12,241 matches
-
Capitală. "Cumpănă", E.P.L., 1968; "Calea robilor", Cartea românească, 1970; "Eterica noapte", Albatros, 1972; "Văile vegherii", Cartea românească, 1974; "Discurs împotriva morții", Eminescu, 1977; "Pradă realului", Cartea românească, 1980; "Proba de gimnastică, Albatros", 1982; "Pradă realului", Cartea românească, 1985, colecția „Hyperion”, antologie, cu o postfața de Laurențiu Ulici; Despre fragilitatea vieții, Albatros, 1987; "Despre fragilitatea vieții", antologie de autor în colecția „Poeți români contemporani”, cu o prefață de Valentin F. Mihăescu, Eminescu, 1997; Am visat că visez că sunt înger", Asociația Scriitorilor
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Cartea românească, 1974; "Discurs împotriva morții", Eminescu, 1977; "Pradă realului", Cartea românească, 1980; "Proba de gimnastică, Albatros", 1982; "Pradă realului", Cartea românească, 1985, colecția „Hyperion”, antologie, cu o postfața de Laurențiu Ulici; Despre fragilitatea vieții, Albatros, 1987; "Despre fragilitatea vieții", antologie de autor în colecția „Poeți români contemporani”, cu o prefață de Valentin F. Mihăescu, Eminescu, 1997; Am visat că visez că sunt înger", Asociația Scriitorilor din București/ Eminescu, 1998; Vine frigul", antologie în colecția B.P.T., cu un tabel cronologic de
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Despre fragilitatea vieții, Albatros, 1987; "Despre fragilitatea vieții", antologie de autor în colecția „Poeți români contemporani”, cu o prefață de Valentin F. Mihăescu, Eminescu, 1997; Am visat că visez că sunt înger", Asociația Scriitorilor din București/ Eminescu, 1998; Vine frigul", antologie în colecția B.P.T., cu un tabel cronologic de George Popescu, o prefață de Gheorghe Grigurcu și o postfața de Irina Mavrodin, Minerva, 2000; "Cum mi-am înscenat un accident de mașină", editura Vinea, București, 2002; "Pacient la spitalul fundeni", editura
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
textul poetic ÎI", (Cartea românească, 1986; ediția a II-a, cu o prefață de Ștefan Borbely, editura paralelă 45, Pitești, 2006); "Opera literară a lui Ion Barbu", Cartea românească, 1990; "Textualism și autenticitate", Pontica, Constantă, 1993; "Poezia română actuala" (O antologie comentată), vol. I-II, Pontica, 1998; vol. III, Pontica, 1999; "Poeticitatea română postbelică", Pontica, 2000; "Paradigmă eminesciana", Pontica, 2000; "A fi mereu în miezul realului", interviuri, cu un studiu introductiv de Octavian Soviany, Pontica, 2001; "Christian W. Schenk și poiețica
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Mihail Sadoveanu, "Locul unde nu s-a întâmplat nimic", postfața de..., colecția „Arcade”, Minerva, 1972; Ion Gheorghe, "Poeme", cuvânt înainte de.., Colecția „Cele mai frumoase poezii”, Albatros, 1972; Mihail Sadoveanu, "Creangă de aur", prefață de..., BPT, Minerva, 1973; Ion Heliade-Rădulescu, "Poezii-Proză", antologie și repere istorico-literare de..., seria „Patrimoniu”, Minerva, 1977; D’Arco Silvio Avalle, "Modele semiologice" în Comedia lui Dante, prefață de..., colecția „Studii”, editura Univers, 1979; Nichita Stănescu, "Pravoto na vreme", introducere de..., Ed. MISLA, Struga, 1982; Maria Corti, "Principiile comunicării
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
6, 1975; Mircea Scarlat, "Repere", „Săptămâna”, 409, 1978; Mihai Ungheanu, "Repere", „Luceafărul”, 6, 1979; Nicolae Manolescu, "Luceafărul: o ipoteză originală", „Contemporanul”, 26, 1979; Edgar Papu, "O recentă interpretare a „Luceafărului"”, „Luceafărul”, 2, 1979; D.R. Popa, "Avangardismul poetic românesc într-o antologie italiană", „Tribuna României”, 190, 1980; Valeriu Cristea, "Când te fură realul", „România literară”, 37, 1981; Mircea Iorgulescu, "Pradă realului", „România literară”, 15, 1981; Alex. Ștefănescu, "A avea ultimul cuvânt", „Tomis”, 3, 1981; Nicolae Manolescu, "Teoria și practica textului", „România literară
