15,786 matches
-
în societatea înaltă franceză, protestâmd împotriva „realismului“ excesiv al lui Molière în ireverența să, ceea ce cauză ceva stânjeneala; aceste persoane l-au acuzat și că s-ar fi căsătorit cu fiica sa.; Prințul de Conți, odată prietenul său, s-a alăturat acestei tabere. Molière avea alți inamici, de asemenea, între ei janseniștilor și unii autori tradiționaliști. Regele și-a exprimat, însă, solidaritatea pentru autor, acordându-i o pensie și fiind de acord în a fi nasul primului fiu al lui Molière
Molière () [Corola-website/Science/299483_a_300812]
-
un comitet din 20 de senatori ca să apere Italia împotriva lui Maximinius. L-a numit regent pe fiul sau, Gordian al II-lea. În aprilie 238, ambii au fost uciși într-un război împotriva guvernatorului Numidiei, care i s-a alăturat lui Maximinius. Senatul numește doi membri ai comisiei, pe Clodius Pupienus Maximus și pe Caelius Balbinus ca împărați cu drepturi egale. Maximinus ignoră Senatul și pornește din Pannonia spre Italia, întâmpinând o puternică rezistență. În timp ce încerca să cucerească orașul de
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
-lea al Sardiniei, care nu a acceptat Sancțiunea Pragmatică în timpul vieții tatălui ei. În decembrie, regele Frederic al II-lea al Prusiei a invadat Ducatul Silezia și a solicitat ca Maria Tereza să i-l cedeze, amenințând că se va alătura dușmanilor ei în caz de refuz. Maria Tereza a decis să lupte pentru provincia bogată în minerale. Frederic i-a oferit chiar un compromis: el va apăra drepturile Mariei Tereza dacă ea este de acord să-i cedeze cel puțin
Maria Terezia a Austriei () [Corola-website/Science/298926_a_300255]
-
preia comanda trupelor austriece în martie. Austriecii au suferit o înfrângere zdrobitoare în bătălia de la Mollwitz în aprilie 1741. Franța a întocmit un plan de împărțire a Austriei între Prusia, Bavaria, Saxonia și Spania. Mareșalul francez Belle-Isle i s-a alăturat lui Frederic la Olmütz. Viena este în panică, nici unul dintre consilieri Mariei Tereza neașteptându-se să fie trădați de Franța. Francisc Ștefan îi cere soției sale să ajungă la o înțelegere cu Prusia, așa cum procedase Marea Britanie. Maria Tereza a fost
Maria Terezia a Austriei () [Corola-website/Science/298926_a_300255]
-
iubirii de țară”. DIICOT a revenit cu o nouă solicitare în februarie 2015, pe care Senatul a respins-o ca fiind netemeinică. Din cauza conflictelor create în cadrul PNL, în urma fuziunii cu Partidul Democrat Liberal, Vosganian a părăsit partidul în februarie 2015, alăturându-se, la sfârșitul aceluiași an, lui Călin Popescu Tăriceanu în Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE). În prezent, Vosganian este vicepreședinte ALDE, conduce filiala ALDE Iași și, în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2016, a obținut un nou mandat de parlamentar
Varujan Vosganian () [Corola-website/Science/298957_a_300286]
-
din vara anului 1678, Franța a păstrat Franche-Comté și orașele din Flandra. Pe de altă parte, Ludovic a înapoiat olandezilor cuceririle sale făcute în partea de nord. Olandezii au declarat război Franței în noiembrie 1688. După șase luni, li se alăturaseră imperiului Brandenburgul, Spania, Anglia și Bavaria, formând o coaliție continentală, Prima Mare Alianță. Cele mai dramatice evenimente s-au întâmplat pe mare. Până în 1692, flota franceză a dominat Canalul Mânecii, dar, în final, a pierdut în fața flotei britanice. Prin tratatul de la
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
se poate de radicală în fabula politică "Ferma animalelor" și în romanul "O mie nouă sute optzeci și patru". Orwell, un socialist convins, a plecat în Spania în decembrie 1936 ca să devină corespondent de război în timpul Războiului Civil Spaniol. S-a alăturat însă ca voluntar Diviziei Lenin din Barcelona, unitate condusă de Partidul Muncitorilor de Unitate Marxistă ("Partido Obrero de Unificación Marxista" - POUM). În ianuarie 1937 Orwell, care avea grad de caporal, a fost trimis să ia parte la ofensiva din Aragon
George Orwell () [Corola-website/Science/299003_a_300332]
-
poate găsi cutia, care este ascunsă în misteriosul "Leagăn al Vieții", este un fel de glob care se presupune a fi o hartă. Când Croft este în căutarea globului, el este furat de agentul lui Reiss, și astfel i se alătură un vechi prieten, Terry Sheridan, un vechi mercenar care și-a petrecut ultimi ani într-o închisoare în Siberia. Lara și Terry pornesc într-o aventură care se întinde peste câteva continente pentru a regăsi globul.
