12,606 matches
-
cea mai mare performanță a "Studenților" a fost locul doi în Divizia A în ediția 1985-1986. Sportul Studențesc a evoluat și în cupele europene, cel mai bun rezultat fiind înregistrat în 1987, turul trei în Cupa UEFA. Culorile clubului sunt albul și negrul. Echipa este supranumită „"Gașca nebună"”. Clubul sportiv al studenților bucureșteni este unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. A fost înființat pe data de 11 februarie 1916, din inițiativa unui grup de studenți și profesori din capitală
FC Sportul Studențesc București () [Corola-website/Science/299068_a_300397]
-
și alb") care simbolizează "roșu" - vitejia și "alb" - sfințenia, defilează pe străzile orașului, până în ziua de 17 august, când vor defila forțele armate. În dimineața zilei de 17 august la ora 9 se aduce drapelul de către militari, îmbrăcați complet în alb în formațiune de 17 - 8- 45 de oameni reprezentând dată proclamării independenței, 17 august 1945. După arborarea steagului, la ora 10 fix pornesc sirenele, după care se cântă imnul național al Indoneziei, Indonezia Raya ("Indonezia măreață"), compus de" W. R.
Proclamarea independenței Indoneziei () [Corola-website/Science/299107_a_300436]
-
se întinde din Austria și Slovenia până în sud-estul Franței, trecând prin nordul Italiei, sudul Elveției, Liechtenstein și sudul Germaniei. Numele lor (Italian: ""; English: "Alps"; Française: "Alpes"; Occitan: "Aups/Alps"; German: "Alpen"; Romansh: "Alps"; Slovene: "Alpe") provine din cuvântul latin "albus" (alb). Alpii formează un arc de cerc în sudul Europei centrale, în lungime de aproximativ 1200 km și acoperă o suprafață de cca 200.000 km². Cel mai înalt munte din Alpi este Mont Blanc, situat la frontiera franco-italiană, cu piscul
Alpi () [Corola-website/Science/299232_a_300561]
-
Gălbenușul de ou nu este niciodată utilizat singur cu pigmentul; se usucă aproape imediat și crapă când este uscat. Întotdeauna se adaugă un agent în proporții variabile. O rețetă cere oțet (în proporții de 1:1), alte rețete cer vin alb (o parte gălbenuș, două părți vin alb). Unele școli de tempera cu ou utilizează diferite amestecuri de gălbenuș cu apă. Amestecul trebuie să fie constant ajustat pentru a păstra un echilibru între consistențele "grase" și "apoase" prin reglarea cantității de
Tempera () [Corola-website/Science/299242_a_300571]
-
Tempera cu ou nu este o vopsea flexibilă și necesită panouri rigide; pictura pe pânză va determina crăparea iar culoarea va cădea. O parte dintre pigmenții utilizați de pictorii medievali, cum ar fi cinabrul (conține mercur), auripigmentul (conține arsen) sau alb de plumb (conține plumb), sunt foarte toxici. Majoritatea artiștilor de astăzi utilizează pigmenți sintetici moderni care sunt mai puțin toxici dar au aceleași proprietăți ca și pigmenții tradiționali. Totuși, mulți (dacă nu majoritatea) dintre pigmenții moderni sunt încă toxici dacă
Tempera () [Corola-website/Science/299242_a_300571]
-
un denar de la Septimius Severus. În anul 1858, pe teritoriul acestei așezări, s-a descoperit un mormânt de inhumație ce conținea materiale din primele decenii ale secolului al III-lea. Săpăturile făcute în anii 1979 și 1983 în punctul numit "Albele", au descoperit un complex termal și rutier format din terme, un bazin, un apeduct, un stabulum, un loc de popas și adăpost pentru călători și atelaje și un turn în formă hexagonală. Printre materialele descoperite aici se află și o
Miercurea Sibiului () [Corola-website/Science/299823_a_301152]
-
Steagul Rusiei este un tricolor cu trei câmpuri orizontale egale ca lățime, cu albul pe primul rând, albastru la mijloc și roșu jos. Steagul Rusiei este sursa de inspirație pentru culorile panslave. Acest steag a fost folosit ca drapel al marinei și armatei terestre din 1693 și a fost adoptat ca drapel civil în
Drapelul Rusiei () [Corola-website/Science/299893_a_301222]
-
și Rusiei i-ar fi trebuit drapel care să fie arborat la catargul corăbiilor care urmau să fie construite. După cum se spune, el a conceput un drapel bazându-se pe steagul Olandei, drapel care se folosea însă culorile naționale rusești (alb, albastru, roșu), înlocuind portocaliul olandez cu roșul rusesc. Această poveste, foarte populară, se pare că nu are nici un sâmbure de adevăr, deoarece o carte germană în care erau prezentate steagurile naționale, descria în 1695, cu patru ani mai înaintea vizitei
Drapelul Rusiei () [Corola-website/Science/299893_a_301222]
-