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
autre flamme-Confession pour vaincus" (tradusă în limba engleză sub titlul "The Confession of a Loser") în care denunță abuzurile regimului comunist. Una din remarcile sale celebre la adresa regimului sovietic și a omletei proverbiale: "Văd ouăle sparte, dar unde este omleta?". Antologia "Vers l'autre flamme" cuprinde nu doar textul "Spovedania unui învins" a lui Istrati, ci și alte scrieri căci Victor Serge este, de pildă, un alt autor. Publicarea cărții va provoca izolarea scriitorului, acesta fiind abandonat de prietenii săi de
Panait Istrati () [Corola-website/Science/297617_a_298946]
-
continuat și în anii '30, când "Venea o moară pe Siret..." a fost tradus la scurt timp după apariția romanului în limba română. În 1931, autoarea feministă Sarina Cassvan a inclus traduceri în limba franceză a textelor sale într-o antologie menită să promoveze cultura română la nivel internațional. Tot în acea perioadă, unele dintre textele lui some of Sadoveanu au fost traduse în chineză de către Lu Xun. Tudor Vianu a atribuit primirea călduroasă a operelor sale de către comunitatea internațională abilității
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
și un inspirat editor. Este autorul singurei istorii literare a unei perioade mai puțin faste a literaturii române, perioada proletcultismului, în două volume: Cele două volume ale cărții "Literatura română sub comunism" deja publicate au fost precedate de prefața unei antologii de poezie proletcultista, "Poezia unei religii politice" în care Eugen Negrici reia teza substituirii religiei în statul comunist cu ideologia marxist-leninistă. Cartea a reapărut în 2010 reorganizată cronologic, etapele ei fiind 1948-1964, respectiv volumul al doilea 1964-1990, sub tipar. Interviuri
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
literară”, I, nr. 1, 15 noiembrie 1924, p. 1. Cronicar, "Un deschizător de drumuri și un învins: Ștefan Petică", în „România literară”, I, 19939, p. 3-4. Traduceri din opera sa: MITESCU 1984: Adriana Mitescu (ed.), I, "Il terrore del tempo - antologia della poesia romena", traduzione e introduzione di Adriana Mitescu, Urbino, Pubblicazioni dell’Università di Urbino, Scienze Umane, Serie di linguistica letteratura arte - VI, 1984: contiene una selezione di Ballate popolari e testi di Dosoftei, M. Costin, D. Cantemir, M. Eminescu
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
și artiști contimporani (cu portrete și ilustrațiuni)", Ștefan Petică, Iuliu Cezar Săvescu, Atelierele Socec & comp., București, 1912. "*** Un caiet de versuri inedite ale lui Ștefan Petică", în „Analele Moldovei”, II, nr. 3-4, iunie - decembrie 1943. <nowiki>***</nowiki> "Poezia simbolistă românească: antologie", Cuvânt înainte și ediție îngrijită de Marin Beșteliu, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2004. AA. VV., "Câțiva scriitori: Octavian Goga, Ștefan Petică, Iuliu C. Săvescu, Maurice Maeterlinck," Colecția Sămănătorul, Editura Librariei Diecezane, Arad, 1925. ALBU 2014: Nicoleta Albu, "Casa Memorială Ștefan
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
247, 248, 250, 258, 262, 270, 271, 276-277, 280, 298, 303, 309, 310, 315, 327, 329, 334-335, 341, 359-360, 363, 367, 368, 371, 375, 383, 385, 397-398, 428, 431, 432, 436, 439, 459, 466, 469, 475. BOTE 1968: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești, "Editura Pentru Literatură, București, 1968. BOTE 1972: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești", Editura Minerva, București, 1972 BOTEZ 1944; Octav. Botez, "Ideologia literară a lui Ștefan Petică", în „Ethos”, I, nr. 1, 1944, pp. 31-37. BRATU 1963
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
