încerca să prezinte elemente reale despre România, cerând ca Adunarea să nu se lase antrenată în discuții care pot dăuna autorității și prestigiului ei. Deputatul Seitlinger era la curent cu diverse discuții și aprecieri despre România, mai ales în contextul înfierilor și sistematizării. Uneori, se încearcă o prezentare prea pozitivă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi prezent la discutarea raportului. Directorul G. P. Castanetto s-a referit și el la masa rotundă organizată de Comisia Culturală pe tema patrimoniului artistic și cultural. Probabil că dintre participanții la această masă rotundă vor fi invitați și la Adunarea Parlamentară. În vederea discutării raportului la Adunare, va consulta și raportul întocmit de delegația U.N.E.S.C.O., elaborat după vizita în România, în aprilie 1989. Deputatul A. Björck a confirmat că a primit o scrisoare din România, în care se reluau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
G. P. Castanetto s-a referit și el la masa rotundă organizată de Comisia Culturală pe tema patrimoniului artistic și cultural. Probabil că dintre participanții la această masă rotundă vor fi invitați și la Adunarea Parlamentară. În vederea discutării raportului la Adunare, va consulta și raportul întocmit de delegația U.N.E.S.C.O., elaborat după vizita în România, în aprilie 1989. Deputatul A. Björck a confirmat că a primit o scrisoare din România, în care se reluau aprecierile și faptele nereale din raport
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pagină. Apreciază politica externă independentă a României și deschiderea ei pentru cooperare. Va examina posibilitatea unei vizite în România, care a făcut eforturi substanțiale pentru achitarea datoriei sale externe. În privința raportului, situația nu depinde de el. Va informa însă biroul Adunării și va difuza documentul prezentat de România. Deputatul C. Grayson, care participă la activitatea subcomisiei pentru arhitectură și patrimoniul artistic, consideră că raportul conține o sumă de neînțelegeri și confuzii, care necesită clarificări. Se constată o reală campanie care vizează
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vizează patrimoniul cultural al României, în contextul politicilor urbane și rurale. Acestea își vor găsi prezența și într-o expoziție pe care I.C.O.M.O.S. o va itinera în primăvara următoare. Raportul despre România se va discuta în Adunare în ianuarie sau mai anul viitor. Deputatul Mark Sand, raportor al Comisiei pentru țările nemembre, apreciază că în condițiile democrației se fac multe rapoarte. Consideră că în Ungaria și Polonia sunt condiții de pluripartitism. Într-un raport despre U.R.S.S.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și plăcerea să fiu căutat de parlamentari și înalți funcționari din Secretariat, care s-au aflat în vizită în România, reîntâlnirile prilejuind rememorări foarte agreabile. Aș cita aici pe profesorul Heinrich Klebes, Secretar general adjunct al Consiliului Europei, Grefier al Adunării Parlamentare, începând din 1986, pe care l-am întâlnit în numeroase ocazii la Strasbourg. În anul 1998, când s-au aniversat cinci ani de la aderarea României la Consiliul Europei (7 octombrie 1993 n.n.), Heinrich Klebes a vizitat România. Cu acest
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Ediție a Zilelor juridice franco-române, Paris Lille, 2005. 45 François Terré, Introduction générale au droit, Ed. A 6, Dalloz, Paris, 2003, p.39-40, 243, 345. 46 Anghel M. Rugină, Decalogul obligațiilor morale ale legiuitorilor din toate timpurile, Cuvântul rostit în Adunarea Constituantă a României; Academia de Studii Economice, Cabinetul Catedrei de Economie politică. 47 Victor Dan Zlătescu, Introducere în legistica formală, p.20, 22, 35, 65 48În acest sens, Romul Petru Vonica, Introducere generală în drept, Lumina Lex, 2000, p.346