că cele trei culori sunt asociate cu cele ale straielor Fecioarei Mariei, sfânta protectoare a Rusiei. O altă interpretare a celor trei culori și ordinei în care sunt așezate este că ar reprezenta sistemul social din timpul monarhiei, în care albul l-ar reprezenta pe Dumnezeu, albastrul pe țar, iar roșul pe țărani. O altă interpretare foarte răspândită este aceea a legăturii dintre cele trei culori și principalele părți componente ale Imperiului Rus: albul - Rusia Albă (Belarus), albastru - Rusia Mică ("Malorossia
Drapelul Rusiei () [Corola-website/Science/299893_a_301222]
-
sistemul social din timpul monarhiei, în care albul l-ar reprezenta pe Dumnezeu, albastrul pe țar, iar roșul pe țărani. O altă interpretare foarte răspândită este aceea a legăturii dintre cele trei culori și principalele părți componente ale Imperiului Rus: albul - Rusia Albă (Belarus), albastru - Rusia Mică ("Malorossia", Ucraina), iar roșu - Rusia Mare (Rusia). O variantă a steagului a fost aprobată pentru uzul privat al țarului Nicolae al II-lea în timpul primului război mondial. Acest steag avea vulturul Romanovilor pe câmp
Drapelul Rusiei () [Corola-website/Science/299893_a_301222]
-
e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4 Bxb4 5.c3 Ba5 6.d4 d6 7.0-0 Bb6 8.dxe5 dxe5 9.Qxd8+ Nxd8 10.Nxe5 Be6). Liniile curbe ale lui Lasker, combinate cu un joc agresiv din partea albului și conform lui Reuben Fine, pozițiile simplificate la care ajungea în final Lasker sunt din punct de vedere psihologic demoralizatoare pentru adversar. Lasker este și un matematician distins. El și-a făcut studiile de doctorat la Erlangen din 1900, anul
Emanuel Lasker () [Corola-website/Science/299899_a_301228]
-
Turnul este una din piesele folosite la șah. Se mai numește și tură. Fiecare jucător are la începutul jocului două turnuri, așezate în colțurile tablei. În notație algebrică, turnurile albului sunt așezate pe a1 și h1, iar cele ale negrului pe a8 și h8. Turnul mută pe orizontală sau pe verticală, oricâte pătrățele, atâta timp cât nu este nici unul ocupat de altă piesă (vezi diagrama alăturată). Ca majoritatea pieselor, turnul capturează o
Turn (șah) () [Corola-website/Science/299908_a_301237]
-
nu se realizează și anularea funcției de atac a acestora. Chiar blocați, pionii pot, evident, ataca și captura pe diagonală. Ca o curiozitate, un pion poate avea un număr de maxim 4 (patru) mutări, de exemplu în următoarea situație, cu albul la mutare: Alb: pion e2; Negru: pion d3, pion f3. În aceasta situație, albul poate: 1. captura pionul negru din d3; 2. captura pionul negru din f3; 3. muta la e3; 4. muta la e4. Deși considerat modest și lesne
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
și anularea funcției de atac a acestora. Chiar blocați, pionii pot, evident, ataca și captura pe diagonală. Ca o curiozitate, un pion poate avea un număr de maxim 4 (patru) mutări, de exemplu în următoarea situație, cu albul la mutare: Alb: pion e2; Negru: pion d3, pion f3. În aceasta situație, albul poate: 1. captura pionul negru din d3; 2. captura pionul negru din f3; 3. muta la e3; 4. muta la e4. Deși considerat modest și lesne de sacrificat, totuși
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
evident, ataca și captura pe diagonală. Ca o curiozitate, un pion poate avea un număr de maxim 4 (patru) mutări, de exemplu în următoarea situație, cu albul la mutare: Alb: pion e2; Negru: pion d3, pion f3. În aceasta situație, albul poate: 1. captura pionul negru din d3; 2. captura pionul negru din f3; 3. muta la e3; 4. muta la e4. Deși considerat modest și lesne de sacrificat, totuși pionului i se rezervă un loc special în jocul de șah
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
solitare pe verticală, dacă scapă de toate pericolele de capturare sau blocare, orice pion se poate transforma într-o altă piesă majoră, care devine activă în clipa transformării. Spre exemplu, în diagrama 1, dacă pionul negru de la d2 sau cel alb de la e7 fac mișcările finale la d1, respectiv la e8, se transformă fiecare într-o altă piesă majoră de aceeași culoare. Totuși, la schimbarea pionului sunt preferate reginele, din motivul că sunt piesele cele mai puternice. Teoretic, orice jucător de
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
regina, câte doi nebuni, doi cai și două turnuri. Este demnă de remarcat protejarea totală a ambelor "armate" la începutul jocului. Piesele majore se găsesc îndărătul pionilor, protejate de aceștia, iar pionii pot ataca fiecare câmp al liniilor 3 pentru alb și 6 pentru negru, de două ori, cu excepția câmpurilor laterale, ce sunt atacate doar o singură dată, dar care sunt protejate de marginea tablei. Jocul de șah este, în esență, parăsirea unei stări de echilibru primar, static și sigur, pentru
Pion (șah) () [Corola-website/Science/299917_a_301246]
-