315, 327, 329, 334-335, 341, 359-360, 363, 367, 368, 371, 375, 383, 385, 397-398, 428, 431, 432, 436, 439, 459, 466, 469, 475. BOTE 1968: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești, "Editura Pentru Literatură, București, 1968. BOTE 1972: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești", Editura Minerva, București, 1972 BOTEZ 1944; Octav. Botez, "Ideologia literară a lui Ștefan Petică", în „Ethos”, I, nr. 1, 1944, pp. 31-37. BRATU 1963: Savin Bratu, "Lupta de idei în critica noastră literară (1900-1916)", în „Viața românească
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1988: D. Caracostea, "Scrieri alese", Editura Minerva, București, 1988 CAZACU 1967: Mihai Cazacu, "Ștefan Petică, teoretician literar", în „Analele Universității din Timișoara”, Seria Științe Filologice, V, 1967, pp.103-115. CARDAȘ 1937: Gh. Cardaș, "Poezia românească dela origine până în zilele noastre. Antologie și studiu" (vol. 2), Institutul de Arte Grafice „Tiparul Universitar”, București, 1937, pp. 523-526 CĂLIN 1974: Liviu Călin, "Un trubadur. (Ștefan Petică)", în „Săptămâna”, nr. 173, 29 mart. 1974, p. 5, în Liviu Călin, "Recitind clasicii", Ed. Minerva, 1975, pp.
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Marius Chivu, l-a constituit numarul 265 din 1998 al revistei „Dilema", care a stîrnit o reacție foarte puternică a lumii culturale românești dar și a jurnaliștilor de la diverse publicații, toate aceste reacții fiind adunate de Cezar Paul-Bădescu într-o antologie intitulată „Cazul Eminescu". Acesta a selectat numai reacțiile emoționale și a trecut cu vederea pe cele avizate care veneau din partea unor eminescologi ca Ilina Gregori, Eugen Simion, Ștefan Cazimir etc. "În universul operei, proza se arată ca o densă complementaritate
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
al "Neamului Românesc", dar și un azil condus de scriitorul Constanța Marino-Moscu. În același an a publicat încă 25 de lucrări, printre care volumul introductiv în limba germană ("Geschichte des Osmanischen Reiches", „Istoria Imperiului Otoman”), "Istoria bisericii românești", și o antologie despre romantismul român. În 1909 a urmat un volum de discursuri parlamentare, "În era reformelor", o carte despre Unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859 ("Unirea principatelor"), și o carte de critică în legătură cu poeziile lui Eminescu. În timpul unei vizite la
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Berthelot, Charles Diehl, Emmanuel de Martonne și Raymond Poincaré, pe care i-a întâmpinat cu un discurs despre români și oamenii din Europa latină). Împreună cu eroul francez din Primul Război Mondial Septime Gorceix, a întocmit "Anthologie de la littérature roumaine" („O antologie a literaturii române”). În același an, statul francez i-a acordat lui Iorga cea mai mare distincție a sa, Legiunea de onoare. Ca președinte fondator al Asociației Bibliotecilor publice din România, Iorga a ținut legătura cu mai tinerii intelectuali transilvăneni
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
care mor la vârste fragede și trei surori: Gabriele ("Ellie") (1889-1944), Valerie ("Valli") (1890-1942) și Ottilie ("Ottla") (1892-1943). Ottla Kafka este sora favorită a scriitorului. Cei doi au corespondat între 1909 și 1924, iar scrisorile lor sunt publicate astăzi în antologii precum "Scrisori către Ottla". Ea este, conform lui Kafka, singura din familie care putea să i se opună tatălui: La fel ca mulți evrei din Praga, cele trei surori vor fi deportate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Valli
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
impulsurile artistice ale evreilor departe de fibra ariană. Autorilor evrei nu le este permis să publice în afara "Kulturbund"-ului. Max Brod i se adresează lui Salman Schocken, patronul unei edituri din cadrul acestei asociații, dar nu reușește să editeze decât o antologie intitulată " În fața legii" în 1934. La sfârșitul anilor 30, Franz Kafka este interzis cu totul, atât în Germania cât și în Cehia (odată cu ocuparea acesteia de către naziști, 1939), fiind inclus, alături de scriitori precum Bertolt Brecht, Hermann Broch, Thomas Mann, Gustav