Lara Croft Tomb Raider: Leagănul Vieții () [Corola-website/Science/299013_a_300342]
-
-lea născut la 3 aprilie 1643 la Viena a fost fiul Ducelui Nicolas François de Lorena. Pretenția lui Carol asupra ducatului nu a fost recunoascută de unchiul său, Carol al IV-lea. Din moment ce perspectivele sale nu erau bune s-a alăturat oficial curții de la Viena în 1662. A devenit un militar distins în serviciul Habsburgilor și a concurat de două ori, fără succes, pentru alegerea ca rege al Poloniei. Din 1679 guvernator al Tirolului. Ca general imperial a contribuit în mod
Carol al V-lea de Lorena () [Corola-website/Science/299024_a_300353]
-
A scris mai ales în limba franceză. În țara sa de baștină, Luca a aderat de foarte tânăr la mișcarea avangardistă, fiind un membru marcant al grupului de la Alge (1930, 1933). În cadrul celui de-al doilea val suprarealist, s-a alăturat grupului format din Gellu Naum, Victor Brauner, Jack Herold. Luca s-a născut la București. Tatăl său, Berl Locker, un croitor evreu, a decedat în 1914. Luca vorbea patru limbi, idiș, româna, germana și franceza. Din 1938, a călătorit frecvent
Gherasim Luca () [Corola-website/Science/299009_a_300338]
-
care are aproape patruzeci de ani, dar este încă plin de farmec și atrăgător, se pare că are un comportament nepotrivit față de Elisabeta, care are paisprezece ani. Catherine Parr în loc să vorbească cu soțul său despre comportamentul său necorespunzător, li se alătură. Dar când îi găsește îmbrățișați, ia măsuri și o îndepărtează pe Elisabeta. Thomas Seymour continuă intrigile pe lângă familia regală și încearcă să obțină funcția de guvernator. Când Catherine Parr moare la naștere, în 5 septembrie 1548, el își reînoiește atențiile
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298980_a_300309]
-
de limbi ale lumii, având o acoperire de 80% a populației globului. Pe Internet, transmiterea se face prin aproximativ 10 site-uri în Africa, Asia, Europa, America de Sud și America de Nord. Sediul central al AWR se află în Silver Spring, Maryland, acestuia alăturându-se studiourile din întreaga lume (). Radio "Voice of Prophecy" fondat în 1929 de către H.M.S. Richards, a emis prima oară în Los Angeles. De atunci, s-a extins în întreaga țară, începând să aibă și producții video și de televiziune (). Radio
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea () [Corola-website/Science/299018_a_300347]
-
pragul unui război cu Franța pentru controlul asupra Sudanului, condus mai târziu de condominiul anglo-egiptean, în Criza de la Fashoda. Ambele puteri s-au aliat în cele din urmă împotriva Imperiului German în 1904, formând Triplă Înțelegere-Antanta, la care s-a alăturat și Rusia în 1907. Coloniile cu populații mari de emigranți europeni au cerut autonomie. Transformarea Impeirului într-o Federație de Națiuni (Commonwealth) în secolul XX a început cu Raportul Durham din 1839, care prevedea unirea și autonomia guvernamentală a provinciilor
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
Irene Mayer Selznick a urmărit-o pe Leigh în toate filmele sale. Piesa conținea scena unui viol și referințe despre promiscuitate și homosexualitate, fiind astfel suficient de controversată. Discuțiile presei referitoare la „corectitudinea alegerii sale în acest rol”, s-au alăturat anxietății lui Leigh, creându-i o stare neplăcută, dar ea credea în importanța muncii sale. Criticul Kenneth Tynan a comentat că Leigh a fost prost aleasă pentru acest rol deoarece, în opinia sa, actorii britanici erau „prea bine crescuți pentru
Vivien Leigh () [Corola-website/Science/304475_a_305804]
-
Bradbury a descoperit la un anticariat din Hollywood un fluturaș care făcea reclamă reuniunii Los Angeles Science Fiction Society. Încântat să afle că mai există și alte persoane cu aceleași preocupări ca și el, tânărul de șaisprezece ani s-a alăturat întâlnirilor de marți seara ale grupului. Bradbury a început să trimită povestiri spre publicare, începând cu revista pulp "Weird Tales", xare i-a respins primul text. Un tânăr editor asistent de la revista "Mademoiselle", Truman Capote, a reținut povestirea "Homecoming", care
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
a fost liber să înceapă o carieră scriitoricească. Inspirat de eroii SF de genul lui Flash Gordon și Buck Rogers, în 1939 Bradbury a început să publice povestiri SF în fanzinele vremii. Forrest J. Ackerman l-a invitat sî se alăture organizației Los Angeles Science Fiction Society, care se întrunea în Clifton's Cafeteria din centrul Los Angelesului. Aici, el i-a întâlnit pe scriitorii Robert A. Heinlein, Emil Petaja, Fredric Brown, Henry Kuttner, Leigh Brackett și Jack Williamson. Tot în
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