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ARENA Working Papers, WP 01/2007, Center for European Studies, University of Oslo, http://www.arena.uio.no/publicationns/ wp01 17.htm, accesat 22.11.2007 41 Dicționar Diplomatic, Ed.Politică, București, 1979, p.258. 42 Convenția a fost adoptată de Adunarea generală a ONU, la 9 decembrie 1948. România a semnat Convenția, la 2 noiembrie 1950 și a ratificat-o prin Decretul nr.547 din 29 iulie 1969, publicat în Buletinul Oficial nr.83 din 30 iulie 1969. 43 Black Law
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de prețuri se practică, având influențe negative asupra consumatorilor de proiecte, dar și asupra întregii activități economice, în general. Reprezentanții echipelor de proiect care participă la astfel de întruniri trebuie să-și manifeste dezacordul cu inițiativa respectivă și să părăsească adunarea. O altă formă de fixare a prețurilor, în special în construcții, este cea pe verticală, când un producător îi stabilește prețul distribuitorului pentru o anumită marfă (ciment, pietriș, utilaje de construcții etc.). Nici această metodă nu trebuie aplicată, deoarece încalcă
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
până când stabiliți o relație de muncă. Încercați să rezolvați mai Întâi problemele ce au mai multe șanse de a fi soluționate În echipă. 3. Stabiliți prilejuri regulate (dar amicale) de Întâlnire Între departamente. O companie pentru care lucrez are o „adunare de dimineață”, adică o ședință scurtă, de zece minute, pentru a stabili cele mai importante obiective pentru ziua respectivă. 4. Informați-i pe managerii altor departamente despre orice decizie care ar putea să le afecteze domeniul de activitate. Nu uitați
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ajunge, cel puțin în faza incipientă, la dispersarea relativ mare a drepturilor de proprietate, ceea ce face aproape imposibil controlul eficient asupra întreprinderilor de către deținătorii de acțiunii. De asemenea, micii acționari nu au experiență în ceea ce privește evaluarea rezultatelor întreprinderii, interpretarea bilanțurilor, desfășurarea adunărilor generale, altfel că vechea conducere (echipă managerială) își poate impune propriile interese. De exemplu, unele întreprinderi din Republica Cehă au pledat pentru această metodă, mizând pe controlul ineficient al micilor acționari, putând astfel să-și promoveze propriile interese. Structuri de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
capabilă să dea și ultima iertare. Psalmul începe dramatic cu o întrebare („de ce m-ai părăsit”), continuă cu recunoașterea filială („din pântecele maicii mele Dumnezeul meu ești Tu”), se prelungește printr-un denunț al răutății („m-au înconjurat câini mulți, adunarea celor vicleni m-a împresurat”) și sfârșește, profetic, printr-o promisiune („seminția mea va sluji Lui, se va vesti Domnului neamul ce va să vină”). Pentru că învierea înseamnă, în primul rând, ridicare (gr., anastasis), Crucea este primul semn al îndreptării
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
primul rând, ridicare (gr., anastasis), Crucea este primul semn al îndreptării și biruinței asupra morții. Christus victor nu așteaptă compensator resurecția sa corporală pentru a marca triumful asupra puterilor întunericului. Discursul propriu îngerului („spune-voi numele Tău fraților mei; în mijlocul adunării Te voi lăuda”) contrastează radical cu vociferarea satanei („care umblă, răcnind ca un leu”). Obrăznicia înfruntării suferinței goale este dezarmată. Meschinăria „duhurilor răutății, care sunt în văzduh” (Ef. 6,12) - implicate decisiv în parodia procesului lui Iisus - a fost deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Comunității Economice a Cărbunelui și Oțelului (C.E.C.O.) și Comunității Europene de Apărare (C.E.A.), cu o veritabilă constituție cu caracter federal. Proiectul Comunității Politice Europene avea ca scop să unească toate domeniile construcției europene sub același acoperiș politic, în cadrul Adunării parlamentare a C.E.C.O. (Adunarea ad hoc), al cărei președinte a fost ales Paul-Henry Spaak (septembrie 1952). Acest proiect cu caracter politic de origine parlamentară nu a fost luat în considerare de către guverne, fiind anihilat odată cu C.E.A., acțiune care
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]