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
analizeze lucrările. Exilată de naziști în afara spațiului germanofon, moștenirea literară a lui Kafka va fi captată de noi centri de recepție în Franța, Marea Britanie, Statele Unite și America Latină (în special Argentina). Suprarealistul André Breton îl include în 1940 pe Kafka în "Antologia umorului negru" ("Anthologie de l'humour noir"), alături de autori ca Jonathan Swift, Edgar Allan Poe, Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud și Lewis Carroll, arătându-se încântat de modul cum scriitorul evreu combate autoritarismul patriarhal cu armele ironiei. Jean-Paul Sartre îl citește
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Andrițoiu («Constelația lirei», 1963; «Simetrii», 1970; «Euritmii», 1972), Mircea Ciobanu («Imnuri pentru nesomnul cuvintelor», 1966), Eugen Dorcescu («Pax magna», 1972; «Desen în galben», 1978; «Arhitectură visului», 1982; «Culegătorul de alge», 1985; «Epistole», 1990; «Cronică», 1993; «Exodul», 2001; Omul de cenușă",antologie de autor, 2002; "Elegii", 2003; "Biblice", 2003; "Moartea tatălui", 2005; "În Piața Centrală", 2007; "Omul din oglindă", antologie de autor, 2008; "Abyssus abyssum invocat", 2009; "drumul spre tenerife" - "el camino hacia tenerife", 2009 - 2010; ”Elegiile de la Bad Hofgastein”, 2010; ”Poemas
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
magna», 1972; «Desen în galben», 1978; «Arhitectură visului», 1982; «Culegătorul de alge», 1985; «Epistole», 1990; «Cronică», 1993; «Exodul», 2001; Omul de cenușă",antologie de autor, 2002; "Elegii", 2003; "Biblice", 2003; "Moartea tatălui", 2005; "În Piața Centrală", 2007; "Omul din oglindă", antologie de autor, 2008; "Abyssus abyssum invocat", 2009; "drumul spre tenerife" - "el camino hacia tenerife", 2009 - 2010; ”Elegiile de la Bad Hofgastein”, 2010; ”Poemas del viejo - Poemele bătrânului”, 2012; Las elegías de Bad Hofgastein", 2013), Ilarie Hinoveanu («Cocorul din unghi», 1967) s. a
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
Arte, Idei" al "Cotidianului" și "Memoria". Prima sa carte, volumul de povestiri " Genunchiul stîng sau genunchiul drept", apare la sfîrșitul lui 1993, la Editura Eminescu. Un an mai tîrziu, publică la Editura Albatros romanul "Omul nou". Realizează (împreună cu Aurel Cioran) antologia "Cioran și muzica", apărută la Editura Humanitas, în 1996. Debutează în teatru cu volumul "Isabela, dragostea mea" (Editura Unitext, 1996). Una dintre cele trei piese ale volumului, "Petru sau petele din soare", a primit Premiul Criticii — 1996 din partea Secției Române
Vlad Zografi () [Corola-website/Science/298327_a_299656]
-
și-a început studiile la Universitatea de Stat din Moldova (Chișinău) și a absolvit Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Litere. A publicat eseuri, proză, poezie, teatru și critică literară în majoritatea revistelor culturale din România, este prezent în numeroase antologii din România, Republica Moldova și străinătate și este autorul a opt volume de literatură. Cu toate că autoritățile române au susținut că nu a fost vorba de "expulzare" (care implică o hotărâre judecătorească), Alexandru Vakulovski a fost obligat să părăsească România în martie
Alexandru Vakulovski () [Corola-website/Science/298344_a_299673]
-
în urmă Revoluției anti-comuniste din Decembrie 1989. Începând cu 2001, scoate în satul natal revista "Dincoace de pod". La 6 mai 2003, i se decernează Diplomă de excelență pentru contribuția la îmbogățirea vieții culturale buzoiene. A debutat că prozator în antologia "Desant ’83".
Gheorghe Ene () [Corola-website/Science/298342_a_299671]