Fiction Society, care se întrunea în Clifton's Cafeteria din centrul Los Angelesului. Aici, el i-a întâlnit pe scriitorii Robert A. Heinlein, Emil Petaja, Fredric Brown, Henry Kuttner, Leigh Brackett și Jack Williamson. Tot în 1939, Bradbury s-a alăturat organizației Laraine Day's Wilshire Players Guild, unde a scris și jucat în câteva piese timp de doi ani. Erau, după mărturisirea lui Bradbury, "atât de slabi" încât nu a mai scris piese dramatice timp de două decenii. Primul text
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
a dus la crearea de școli noi, dominate de figuri ale românilor transilvăneni exilați după ce își exprimeseră dezacordul legat de condițiile din Imperiul Austriac; acești profesori, care nu agreau modelele culturale franceze adoptate de societate (considerându-le nenaturale), s-au alăturat lui Ioan Maiorescu și August Treboniu Laurian. Naționalismul a fost impulsionat și de crearea unor mici armate, supervizate de Rusia (denumite ocazional și "miliții"; "vezi forțele militare moldovenești și forțele militare muntene"). Prima astfel de trupă munteneasca a început să
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
mai mult cu Anti-Stalinismul decât cu războiul în sine"</ref> și că majoritatea lucrărilor sale târzii "rezonează cu ironiile întunecate și tragice ce pot fi interpretate doar ca fiind critici la adresa represaliilor lui Stalin". În 1943 Prokofiev i s-a alăturat lui Eisenstein în Alma-Ata, cel mai mare oraș din Kazahstan, pentru a compune muzică de film ("Ivan cel Groaznic") și baletul "Cenușăreasa", una dintre cele mai cunoscute și melodioase compoziții ale sale. Tot în acel an a interpretat fragmente din
Serghei Prokofiev () [Corola-website/Science/304514_a_305843]
-
se ferească de nobilul Macduff. Oripilata Lady Macbeth își îndeamnă soțul să-i ucidă familia lui Macduff, cel care, împreună cu Malcolm, strânge armata pentru a ataca Scoția. Astfel soția și copiii lui Macduff sunt uciși. La granița engleză, Macduff se alătură refugiaților scoțieni. Malcolm apare în fruntea trupelor engleze, pentru a invada Scoția. Ascunși în pădurea Birnam, soldații, acoperiți cu frunze și crengi spre a se camufla, înaintează către bătălia finală, creând impresia că pădurea se mișcă și împlinind, astfel, profeția
Macbeth () [Corola-website/Science/304537_a_305866]
-
în patru zone de ocupație - franceză în sud-vest, britanică în nord-vest, americană în sud și sovietică în răsărit. La început, zonele americană și britanică au fost combinate într-o entitate nouă - Bizona - pentru ca numai după câteva luni să i se alăture și zona franceză pentru a forma Trizona. În 1949, odată cu declanșarea războiului rece, cele două zone ale Germaniei (Trizona și zona sovietică) au devenit cunoscute ca și Germania Răsăriteană (de Est). Mai înainte de deceniul al optulea al secolului trecut, poziția
Germania de Vest () [Corola-website/Science/304536_a_305865]
-
mondial". Numai războiul de șapte ani a oferit un precedent pentru o luptă la o scară comparabilă. În aprilie 1805, Regatul Unit și Rusia au semnat un tratat prin care urmăreau îndepărtarea francezilor din Olanda și Elveția. Austria s-a alăturat alianței după anexarea Genovei și proclamarea de către Napoleon a Regatului Italiei pe 17 martie 1805. Austria a intrat în luptă prin invadarea Bavariei cu o armată de aproximativ 70.000 de oameni condusă de Karl Mack von Leiberich, iar armata
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
septembrie, mareșalul Brune a definitivat ocupația Pomeraniei Suedeze, permițând totuși retragerea armatei suedeze cu toate armele și munițiile aferente. La Congresul de la Erfurt (septembrie - octombrie 1808), Napoleon și Alexandru au căzut de acord ca Rusia să forțeze Suedia să se alăture Sistemului Continental. Așa s-a ajuns la declanșarea Războiului Finlandez din 1808-1809 și la fragmentarea Suediei în două părți separate de golful Botnic. Partea de răsărit a devenit Marele Ducat al Finlandei sub control rusesc. A Cincea Coaliție (1809) a
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
conflict a încercat să se refacă după luptă. În timpul acesta, aliații au reușit să atragă Austria în mod deschis împotriva Franței. Austriecii au trimis în sprijinul aliaților două armate cu un efectiv de aproximativ 300.000 de soldați să se alăture trupelor care se concentrau în Germania. Aliații adunaseră o armată de aproximativ 800.000 de oameni în primele linii, cu o rezervă de 350.000 de soldați în spatele frontului. Napoleon a reușit să crească efectivele trupelor imperiale la aproximativ 650
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
soldați ai aliaților plus rezervele strategice care se formau în Germania. Trebuie luat în considerare faptul că pe trupele germane care erau de partea lui Napoleon nu se putea pune multă bază, ele fiind dispuse să dezerteze și să se alăture aliaților. Armatele napoleoniene erau depășite numeric cu o proporție de doi la unu în Germania. După încheierea armistițiului, Napoleon părea că a recâștigat inițiativa strategică după bătălia de la Dresda (august 1813), în timpul căreia a înfrânt o armată aliată superioară din
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]