care doarme în partea dreaptă a tabloului. De asemenea trebuie să adauge în tablou, în partea stângă, figură unei femei care cântă la tamburina, iar în fundal o femeie cu turban. Carnația trupurilor oferă o întreagă gamă cromatică, începând de la alb până la negru, trecând prin tonuri de galben și maro. Lumină se revarsă numai asupra unei singure femei și anume asupra aceleia din tabloul Femeie care se îmbăiază. Ea este pictată în cu totul alt stil decât tovarășele ei, ceea ce conferă
Baia turcească () [Corola-website/Science/299288_a_300617]
-
și Kenneth Noland, experimentând o tehnică învățată de la pictorița Helen Frankenthaler, inaugurează seria lor de compozițiile „aerisite” în care, spre deosebire de "action painting", gesturile sunt restrânse, iar culorile mai intense, dispuse în forme nu foarte riguroase și având adeseori ca fundal albul pânzei. (Puțin mai târziu, Sam Francis va realiza o serie de picturi în care doar marginile sunt pictate, centrul pânzei rămânând alb.) În teoria formalistă a lui Greenberg, toată evoluția formelor picturale occidentale indică drept punct terminus „aplatizarea” planului, afirmarea
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
trezește un deosebit ecou este tabloul ""Pătrat negru pe un fond alb"" (1915), prezentat la expoziția ""0,10"". Suprafața neagră, executată în întregime în ulei, netedă, fără urme de pensulă, este imaculată și unitară. Factura fundalului, în schimb, de un alb ușor cenușiu, este neregulată. Această tratare diferențiată creează efectul încrustării albului în negru, în același timp, patratul pare să se ridice în aer, dezlipindu-se de materia albă. Malevici considera "Pătratul negru" expresie a densității maxime a masei de culoare, simbol
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
alb"" (1915), prezentat la expoziția ""0,10"". Suprafața neagră, executată în întregime în ulei, netedă, fără urme de pensulă, este imaculată și unitară. Factura fundalului, în schimb, de un alb ușor cenușiu, este neregulată. Această tratare diferențiată creează efectul încrustării albului în negru, în același timp, patratul pare să se ridice în aer, dezlipindu-se de materia albă. Malevici considera "Pătratul negru" expresie a densității maxime a masei de culoare, simbol pentru "economia geometrică". În 1915, publică manifestul ""De la cubism și futurism
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
mai târziu (1920), în studiul ""ul ca model al nonreprezentării"", text ce va fi cuprins în volumul ""Lumea nonreprezentării"". Tot în anul 1915 pictează tabloul ""Pătrat roșu: pictură realistă a unei țărănci bidimensionale"", pentru ca în 1919 să realizeze tabloul ""Pătrat alb pe fond alb"", care închide provizoriu ciclul experimentelor suprematiste. Formele utilizate în pictura suprematistă sunt în mod esențial bidimensionale. Malevici nu pictează într-o manieră expresivă ca Wassily Kandinsky, ci își construiește formele sale de bază, care sunt pătratul, cercul
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
tabloului, cât și în spațiul real al privitorului. De aceea, la expoziții, el își agață tablourile peste tot, pe tavan, uneori foarte sus pe perete sau în vreun colț. Există trei categorii de culori în pictura suprematistă. În primul rând albul pentru fond, reprezentând spațiul infinit. Negru este rezervat pentru figura de bază, care este pătratul. Pentru rest se folosesc culorile primare în stare pură. Pentru suprematism, spațiul depășește reprezentarea în trei dimensiuni, el este conceput în mai multe straturi, pe
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
în trei dimensiuni, el este conceput în mai multe straturi, pe care evoluează formele în mod liber. Subiectul unei opere suprematiste este captarea unui moment din evoluția formelor în dimensiunile spațiului. Malevici reprezintă în operele sale un univers infinit în alb în care se mișcă, urcă sau coboară forme geometrice. Încă de la începuturile activității sale, Malevici elimină din imagine trimiterile la concret. Fondul tabloului devine un spațiu deschis, infinit, în care o formă geometrică - pătrat, cerc, triunghi etc. - creează un reper
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
formei pure, nu numai în pictură, dar și în spațiul fără limite ale sculpturii (Ivan Puni) sau în colaje (Olga Rozanova), Malevici se angajează tot mai mult în căutarea mistică a unei lumi fără obiect, o lume a non-reprezentării (""Pătrat alb pe fond alb""). Eliberarea completă este realizată, pentru că albul este neantul dat la iveală, acest spațiu infinit, deschis acum tuturor artiștilor. Malevici își propune ca ideal artistic o alternativă a unei "perfecțiuni obiective și tehnice" științifice și a unei "frumuseți
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]